Page 27 - 1959-03
P. 27
Nf. 1310 rr.>»• •*•. • . *. x DRUMUL SOCIALISMULUI Pa* a
FEMEI DE NĂDEJDE FR UNTASELE
Despre hărnicia femeilor din Lăpuş noi vizionăm o seamă de diafilme. Ul zionarea populaţiei cu mărfuri de larg F A B R IC II
nic se vorbeşte acum în toate satele tima dată, de pildă, rie-au fost pre consum etc.
diti împrejurimi. Ele sînt considerate zentate de către învăţătorul Vasile Mi- La intrarea in curtea fa fruntaşă a fabricii şi Leonti-
,'ca femei de nădejde ale satului. Fie nulescu diafilmele „Punguţa cu doi. După predare au luat cuvîntul mai
!că este vorba de executarea unui Iu- bani“ şi „Bucureştiul de altădată“. multe femei care au arătat că toate bricii, privirile îmi sînt atra na Zamolean. In ultimele zi
(cru de mînă, de pregătirea la cursul In cadrul acestor şezători vom realiza lecţiile predate pînă acum Ie s în t. de
!de. îndrumare sau de creşterea legume- şi pe viitor asemenea lucruri utile şl un real folos în cunoaşterea diferite se de un pârculeţ in mijlocul le, de pildă, tovarăşa Zamo
Jor şi- zarzavaturilor,--peste tot femeile frumoase pentru activitatea noastră de lor probleme ale satului. căruia este aşezat un panou lean a depăşit norma cu
din'Lăpuşnic; s-au afirmat ca bune zi cu zi". de onoare. Din fotografiile 10— 15 la sută, iar lucrul
-gospodine, mame şi activiste pe 'tărîm O preocupare rentabilă richtuit de ea na a primit
obştesc. La cursul de îndrumare mici, privesc chipuri de fe
Anul trecut, deşi cam secetos, ,a a- mei simple. In centrul panou nici o retuşare din partea
dus totuşi venituri frumoase femeilor lui recunosc pe una din ele. controlului. Apoi, chiar daltă
din Lăpuşnic care s-au ocupat cu Cele cîteva rînduri bătute la din partea muncitoarelor de
maşină sub fotografie îmi la „Ardeleana“ mai scapă
în şezători, lucruri In ultima vreme în rîndul femeilor cultura legumelor şl . zarzavaturilor. risipesc orice îndoială. Da, cîte un mic defect, tovarăşe
utile şi frumoase din Lăpuşnic s-a dezvoltat mult şi dra Numai Maria Barna a realizat în ur ea este, Ana Moldovan, co le lor Cornelia Faur, Ana
gostea de învăţătură. De aceea la ma acestei preocupări peste 1.000 de lei. munista de la secţia croi sau Trifu, Elvira Mandrosca şi al
Pentru expoziţia raională ce s-a cursul de îndrumare condus de învă In toamna anului trecut însă, ţăranii „veterana fabricii“, cum ii
deschis recent, cele mai multe şi fru ţătoarea Garolina Minulescu frecvenţa din Lăpuşnic au format o gospodărie mai spun tovarăşele ei de tele de la secţia finisaj au
moase lucruri au fost aduse de către este întotdeauna de sută la sută. Pînă agricolă colectivă. De aceea, cînd s-a muncă. grijă să descopere acest de
femeile din Lăpuşnic. Ele au lucrat cu în prezent femeile au învăţat aici multe întocmit planul de culturi pentru a- fect şi să-l înlăture la timp.
'multă răbdare şi gust în cadrul şeză- lucruri folositoare. Spre exemplu ul cest an, femeile au fost primele care
torilor organizate la căminul cultural tima lecţie a tratat problema schim au cerut că una din principalele preo Locul acesta pe panou, pe Aşa că întreaga producţie a
din’ localitate. Atît la carpeta cu mo bului de mărfuri între oraş şi sat. Pe cupări ale colectiviştilor să fie care l-a ocupat de-atitea ori, fabricii „Ardeleana" este de ^
tive olterieşti,1cît şi-la dantele, broderii baza conspectului, propagandista a cultivarea legumelor şl zarzavaturilor. îl merită pe deplin. Cele o calitate bună. Pentru aceas
etc., simţul artistic al femeilor din expus felul cum se realizează schimbul In cadrul aceleiaşi şedinţe femeile 25—30 procente obţinute zil tă muncă şi tovarăşele de la
Lăpuşnic se face din plin simţit. de mărfuri între oraş şi sat, care este s-au angajat să se ocupe nemijlocit secţia finisaj amintite mai
rolul lui şi cum se răsfrînge acest de această ramură a grădinăritului.' nic peste prevederile planu sus au fost declarate ca frun
Pe Qraţela Popa şi Maria Barna schimb în viaţa comunei Lăpuşnic. Colectiviştii, la cererea femeilor, au lui, au îndreptăţit pe între taşe ale fabricii.
Propagandista nu a uitat să arate că stabilit să cultive în acest an 10 hec- gul colectiv să o declare pe
chiar în localitatea lor există un ma tarj cu legume şi zarzavaturi. Deocam
După cum se vede în clişeul ¦alăturat, sudoriţa Viorica Stoianov este i le-am întîlnit chiar pregătind o parte gazin mixt şi un bufet, bine aprovizio dată toate colectivistele participă la Ana Moldovan fruntaşă în Stînd de vorbă cu multe
veselă. Are şi de ce. Brigada in care lucrează îşi depăşeşte norma in me- <• din aceste: lucruri. Ele ne-au povestit că nate, că aproape toţi locuitorii din co pregătirea celor 800 m.p. de răsadniţe. muncă. Dar nu numai pe ea. din muncitoarele amintite am
- die cu 12—15 la sulă, iar lucrările executate suit întotdeauna de bună şezătorile, în cadrul cărora se execută mună sînt membri cooperatori şi că Pînă în prezent au şi fost înslmînţaţi Panoul de onoare este plin aflat că toate aceste succese
\ calitate. Ba este una dintre fruntaşele t n ' muncă de pe şantierul lami lucruri de mînă şi- se discută diferite foarte mulţi au contractat cu statul im 100 m.p. răsadniţe cu varză timpurie, cu chipurile celor care prin sînt închinate zilei de 8 Mar
norului de 650 nun. din Hunedoara. probleme'legate de viaţa satului, au de portante cantităţi de cereale. In ace gulii şi salată. In această acţiune cele calitatea lucrului făcut au tie. E o sărbătoare a lor, a
eaşi lecţie s-a mai vorbit despre co mai active femei s-au dovedit a fi ridicat mult prestigiul fabri tuturor femeilor din fabrica
venit o necesitate pentru femeile din merţul de întîmpinare, despre eforturile Elena. Kadar, . Veturia. Moise, Maria cii „Ardeleana" din Alba lu- „Ardeleana“, de peste tot.
muncitorilor din fabrici pentru aprovi Barna şi altele. lia. lal-u de pildă şi pe Ana
JtLarea lá Lăpuşnic. Bîrs, toi de la secţia croi. \. M.
„Mai ales acum, în cinstea zilei de I. MANEA Aplicînd cu succes iniţiativa
Fruntaşele noastre
8 Martie — spunea tov. Maria Barna muncitorilor de la fabrica
„Janos Herbak“ din Cluj, reu
— asemenea şezători s-au ţinut mai
Silueta înaltă, maiestoasă, a halei şantier 7 Pe- şantier este viaţa prac în fiecare seară. In cadrul lor am şeşte să realizeze importan
laminorului de 650 mm. se pr> ilează tică, inginerul este în mijlocul vieţii. pregătit chiar şi un program artistic
din depărtare cu mult înaini de a Aici, pe şantier, poţi să-fi desăvîr- te economii.
intra in. Hunedoara. Maca alele şi şeşti cunoştinţele asimilate în facul pe care-1 vom prezenta în ziua. de
mai înalte, , intr-o continuă' mişcare, tate, intr-un cuvlnt p o ţ i s ă îmbini cel 8 Martie. Principalele . interprete, ale — Fiecare decimetru pă
urcă cu braţele lor uriaşe la înălţimi mai bine teoria cu practica. cîntecelor şi jocurilor vor fi tovară
ameţitoare fermele mari de metal. şele Valeria Cociş, Lucreţia Moise şi trat de piele — spunea ea —
Eu lucrez la sectorul V electrotehnic
In mijlocul halei, acolo unde se şi mă ocup de lucrările de la postul altele. Apoi,' după fiecare şezătoare, este de un real folos pentru
montează agregatele noului laminor, de comandă nr. 5 şi sala de apara- fabrică. Dar nu întotdeauna
constructorii lucrează intr-un ritm viu. taje. Şi nu este mai mare satisfacţie M A R IA
La întrecerea pentru scurtarea Jim- pentru mine decit atunci cînd am reu am considerat aşa. înainte
uului de construcţie a acestei iinpor- şiţ să rezolv o problemă sau cînd sini tiaadră
iante lucrări, participă întregul colec de folos tovarăşilor mei de muncă. vreme numai la secţia noas
tiv. De la şefii de şantiere, pută la Aşa îi spun locuitorii Aninoasei, tră se pierdeau saci întregi
ultimul monlor, toţi s-au prins într-o Furată de pasiunea muncii de con vînzătoarei de la magazinul textil
muncă, entuziastă pentru realizarea structor, inginera Petrescu Virginia nr. 20. Aşa s-au obişnuit să-i spună de deşeuri. Văzind acest lu
ţelului propu s: la 1 Mai, laminorul îmi potiestea despre numea tovarăşi încă cu 10 ani în urmă. Pe atunci
de 650 mm. să intre în rodaj. lor ei, despre întrecerea în care s-au Maria era doar de o şchioapă şi cru, ne-am pus întrebarea:
cuprins pentru ca noul laminor să făcea aici orele de practică cerute oare nu putem să folosim la
Printre harnicii constructori care îşi înceapă să producă mai devreme. Dar de cursurile şcolii profesionale pe 'maximum fiecare decimetru
dau cel mai preţios aport este şi tî- pentru ca să aflu ceva şi despre dîn- care o urma. Parcă era un prlsnel
năra ingineră Virginia Petrescu. Pa sa, a trebuit; să-i pun nenumărate pe lîngă tejghelele şi rafturile prea pătrat de piele ? Şi iată că
siunea cu care lucrează, competenţa întrebări. mari pentru vîrsta şi statura ei. de
cu care rezolvă problemele complicate atunci. în urma unei discuiţii avute
ale montării instalaţiilor electrice i-au Aşa am aflat că după munca de cu întregul colectiv am înce
adus o bună şi meritată apreciere din şantier, inginera Petrescu Virginia Anii au trecut şi „-Maria noastră“
partea tovarăşilor ei de muncă. mai are două mari pasiuni: literatura a crescut. A crescut in fapte, în mun put să facem orice croială
şi dansul. Pentru 23 de primăveri, că conştiincioasă, în punctualitate şi
Tînăra Virginia Pelrescu a absolvii cîi a împlinit de curind, nimic nefi bună deservire. In cei 10 ani a cîş- de aşa natură incit acum
anul trecut facultatea electrotehnică resc în aceste pasiuni. tigat ’ încrederea, respectul şi sim
din Craiova. Atunci, cînd după ab patia tuturor cetăţenilor. De aceea, putem executa lunar zeci de
solvire i s-a propus să aleagă tn ce Cu o nespusă bucurie, aşa cum nu locuitorii din Aninoasa nu-i pot spu perechi încălţăminte numai
oraş ar vrea să-şi'1 desfăşopre activi mai constructorii pot să spună — ne altfel decît „Maria noastră“. Ei
tatea, inginera- Petrescu a ales fără mi-a povestit că cea'n\di mare dorin o îndrăgesc şj o respectă pentru cin din material economisit.
şovăire oraşul Hunedoara'. - ţă personală — care de fapt se con stea de care a dat dovadă dc-a lun
fundă cu dorinţa întregului colectiv gul celor 10 ani de activitate, ani Din fotografia alăturată,
— N-aş vrea să credeţi că alege — este ca la 1 Mai să poată fi de în decursul cărora în caietul de re
rea a fost făcută la întîmplare — faţă cînd laminorul de 650 mm. va clamaţii al magazinului n-a fost tre figura zimbitoare a richtui- VALERIA GROZAV
mi-a spus ea. Pentru un tînăr ingi intra in rodaj. cut un cuvînt măcar prin care să i toarei Elena Bucur confirmă i lucrează la secţia do confecţionat ca-
ner, abia plecat din facultate, cel mai se ştirbească încrederea cîştigată. l fete a fabricii „1 Mai“ Petreşti.. Pe
ideal lucru este să lucreze pe un Va fi satisfacţia datoriei împlinită. parcă cele spuse de Ana
şantier. De ce am ţinut să lucrez pe Bîrs. Mai mult, cei care au luna februarie, ea a depăşit sarcinile
MARIN NEACŞU de plan cu 22 la sută.
confecţionat panoul au avut
grijă să dea explicaţie şi la
fotografia ei. C ităm : „Comu
nista Elena Bucur este o to
varăşă conştiincioasă în mun
că, depăşindu-şi zilnic nor
ma cu 10— 12 la sută”.
Tot din rîndul richtuitoa-'
relor mai este declarată ca
DOUA
La înălţimea sarcinilor BRIGĂZI
( A trecut'de atunci un an de "multele care caracterizează Utemistă destoinică, organizatoare ¦ Intervenţiile sorei Cecilia Simian de la Spitalul unificai din Deva, penlru Comisia de fynei din cadrul ţabri-,
vrednică în cadrul grupei sindicale cii de blănuri „Vidra“ — Orăştie a
zile. In acest timp, pe răbojul munca acestor femei şi care re şi vînzătoare neîntrecută — aşa este ¦ însănătoşirea pacienţilor au fost întotdeauna prompte ş i 1conştiincioase. înfiinţat în cthsiea zilei de 8 Martie
tînăra Maria lancu. două brigăzi de muncă, în care au
activităţii femeilor din comuna . .prezintă cartea de vizită a co- ¦ In clişeu: sora Cecilia Simion după o asemenea intervenţie. Ea este intrat cele mai bune muncitoare din
fabrică.
Bretea Strei au fost înscrise mitetului comunal" a l femeilor LUCIA UC.1U ¦ fericită că, a realizat un lucru bun.
Astfel, s-au format brigada „8 Mar
multe rezultate. In satele"comu- din comuna Bretea-,Strei. corespondentei ¦ r, tie“ şi „brigada păcii“. Odată înfiin
ţate, cele două brigăzi au pornit la
nei nu "sini femei care să nw Ip e t r e f a r c a ş h j r i t * r* i o l i + <99 * O<>$><>¦<*¦O*<»O«3*0« C+ O <*«¦*** întrecere avînd ca obiective îmbună
tăţirea continuă a calităţii produselor,
cunoască pe preşedintă şi se ____ut. * curăţenia la locul de muncă, disci MARIA' BISGA
plina ele. lucrează ca sortaloare de hîrtie toi
cretara comitetului lor. La ce- la aceeaşi fabrică. Pe luna februark
In ziua de 5 martie, in cadrul a depăşit sarcinile de plan cu IS
¦le 4 cercuri de citit ale femei E soare şi cald C o lectiv iste din Pricaz au iniţiat schimbului de onoare pe fabrică or la sută.
lor care funcţionează în satele ca-n miez de primă o acţiune de cură ganizat în cinstea Zilei Internaţio
Ruşi, Bretea Strei şi Ocolişul vară. Pe străzile ţire a păşunilor a nale a Femeii, cele două brigăzi au ÂîARIGA JOI GA
Mare, la cele 10 şezători ţinu obţinut importante realizări. csle macaragistă pe şantierul lamino-:
rului de 650 mm. Datorită strădanii-!
te de către femei in iarna a- largi ale satului Pri- parţinătoare gospo De pildă, brigada .,8 Marlie“ a de lor ei, piesele de montare ajung lă
ceasta, la acţiunea de înfru păşii planul de producţie cu 9,07 la timp în interiorul halei laminorului;
caz, copiii abia ieşiţi de. la şcoală se ba colectivei' sînt multe la Pricaz. dească dacă în sat nu se statornicea dariei. La chemarea comitetului de fe sulă, iar „brigada păcii“ cu 9 la sglă.
museţare a satelor, în munca joacă. Mă apropii de o fetiţă şi o în Dacă alegi pentru evidenţiere din brii noua viaţă prin formarea gospodăriei mei din sat peste 40 de femei au răs
de pregătire a programelor ar treb : gada celor 90 de femei care lucrează colective. S-au evidenţiat tovarăşele Aurelia
tistice, la curăţirea şi amena parcelele de legume şi sfeclă, înseam puns prestînd circa 400 ore muncă vo Siănufiu, Cornelia Şlef; Maria Leki,
jarea sălilor de clasă la şcoală, — Unde-i mămica ? nă să. pui pe planul al doilea pe ce Cam acelaşi drum l-a avut şi co luntară. S-au curăţit astfel aproape 20 Rozalia Benea, Maria Sirbu şi Ra-
preşedinta Aurora Barlm şi se- — La cîmp, la răsaduri — îmi răs lelalte multe zeci de femei ce muncesc lectivista Ileana Verejan. Părinţii ei ha. păşune. veca Pinier din brigada „8 Marlie"
’cretara Lelia Copeţ, au fost punde cu glas zglobiu şi o zbugheşte la cîmp alături de bărbaţi. au venit tocmai de prin părţile Bi şi tovarăşele Elena Maftei, Elena Po-
mereu în mijlocul gospodinelor. sprintenă în josul drumului, spre pîrîu. horului. Atunci Ileana a ajuns servi G altă realizare care face cinste co ienar, Rusalina Laszlo, Lucreţia He-
Femeile din Pricaz sînt, la cîmp. Să Sosirea soţiei preşedintelui, tov. Ana toare la notarul satului. mitetului de femei din Pricaz este mun măn, Angela Rusii şi Ana Mircea din
Nici munca pentru colectivi le caut de-a lungul şi, de-a latul celor Popa, mă scoate din încurcătură. Ea „brigada păcii“.
zarea satelor Ruşi şi Bretea peste 800 de hectare cît' are gospodă e una dintre cele mai bune coleeti A intrat apoi muncitoare la o fa ca plină de succes desfăşurată pentru
Strei nu le-a lăsat indiferente. ria ? viste şi preşedinta comitetului d e ,fe brică din Orăştie, iar cînd s-a înfiin atragerea tuturor femeilor din sat în Toate femeile din fabrica de blă
Deputata Jica Petrescu, învăţă Nici Ia sediul G.A.C.-tilui nu-i ni mei. Cunoaşte bine munca liecărei, cc ţat gospodăria colectivă în Pricaz, s-a gospodăria colectivă. Prin şezători, prin nuri „Vidra“- şi-au îndeplinit şi de
toarea Dorina Albă, referenta meni. Noroc însă că afară, pe zidul lecti viste. înscris în colectivă. Acum e una dintre adunările de la colţul roşp etc. s-a reu păşii iii ziua schimbului de onoare
Minerva Pop, tehniciană Olim curţii interioare e afişat graficul cu pele mai bune gospodine din sat, e sarcinile de producţie. Munca lor pli
pia Necş şi altele, şi-au adus realizările obţinute de fiecare familie Gu ajutorul ei am vizitat fugitiv cî membră, în consiliul de conducere al şit.c a de la 1 ianuarie a. c. şi pînă nă de avînl a determinai depăşirea
cu prisosinţă aportul in această de colectivişti în anul care a trecut. teva locuinţe ale colectiviştilor. Am gospodăriei şi în' comitetul de femei. sarcinilor de producţie pe fabrică ţ«
muncă. Aleg dintre nume pe cele ale femei intrat mai îh'tîi la Maria David. Are In fiecare an, ea este printre femeile astăzi să fie pri#mite în colectiv toate 14 la slită.
lor. Sînt peste 60. Printre ele văd în mai 'puţin de 18 ani. E îmbrăcată mo care prestează cele mai multe zile- femeile din sat, adică 170 de noi mem
De asemenea, cele 14 lecţii deosebi numele colectivistelor Ana Popa dest şi vorbeşte simplu. Au trecut nu muncă. întrecerea celor două brigăzi con
predate in cadrul cursului de cu 147 zile-muncă, Ileana Verejan cu mai 3 ani- de cînd este .colectivistă. bre. - - .,, , tinuă.
îndrumare au ajutat comitetul 131; zile-muncă, Olimpia Hanciu cu 171 In acest răstimp şi-a cumpărat o vacă, In acelaşi fel se poate vorbi despre
comunal al femeilor din Bretea zile-muncă, Maria Dăvid cu 156 zile- 8 porci, loc de casă, . haine etc. Are viaţa multor colectiviste. Noul care a S-au evidenţiat în aceste acţiuni co
Strei in conducerea cu compe muncă şi multe altele. Colectiviste care şi 4.000 lei depuşi la C.E.C. ‘ Anul 'a- pătruns în sat — gospodăria colectivă
tenţă a activităţii gospodinelor depun întreaga lor capacitate în sluj- cesîa îşi va ridica o casă nouă pe — le-ă schimbat viaţa, făcîndu-le să munistele Viorica Popa şi ,Ana Moldo-
din această comună. Faptele a- care niciodată n-ar fi reuşit s-o clă se bucure şi ele de munca lor. van, agitatoarele Vuţa Popa, Doina
Costea, Ana Hanciu, Domnica Dani-
mintite nţ; sînt decit cîteva din In' cinstea, zilei de 8 Martie femeile laş şl altele.
Astăzi întregul sat se mîndreşte cu
colectivistele sale. Hărnicia şi îndemî
narea lor fac să înflorească satul.
GH. STOICOVICI
