Page 28 - 1959-03
P. 28
Pftrr. 4 a f r o m L SOCIALISMULUI Nr 1310
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej TELEtftlfB&MIE E%TEB8W
Recepţia oferită de ambasadorul
U. R. S. S, în R. D. G. în cinstea
(Urmare din pag. 2-a) purtează în opera de construire a so ţat pentru încheierea Tratatului pian cu politica blocurilor imperialiste puternic ecou în rindurile oamenilor N. S. Hruşciov
da Iksimilui, oamenii muncii îşi aduc de pace cu Germania şi norma agresive, In acelaşi fel procedează sis politici de diferite convingeri şi In cele
în construirea societăţii socialiste în contribujia la întărirea sistemului mon lizarea situaţiei la Berlin, mă tematic, de mai multă vreme, şi presa mai largi pături ale opiniei publice.
ţara noastră. Prin rezultatele pe car-e dial socialist, la obţinerea victoriei so suri imperios necesare pentru ca iugoslavă. In zadar s-ar căuta în pa Cu toaie acestea guvernul Greciei nu
le obţin in dezvoltarea economiei şi cialismului în întrecerea cu capitalis- Germania să înceteze de a îi un ginile ei o delimitare între politica se arată dispus să contribuie la în LEIPZIG 7 (Agerpres). - Din partea germană au par
TASS transmite: La 6 martie ticipat Otto Grotewohl, preşe
culturii, prin victoriile pe care le re- mul. (aplauze puternice). focar potenţial de război şi să consecventă de pace şi destindere in făptuirea in practică a propunerii gu M. G. Pervuhin, ambasadorul dintele Consiliului de Miniştri
U.R.S.S. in R. D. Germană, a ai R. D. Germane. W. Ulbrichf,
Creşterea forţei şi unităţii mişcării devină o zonă a păcii. ternaţională, dusă de ţările lagărului vernului romîn, »ie cărei efecte ar slu oferit o recepţie in cinstea lui prim-secretar al C. C. al
socialist, şi politica cercurilor imperia ji consolidării păcii. Aşa cum arată N. S. Hruşciov, preşedintele P.S.U.G., J. Dieckmann, preşe
comuniste mondiale —un proces Sîntcm de părere că metoda care ar liste agresive, o atitudine de demascare evenimentele recente, politica cercuri Consiliului de Miniştri' al dintele Prezidiului Camerei
asigura tratativelor cele mai mari şan şi condamnare a acestor cercuri, care lor conducătoare din Grecia, ca şi U.R.S.S., care se află la Leip Populare, membri şi membri
istoric de nestăvilit se de a se ajunge ia nn acord ar fi o poartă în faţa omenirii o grea răspun a celor din Turcia, este din ce în ce zig la invitaţia guvernului R.D. supleanţi al Biroului Politic al
dere pentru actuala încordare în re mai mult determinată de orientarea con Germane pentru a vizita Tirgul C.C. al P.S.U.G. şi alţi condu
Tovarăşi, înaltei principialităţi comuniste, conferinţă a şefilor de guverne (aplauze). laţiile internaţionale, pentru goana ducătorilor pactului agresiv ai Atlan internaţional de primăvară al cători ai partidelor politice şi
al capacităţii de a întări necon Salulăm propunerea Uniunii So înarmărilor, pentru conflictele militare, ticului de Nord, ceea ce, desigur, nu organizaţiilor obşteşti.
Prezenţa la Congresul al XXI-lca tenit legătura cu masele şi de a vietice de a se convoca neîntîrziat o pe care ie provoacă în diferite părţi este în interesul păcii şi coexistenţei anului 1959.
a! •' P.C.U.S. a delegaţilor reprezen- le mobiliza în lupta pentru victo conferinţă la cel mai înalt nivel, în ale globului. Mai mult, presa iugoslavă paşnice între popoare. La recepţie au participat N.S. La recepţie au rostit cuvîn
tînd 72 de partide comuniste şi mun ria socialismului şi comunismu cadrul, căreia să se discute măsurile culează să se lanseze în afirmaţii cum tări O. Grotewohl, preşedintele
citoreşti din toate corrtinentele a con lui. (aplauze !uriunoase). că politica de coexistenţă „nu este în Ne exprimăm convingerea că Hruşciov, preşedintele Consi
stituit o măreaţă demonstraţie a forţei preconizate de Uniunea Sovietică cu conformitate cu interesele sovietice şi în cele din urmă voinţa de pace liului de Miniştri al U.R.S.S., Consiliului de Miniştri al R. D.
şi • unităţii mişcării comuniste mon Tovarăşi, privire la tratatul de pace cu Germa chineze". Aceste afirmaţii nu pot fi a popoarelor din Balcani, năzuin A. F. Zasiadko, vicepreşedinte Germane, şi N. S. Hruşciov,
diale,-a solidarităţii frăţeşti ce uneşte nia şi la Berlinul occidental. Această calificate altfel decît ca pure calomnii ţele lor spre prietenie şi colabo
ps . comuniştii din toate ţările sul) Viaţa a confirmat justeţea conclu conferinţă ar putea să dezbată şi să in adresa ţărilor lagărului socialist, rare cu celelalte popoare din al Consiliului de Miniştri al preşedintele Consiliului de Mi
steagul marxism-leninismului şi al ziilor Declaraţiei Consfătuirii de la ia hotărîri într-un şir de probleme de promotoare ale politicii de coexistenţă Balcani şi din lume, se vor face U.R.S.S., conducătorul delega niştri al U.R.S.S.
internaţionalismului proletar, (aplauze Moscova a reprezentanţilor partide însemnătate vitală pentru securitatea paşnică între toate statele fără deose ascultate. ţiei guvernamentale sovietice
puternice). Mişcarea comunistă şi lor comuniste şi muncitoreşti din ţările popoarelor şi pacea internaţională, ca bire de orînduire socială. la Tirgul de la Leipzig, V. A. In timpul recepţiei au avut
muncitorească este în viaţa societăţii socialiste care, cheniînd pe comunişti asigurarea securităţii europene, dezar Desfăşurarea vieţii internaţionale Zorin, locţiitor al ministrului loc convorbiri animate între
contemporane o forţă uriaşă, a cărei la luptă împotriva revizionismului şi marea, retragerea reciprocă a trupelor, Trebuie spus că spre deosebire de arată mai limpede ca oricînd că for Afacerilor Externe al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi reprezentanţi
continuă dezvoltare reprezintă un pro dogmatismului, a subliniat că revizio presa iugoslavă, majoritatea ziarelor ţele păcii continuă să crească şi să generalul de armată M. V. Za-
ces istoric de nestăvilit. Numărînd nismul reprezintă pericolul princip»! crearea unei zone denuclearizate şi a din ţările afro-asiatice se ridică cu ho- se dezvolte în lumea întreagă, harov, comandantul suprem al ai cercurilor de afaceri, oameni
ir.1rindurile lor peste 33 milioane de în mişcarea muncitorească internaţio unei zone de dezangajare a forţelor tărîre împotriva imperialismului şi con grupului de trupe sovietice din poliţiei şi fruntaşi ai vieţii pu
membri, partidele comuniste şi mun nală. armate ale organizaţiei Tratatului de la damnă politica sa agresivă, purtătoare Sporirea considerabilă în pe Germania. blice din diferite ţări sosiţi la
citoreşti, în fruntea forţelor democra Varşovia şi ale N.A.T.O., reducerea e- de grave primejdii pentru pacea lumii. rioada septenaiului a puteri] eco Tirgul internaţional de primă
tice şi patriotice, însufleţesc sute de Partidele comuniste şl muncitoreşti fectivuiui forţelor armate ale Uniunii nomice a Uniunii Sovietice şi a vară de la Leipzig.
milioane de oameni ai muncii în lupta au respins şi condamnat tn unanimi Popoarele afro-asiatice şi conducăto tuturor ţărilor lagărului socialist
pentru pace, democraţie şi socialism. tate concepţiile revizioniste care şi-au Sovietice, Statelor Unite ale Americii, rii lor, care ştiu să deosebească pe va face să se întărească într-o Macmilan despre vizita
găsit expresia în programul Uniunii Angliei şi Franţei aflate pe teritoriile prieteni de duşmani, cunosc roiul ho- măsură uriaşă forţele de pretu în Uniunea Sovietică
Exponente ale intereselor vitale Comuniştilor din Iugoslavia. Ele au ailor ţări, interzicerea armelor atomice tărîtor pe care Uniunea Sovietică, Chi tindeni care luptă pentru apăra
ale .clasei muncitoare şi întregului dezvăluit pe de-a întregul esenţa o- şi cu hidrogen şi încetarea experimen na şi celelalte ţări socialiste l-au avut rea păcii şi securităţii popoare LONDRA 7 (Agerpres). — coexistenţă in condiţiile între
popor muncitor, partidele comuniste portunistă a teoriilor apologetice ale tării lor. în lichidarea agresiunii imperialiste în lor. Pe aceste temeiuri, în rapor TASS transmite: Luînd cuvin- cerii. Atît in prezent, cît şi pe
şi muncitoreşti îşi stabilesc linia lor revizioniştilor cu privire la statul bur dreptate contra Egiptului, ajutorul fră tul tovarăşului Hruşciov este tul la 6 martie in oraşul Bel- viitor, se va pune accentul pe
politică în mod de sine stătător, ghez, situat, chipurile, „deasupra ata in cazul însă că puterile occidentale ţesc şi eficace pe care l-au dat împo formulată teza potrivit căreia fast (Irlanda de nord) Harold întrecere.
câlăuzindu-se după adevărurile uni şelor" şl la prelinsa generare a „ele nu sînt încă gata să participe ta triva uneltirilor colonialiste popoarelor „înainte de victoria deplină a Macmillan, primul ministru al
versal valabile ale marxism-leni- mentelor socialismului" în cadrul eco conferinţa şefilor de guverne, conside Siriei, Irakului, Libanului şi Iordaniei. socialismului în lume, în condi Angliei, şi-a împărtăşit impre Nu vreau • să afirm nimic
nismului, pe care te aplică potrivit nomiei capitaliste, au demascat carac răm că pentru examinarea problemei Ele îşi exprimă preţuirea penlru spri ţiile menţinerii capitalismului siile prilejuite de vizita in Uni mai mult, decît că noi am îm
condiţiilor istorice şi naţionale con terul antimarxist, profund dăunător al Tratatului de pace cu Germania şi a jinul dezinteresat pe care-l primesc din într-o parte a lumii, va apare unea Sovietică. Macmillan a bunătăţit intr-o măsură însem
crete din ţările, lor. teoriilor revizioniste care leagă ro berlinului occidental s-ar, putea con partea U.R.S.S. şi a altor ţări ale la posibilitatea reală de a exclude spus că el a fost martorul ma nată înţelegerea reciprocă a
lul conducătoi al partidului în con voca — aşa cum se arată în nota gu gărului socialist în dezvoltarea econo războiul mondial din viaţa socie rilor eforturi depuse în Uni punctelor noastre de vedere. In
Delegaţiile partidelor comuniste struirea socialismului şi propovăduiesc vernului scfvletic — o conferinţă a miei lor naţionale. tăţii". Această concluzie însufle unea Sovietică in scopul ridi felul acesta am deschis calea
şţ muncitoreşti participante la Con slăbirea şl desfiinţarea statului socia miniştrilor Afacerilor Externe ai ţeşte şi dă energii sporite oame cării nivelului de. trai şi al pentru tratative mai largi. Sînt
gres au relevat cu deosebită căldu list, — principalul Instrument al clasei U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii, Fran Faţă de popoarele ţărilor ara nilor muncii din ţările lagărului convins că aceste tratative sînt
ră? faptul că în lupta penlru victo muncitoare în opera de construire a ţei, Poloniei şi Cehoslovaciei. be, faţă de toate popoarele Asiei dezvoltării economiei, ceea ce, necesare pentru a evit-a situa
ria socialismului şi comunismului, în socialismului şi comunismului, şi Africii, ţările lagărului socia socialist, luptătorilor pentru pace după cum a subliniat el, cre ţiile periculoase.
fruntea lor păşeşte un asemenea partid Iniţiativele de pace ale Uniunii So list, între care şi ţara noastră, şi progres de pretutindeni. ează un „interes legitim pentru
glorios călit in lupte grele revoluţio încercările revizioniştilor contemporani, vietic* au trezit un puternic ecou în o- au avut şi au o atitudine clară, pace“. Atunci cînd ministrul Aface
nare, cum este Partidul Comunist al care au abandonat internaţionalismul pinia publică din toate ţările, fiind lipsită de orice echivoc. Ea se (aplauze prelungite). rilor Externe şi cu mine ne
Uniunii Sovietice, sub a cărui condu proletar şl neagă principiile solidarităţii îutîmpinate pretutindeni cu căldură şi caracterizează printr-o caldă In tot timpul şederii noa aflam in Uniunea Sovietică, a
cere înţeleaptă poporul sovietic a ob internaţionale de clasă, de a provoca speranţă. In ţările occidentale, popoa simpatie şi un puternic spirit de Tovarăşi, stre în Uniunea Sovietică, a spus Harold Macmillan, N. S.
ţinut victoria deplină şi definitivă a divergenţe şi fisuri între ţările socialiste, rele, dornice să trăiască în pace şi li solidaritate cu lupta dusă de a- spus Macmillan, am simţit ma Hruşciov „a depus multe efor
socialismului în patria sa şi înfăptu între partidele comuniste, au suferit ce! nişte, cer tot mai insistent guverne ceste popoare pentru apărarea şi înfăptuirea septenaiului va duce U- rile eforturi depuse pentru în turi pentru a găsi timpul nece
ieşte astăzi septenalul, croind calea lor să renunţe la discreditata politică întărirea independenţei lor na r.iunea Sovietică spre asemenea culmi tărirea economiei sovietice, sar convorbirilor. I-am explicat
construirii societăţii comuniste, (aplau mai deplin eşec. Partidele comu de pe poziţii de forţă, ţionale, pentru propăşirea eco ale progresului şi bunăstării, ineîf creşterea nivelului de trai şi îm în Întregime punctul nostru -de
ze puternice). niste şi muncitoreşti au conside nomică şi înflorirea culturală, marea superioritate a comunismului a- bunătăţirea modului de viaţă a vedere. Convorbirile noastre au
rat şi consideră că atitudinea U.R.S.S., celelalte ţări ale lagărului pentru pace şl progres. Polîtit’a supra capitalismului va apare fiecăruia poporului. Cred că conducătorii fost, sincere. După cum este cu
Partidele comuniste şi munci faţă de unitatea lagărului socia socialist, înfăptuind cu consecvenţă în promovată faţă de noile state in tot atît de evidentă şi. de strălucitoare sovietici s-au consacrat întru- noscut,''“noi nu am ajuns nici
toreşti din întreaga lume văd in list, a mişcării comuniste inter politica lor externă principiile coexis dependente ale Asiei şi Africii ca lumina soarelui. totul acestei sarcini şi orice pe departe ta o înţelegere in
experienţa istorică a P.C.U.S. un naţionale, este piatra de încer tenţei paşnice între state cu orînduirl este o politică neabătută de prie conflict, se înţelege, ar pericli toate problemele discutate.
bun de nepreţuit, din care se care a internaţionalismului pro sociale diferite — respectul indepen tenie şi strînsă colaborare, înte Din inepuizabilă ?xperienţă a ta in cel ma,i înalt grad rezol
inspiră în activitatea lor. Noi letar, iar grija pentru apărarea denţei şi suveranităţii naţionale şi al meiată pe principiile coexistenţei construirii socialismului şl co varea ei. Noi le-am explicat că In ce'priveşte insă proble
comuniştii din Republica Popu şi întărirea continuă a acestei integrităţii teritoriale, deplina egalitate paşnice. Această prietenie, veri sîntem de asemenea profund mele importante ale securităţii
lară Romînă, socotim că succe unităţi o datorie supremă a ori în drepturi, neamestecul în treburile munismului, sintetizată în docu interesaţi in dezvoltarea pro europene, Germaniei şi Berli
sele obţinute de partidul nostru, cărui comunist, (aplauze puternice). interne — luptă ca aceste principii să mentele Congresului al XXI-lea priei noastre ţări şi în îmbu nului, am constatat o măre
de poporul nostru muncitor în în nătoase să fie adoptate şi puse în prac al P.C.U.S., din tezele teoretice nătăţirea modului nostru de deosebire iritre punctele noa
făptuirea revoluţiei proletare, în Riposta unanimă dată revizio tică de toate statele în relaţiile lor in viaţă. stre de vedere. Şi totuşi eu
ternaţionale. de o mare proliinzime elaborate cred că convorbirile au fost fo
de congres, partidul nostru ca şi Aşadar, ambele noastre ţări lositoare.
Unele cercuri şi personalităţi din sînt interesate in menţinerea
străinătate nu prezintă însă în ade celelalte partide comuniste şi păcii. Acesta este terenul co Dar realizarea importantă
vărata ei lumină această politică fer mun şi sper că de la el poate constă în aceea că la sfîrşitul
izvorî voinţa spre înţelegere.
construirea socialismului se da- nismului demonstrează cu putere mă şi clară. In legătură ou aceasta aş ficată în încercări istorice, este muncitoreşti frăţeşti, trage bo Dacă vom putea să micşorăm vizitei mele cele două părţi au
toresc faptului că ne-am călăuzit maturitatea partidelor comuniste vrea să mă refer pe scurt !a anumite atît de puternică, hotărîrea po gate învăţăminte pentru propria încordarea şi să rezolvăm greu fost de acord că va trebui să
şi ne călăuzim de învăţătura lui şi muncitoreşti, hotărîrea lor fer afirmaţii făcute recent de preşedintele poarelor noastre de a o întări şi sa activitate, în lupta pe care o tăţile noastre, vom ajunge la ne străduim să păşim pe calea
Marx, Engels, Lenin, că am în mă de a zădărnici orice încerca R. P. F. Iugoslavia în cuvîntări rosti dezvolta necontenit în interesul duce în fruntea oamenilor mun tratativelor.
văţat şi învăţăm neîncetat din re de subminare a unităţii şi so te cu prilejul călătoriei. sale în ţările comun este atît de fermă îneît cii pentru victoria socialismului
experienţa P.C.U.S. — exemplu lidarităţii lor, de întinare a măre afro-asiatice. sîntem încredinţaţi că nimeni şi în ţara noastră.
luminos al fidelităţii nestrămu ţei învăţături marxist-leniniste. nimic nu o va putea slăbi sau
tate faţă de marxism-leninsm, al Nu voi insista aci asupra confuziei întuneca, (aplauze puternice). Poporul romîn este mîndru că,
(aplauze puternice). voite pe care conducătorii iugoslavi o alături de Uniunea Sovietică,
fac între comunitatea ţărilor socialiste Ţara noastră a dus şi va duce con alături dc China populară şi de
Pentru coexistenţă, întrecere paşnică si un simplu bloc militar; falsitatea a- secvent politica sa de pace şi colabo îm p o triva staţionării
şi rezolvarea prin tratative cestei poziţii, noi am arătat-o ţn repe rare cu toate ţările, indiferent de orîn- celelalte ţâri socialiste, păşeşte de tunuri a to m ic e a m e ric a n e
a problemelor internaţionale tate rînduri. duirea lor. Sînt cunoscute eforturile umăr la umăr în marea noastră
guvernului nostru îndreptate spre rea- BERLIN 7 Corespondentul lechter a făcut cunoscut că au
Tovarăşi, şi de a realiza paşi efectivi pe calea Este însă cu putinţă, fără a veni în lizarea unei ladgi colaborări interbaica- •i
contradicţie cu fapte larg cunoscute, nice şi răsunetul puternic de care s-au Agerpres transmite: Un puter sosit sule de telegrame şi scri-
Popoarele lumii dau o înaltă pre ramificării. să se pună, nu semnul egalităţii, dar bucurat în Balcani iniţiativele R. P. familie făurind noua societate, nic val de proteste a stârnit in sori de protest împotriva staţio
ţuire activităţii neobosite, iniţiativei şi măcar să se schiţeze o . cit de palidă Romîne. Din păcate, guvernul turc nu sub marele steag spre care se rîndul celor 400.000 de locui nării de armament atomic în
ţnergiei nesecate pe care le desfăşoară Guvernul Republicii Populare analogie între lagărul socialist şi blo a reacţionat în nici un fel la iniţiati îndreaptă nădejdile şi aspiraţiile apropierea oraşului.
n slujba intereselor păcii Uniunea So- Romîne — ca guvern al unui stat curile înjghebale de cercurile agresive va guvernului romîn, în ciuda primi întregii omeniri înaintate — tori al Nurnbergului staţiona
tieitieă. Sînt unanim recunoscute de care a participat cu forţele sale ale imperialismului? rii favorabile de care s-a bucurat a- steagul marxism-leninismului. Numeroase colective de mun
:ătre opinia publică iubitoare de pace armate la războiul împotriva ceastă propunere în cercurile acelora rea de tunuri atomice ameri citori ale întreprinderilor din
marile merite cîştigate de Uniunea So Germaniei hitleriste — a primit Doar este un lucru îndeobşte cunos care se pronunţă pentru pace şi des (aplauze p relu n g iteu ra te. întreaga Nürnberg solicită sindicatelor
vietică în stingerea unor periculoase din partea guvernului U.R.S.S. cut că Tratatul de Ia Varşovia este tindere internaţională. In Grecia pro salci în picioare ovaţionează în cin cane. , acţiuni concrete pentru înlătu
focare de război şi înfrînarea agreso o notă cuprinzînd propunerile U- un tratat defensiv, creat ca o conse punerea guvernului romîn a avut un stea Partidului Comunist al Uniunii rarea pericolului atomic.
rilor. Vigilenţa nedesminţită a Uniunii niunii Sovietice în vederea solu cinţă a formării pactului agresiv nord- Sovietice, a Partidului Muncitoresc In cadrul Consiliului orăşe-
Sovietice faţă de uneltirile cercurilor ţionării paşnice a problemei ger atlaniic. Uniunea Sovietică şi celelalte Romîn, a prieteniei cil Uniunea S o
agresive, ca şi eforturile ei continue mane. ţări ale lagărului socialist se pronun vietică şi cu - toate-ţările lagărului so necs, primarul Andres Ursckh-
pentru punerea în valoare a oricăror ţă pentru lichidarea oricăror blocuri cialist).
posibilităţi menite să asigure micşo Guvernul romîn este în între militare şi a oricăror baze militare pe
rarea încordării şi îmbunătăţirea rela gime de acord cu punctele cu teritorii străine. Tocmai ele au elaborat o«xxxxxxîocxxxsooooaxxx>oaxx>oooc5ooooooooooooeooocx5a MOSCOVA. — La 7 martie, lui alegătorilor din R.S.F.S.R*
ţiilor ^internaţionale, i-au atras sim prinse în această notă şi sprijină şi promovează în relaţiile internaţio la Ministerul Culturii din Numărul alegătorilor care au vo
patia, admiraţia şi recunoştinţa oame cu căldură măsurile pe care Ie nale măsurile menite să ducă la reali Ţările blocului agresiv U.R.S.S. s-a terminat conferin tat pentru candidaţii propuşi' a
nilor cinstiţi de pretutindeni. preconizează guvernul sovietic. zarea acestor ţeluri. N.A.T.O. sînt neliniştite... ţa miniştrilor culturii republici fost de 99,11 — 99,57 la sută
lor unionale. La conferinţă au din totalul celor care- aa luat
La Congresul al XXI-lea al (aplauze puternice). In cuvîniările menţionate se vorbeşte PARIS <7 (Agerpres). — In de S.U.A. celorlalte ţări parti participat de asemenea reprezen parte la vot.
P.C.U.S. a răsunat cu putere che Poziţia ţării noastre în problema ger despre faptul că „ţările care nu apar ultimul timp, presiunile pe' care cipante la N.A.T.O., ziarul a- tanţi ai Uniunii scriitorilor, com
marea fa desfăşurarea paşnică a ţin blocurilor sînt în fiecare zi supuse le fac S;U.A. asupra partene rată că „guvernul francez tre pozitorilor, artiştilor şi lucrători NEW YORK. —• Agenţiile de
mană porneşte de la faptul că solu diferitelor presiuni". Dar cine anume rilor lor din N.A.T.O. in ceea buie să folosească prilejul pu lor în domeniul cinematografiei. presă anunţă că noul guvernator
exercită asemenea presiuni economice şi ce priveşte mărirea cotelor de blicării de către N.A.T.O. a da Participanţii la conferinţă au al statului New York, marele
ţionarea ei este posibilă numai ţinîn- politice ? făcut numeroase propuneri con magnat Nelson Rockefeljer, în
crete în privinţa dezvoltării pe urma unei şedinţe agitate cu re
du-se cu stricteţe seama de realităţi Să fie oare o simplă scăpare din ve mai departe în U.R.S.S. a cine
dere faptul că nici nu se pomeneşte de matografiei, teatrului, muzicii, prezentanţii populaţiei de culoa
şi în primul rînd de existenţa celor artelor plastice, a activităţii edi re, a refuzat să susţină propu
toriale şi muncii cultural-educa nerile lort .care cereau să se pună
întrecerii între sisteme, pe tărî- două state germane — Republica De imperialişti, de pactele lor înrobitoare partîcipaţie la cheltuielile dc telor oficiale asupra cheltuieli tive. capăt discriminării rasiale în
domeniul drepturilor lor civile.
tnul îmbunătăţirii condiţiilor de mocrată Germană şi Republica Fede şi aventurile lor războinice? Căci ori- reinarmare a acestui bloc agre lor sale militare şi să dea o MOSCOVA. — Au fost pu La terminarea acestor discuţii
blicate rezultatele alegerilor care delegaţii asociaţiei naţionale
trai ale oamenilor muncii. rală Germană. Alături de toate popoa cît ar căuta cineva, în discursurile a- siv au provocat o vie nelinişte largă publicitate cifrei acestor au avut, loc în R.S.F.S.R., dumi pentru propăşirea populaţiei de
rele din ţările lagărului socialist, popo minliie nu se spune nimic despre fap în sinul partenerilor atlantici, cheltuieli începînd din anul 1949 nică, 1 martie, pentru sovietele culoare au publicat o declarăţie
De o deosebită însemnătate pentru rul romîn e pe deplin solidar cu oa tul că agresiunea împotriva Egiptului iar în unele locuri .s-au făcut şi pînă în 1954. Aceasta va fi locale de deputaţi ai oamenilor prin care informează alegătorii
asigurarea păcii şi securităţii popoa menii muncii din R. D. Germană, care, a fost organizată şi înfăptuită de pu auzite chiar proteste împotriva necesar pentru a se arăta opi muncii. La alegeri au participat statului New York asupra refu
relor europene sînt propunerile Uniu pe teritoriul republicii lor, au smuls terile conducătoare ale NlA.T.O.; nu acestei risipe de fonduri. Refe- niei publice că ele se ridică în 99,91 — 99,97 la sută din Iota- zului guvernatorului N. Rocke-
nii Sovietice în vederea încheierii Tra rădăcinile militarismului şi sînt hotă- se pomeneşte nici un cuvînt despre feller de a accepta să susţină
tatului de pace cu Germania şi a re- propunerile lor.
zolvării problemei Berlinului. Aceste rîţi să-şi apere şi să dezvolte cuceri lanţul de acţiuni agresive întreprinse rindu-se la aceasta, ziarul „Le aceşti ani la peste 250.000 mi
propuneri corespund intereselor tuturor rile lor socialiste. de cercurile imperialiste din S.U.A. şi Monde“ arată că în ultimul liarde franci, dintre care numai
părjilsr, întrucît, aşa cum dovedeşte is Considerînd că unificarea Ger ale altor puteri colonialiste împotriva timp au fost formulate tot mai Franţei i-a revenit o cotă de
toria, ' Apusul nu e mai puţin amenin maniei trebuie s-o rezolve germa Siriei, Irakului, Libanului şi Iordaniei multe antici ta adresa Franţei,
ţat de militarismul german decît Ră nii înşişi, acordăm întregul nos şi nici despre rolul de instrumente ale acuzată că nu-şi mai îndepli partîcipaţie de 11.500 miliarde
săritul. Totodată, înfăptuirea lor ar des tru sprijin propunerii cu privire agresiunii şi colonialismului pe care neşte în mod conştiincios obli
chide poporului german calea spre an Ia crearea unei confederaţii a H joacă asemenea pacte ca N.A.T.O., gaţiile sale atlantice. < . franci“. In încheiere ziarul a-
viitor de pace şi securitate, fără ocu celor două state germane. Guver S.E.A.T.O., pactul de la Bagdad.
paţie străină, dîndu'-i posibilitatea de a nul R. P. Romîne în declaraţia sa Vorbind despre cheltuielile rată că „singurele ţări atlanti
se bucura de toate drepturile suverane din 16 ianuarie a.c, s-a pronun In aceste declaraţii politica ţărilor din ce în ce mai mari impuse
lagărului socialist este pusă pe acelaşi ce al căror buget militar n-a
încetat să • c..rească din 1949 sînt
'
.<
Franţa, .Italia şi Turcia“,
Redacţia jl «dmfnlşfcaţia Ziarului şir. fi Marii» ffiv fijTdefea* 188} 18,9J75. I « § gjtftîtt tg numerar toflfofm ?grofe5rl| direcţiunii Generale or, 83.6.320 din 8 noiembrie 1949, & Tiparul t Întreprinderea Poligrafică „I Mai" — Deva
•y ’ ” V' - -- • ......... ¦ ............ ¦'
