Page 3 - 1959-03
P. 3

N r. 1304                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                Pai?; 3

                 B— 1 rasa—— «¦i

Toţi membrii biroului                                                                  PO ŞTA                                        întrecerea sîderurgîşlilor pentru o producţie                                              [Brigada                              femeil

Mote si é b m s íí activ                                                               REDACŢIEI                                             sporita de fontă, otel şi laminate                                                 de Ta c o c s e r ie

                                                                                         Carol Şerbănescu - Gălan. —              TinernM iş ti din Călin
                                                                                      Pentru a se putea respecta toa­
   Organizaţia de bază de partid           nătăţirea muncii în transport.             te dispoziţiile legale este nece­              Timp de o jumătate de oră,              lor nu-i sînt pe plac, îşi adună                           (Urmare din pag. l-a)            De atunci femeile din brigadă
nr. VIII de la mina Lupeni ma­             Numai în luna februarie au fost            sar ca gestionarul de tichete al            pe- plattorma furnalului nr. 1 a           ortacii si se sfătuiesc. împreună                                                        au hotărit s-o înveţe pe Marga­
nifestă un interes deosebit faţă           prestate peste 2.000 ore de mun­           grupului de şantiere Călan —                domnii o animaţie- deosebită. Se           iau măsuri. Tinerii de la apro­                    hunelui, tov. Margareta Popică,       reta să citească. Elena Bota i-a
de organizaţia de tineret. Aceas­          că voluntară, în care tineretul a          din cadrul I.C.S.H — să pre­                apropia momentul descărcării.              vizionare, în frunte cu dispecerul                 părea a fi o muncitoare harnică.      adus intr-o zi un abecedar şi, în­
ta se datoreşte faptului că din            fost în primele rînduri. E drept           zinte lichelele de tip urban la             Furnaliştii şi-au pregătit răngile         Augustin Suciu, sortează mai                       Cu timpul insă a început să facă      cet, Margareta Popică a început
numărul total de muncitori, ti­            că în direcţia întăririi disciplinei       secţiunea comercială pentru a               şl au trecut fiecare la locul lor.         bine minereul, rectifică ameste­                   nemotivate. Cit despre muncă nu       să desluşească literele. Astăzi ci­
neretul reprezintă partea cea mai          mai trebuie muncit încă deoarece           fi vizate.                                  Şefui de echipă Marcel Semciuc,            cul de limonită şi ancherită, în                   se puteau 'spune multe lucruri bu­    teşte cu destulă uşurinţă ziarul. Ba
însemnată, el aducîndu-şi apor­            mai există încă unii tineri care                                                       împărţea cu voce tare fel de fe!           aşa fel ca să nu fie nevoie să se                  ne. Era codaşa brigăzii. Celorlalte   mai mult, trimite şi la părinţi in
tul hotărîtor în buna desfăşu­             nu se încadrează în disciplina                Numai in felul acesta tiche­             de sarcini. Apoi, cînd i se păru           bage mai mult cocs şi calcar,                      femei din brigadă ie-a dat de ghi­    Moldova scrisori.
rare a transportului subteran şi           socialistă.                                tele pot fi onorate; in mediul ru­          că toate şi toţi sînt acolo unde           pun la punct reţeta de încărcare.                  dă acest lucru. Nu puteau s-o lase
la suprafaţă. Nu odată tinerii de                                                     ral. In caz contrariu posesorii             ar trebui, făcu un semn cu mina            Cauperiştii au grijă ca tempera­                   aşa. Atunci au hotărit ca Iov.           Fiind înconjurată de grijă şi
aici şi-au dovedit hărnicia şi                Analizînd cîteva aspecte ale            de tich eted e tip . urban sînt o-          şi maşina de destupat şticul a             tura aerului insuflat să fie con­                  Elena Bota şi Ţinea Macovei, mun­     atenţie, Margareia Popică a înce­
priceperea în muncă.                                                                  bligaţi de a se aproviziona din             început să sfredelească dopul de           stantă, întotdeauna peste 600                      citoare harnice şi pricepule, să se   pui să lucreze mai bine. Cu ab­
                                           muncii interne de organizaţie,             mediul urban.                               şamotă. Pe platformă, şi în ju­            grade, iar tînărul maistru Anton                   ocupe de ea. In fiecare zi ii veneau
   O dovadă a grijii pentru tine­          comuniştii au subliniat în cu-                                                         rul cochilelor, peste tot, clipa           Receanu are grijă ca întreţine­                    in ajutor cu sfaturi şi îndrumări     senţele nemoiivate a lichidai de­
ret manifestată de organizaţia             vîntul lor că de la afegeri orga­             Gheorghe lovan-Petroşani. —              cînd fonta va porni pe rină, era           rea agregatului să se execute în                   practice.                             finitiv. Cit priveşte activitatea sa
de partid este aceea că de cu-                                                        Cazul dumneavoastră a fost se-              aşteptată cu emoţie. Marcel                ceie mai bune- condiţiuni.
rînd ea a analizat în adunare              nizaţia U.T.M. şi-a îmbunătăţit            zisat conducerii. U.R.C.M. IIu-             Semciuc şi-a pregătit sticla de                                                                  Intr-o zi i-au dat să citească o   la locul de muncă, esie de nere-
generală activitatea organizaţiei          mult activitatea. Cu toate aces­           nedoara-Deva. In urma sezisă-               cobalt. Furnaliştii şi-au tras pe             Echipa lui Marcel Semciuc a                     carte. Margareta Popică a plecat
U.T.M. Principala problemă a-                                                         rii U.R.C.M. a hotărit ca să vi             ochi ochelarii de protecţie.               avut parte în ultimul timp numai                   însă capul in jos ruşinată. Nu        cunoscut. Astăzi se numără prin­
supra căreia s-a discutat în mod           tea mai există unele lipsuri.              se plătească de urgenţă dreptu­                                                        de bucurii. Pînă acum, planul de                   Ştia carte. Copil de oameni să­
deosebit a fost felul în care or­                                                     rile cuvenite.                                 Supraveghind prin stiola de             producţie l-a depăşit cu peste 30                  raci din Moldova, a muncit de         tre fruntaşele brigăzii.
ganizaţia U.T.M. mobilizează ti­           După alegeri, o perioadă scurtă                                                        cobalt scurgerea fontei lichide,           la sută. Indicele de utilizare al                  mică şi nu a avui posibilUatea să
                                                                                         Petru Bîrna-Brad. — Magci-               tînărul şef de echipă Marcel               furnalului nr. 1 a crescut de a-                   meargă la şcoală.                        De fiecare succes al brigăzii se
neretul din sectorul transporturi          toţi membrii biroului au depus o           zinul de confecţii din Brad a               Semciuc nu uita să dirijeze şi             semenea foarte mult. Din calcu­
la îndeplinirea sarcinilor ce re­                                                     primit in ziua de 19 februarie              pe furnalişti. Cînd descărcarea            lele de pînă acum, reiese că in­                                                         bucură acum şi ea căci ştie că
vin acestui important sector în            activitate intensă şi aceasta s-a          a. c. un nou transport de măr­              s-a terminat, cînd şticul a fost           dicele planificat a fost întrecut
lupta pentru extragerea de cît                                                        furi. La fel, acest magazin este            introdus în orificiul de scurgere,         cu aproape 30 la sută.                                                                   şi-a adus un aport preţios la o b ­
mai mult cărbune cocsificabil              resimţit pozitiv în viaţa organi­          prevăzut ca să primească, şi. in            iar furnaliştii au început repara­                                                                                                  ţinerea lui.1*
peste plan.                                                                           viitor, mărfuri din abundenţă.              rea rinei, Semciuc s-a întors în              Succesele echipei lui Semciuc
                                           zaţiei. De la o vreme însă, o                                                          cabina aparatelor. S-a aşezat la           şi ale tuturor furnaliştilor de la                 Deputaţii în sprijinul constituirii
    Pentru ca tinerii să-şi aducă                                                        In ceea ce priveşte reglemen­            o măsuţă şi, sco.ţîndu-şi un car­          furnalul nr. 1 se datoresc măsu­                        gospodăriei colectivo
contribuţia în mod mai organi­             parte din tinerii aleşi în birou           tarea vinzării confecţiilor iti             neţel, a. început să calculeze.            rilor amintite mai sus. Ele au
zat la îndeplinirea sarcinilor ce                                                     rate, serviciul comercial din ca­           Alte zeci de tone de fontă au              fost luate atunci cînd s-a discu­                     De multă vreme organele de         sărbătorească din sat marcau H
revin sectorului de transport,             nu mai muncesc ca la început.              drul O.C.L.. industrial Hunedoa­            fost adăugate la cele date pînă            tat chemarea siderurgiştdor hu­                    partid şi de stat desfăşoară cu       naugurarea G.A.G. „Lunca mo­
 organizaţia U.T.M.- a luat ini­           Mai concret, în momentul de faţă           ra-Deva a trimis gestionarului              atunci. Angajamentul furnalişti-           nedoreni. Tinerii au înţetes că                    răbdare o intensă muncă politică      ţilor“, tot satul era colectivizat.
 ţiativa constituirii unui număr de        numai 2-3 dintre membrii biro­             de la acest magazin o circu­                lor din Galan în întrecerea lan­           aportul lor trebuie să fie cit mai                 în rîndurile locuitorilor din sa­
 12 brigăzi de tineret în punctele         ului, printre care secretarul (tov.        lară si Un riomenclatort                    sată de siderurgiştii hunedoreni,          mare şi, îndrumaţi de comunişti,                   tul Lunca — raionul Brad, pen­          La festivitatea inaugurării s-ă
 cele mai importante ale trans­            I Predoşan) manifestă interes                                                          de a da anul acesta peste plan             înfăptuiesc conştiincios ţoale mă­                 tru transformarea socialistă a a-     arătat că cele 147 familii de co­
 portului.                                 deosebit pentru activitatea orga­                                                       10.000 tone de fontă, începe să           surile care duc la ridicarea in­                   griculturii.                          lectivişti, datorită muncii politi­
                                           nizaţiei.                                                                              fie realizat. Alături de comunişti,        dicelui de utilizare al agregatu­                                                        ce desfăşurate de către comunişti
    Cea mai mare parte din bri­                                                                                                   tinerii furnalişti sînt în primele         lui. Iosif Ştefănescu, Iosif Bîr-                     Ga urmare, în toamna anului        şi deputaţi, s-au înscris în G.A.®.
 găzile de tineret se achită cu                Pentru că de aici pornesc mai                                                      rînduri. Eforturile lor se îndreap­        lea, Marcel Semciuc şi alţi fur-                   1957, a luat fiinţă aici o înto­      pe baza respectării liberului con-i
 cinste de sarcini, fiind chiar            multe lipsuri, biroul organizaţiei                                                     tă îndeosebi spre folosirea la             na'lişti, sînt mereu fruntaşi.                     vărăşire agricolă cu 32 familii       simţămînt, conştienţi de avanta­
 fruntaşe în muncă. Un rol impor­          de partid trebuie să tragă la                                                          maximum a volumului util al                                                                   de ţărani muncitori, dintoe cei       jele şi superioritatea muncii co­
 tant îl au brigăzile în educarea          răspundere pe cei care nu mun­                                                         furnalelor.                                   In fiecare zi, zeci de tone de                  mai buni gospodari ai satului.        lective.
 tinerilor muncitori. S-a observat,        cesc, ţinînd seama mai ales că                                                                                                    fontă peste plan se adaugă celor
 de pildă, că de la formarea bri­          unii dintre ei, printre care Valter                                                       Adarcel Semciuc este unul din­          elaborate înainte. Marcel Sem­                        Rezultatele bune oMinute de           — De acum — a spus depu­
găzilor a scăzut în mod simţitor            Cosma şi Grigore Blidăreanu                                                           tre tinerii şefi de echipă, pe care        ciuc le calculează, le ţine eviden­                întovărăşiţi, munca de lămurire       tatul Petre Lupu, preşedintele
 numărul de absenţe nemotivate             sînt candidaţi de partid.                                                              ridicarea indicelui de utilizare           ţa. Indicele e bun. In cabina a-                   dusă de către comunişti şi de­        gospodăriei — vom lucra cele
 şi alte manifestări de indiscipli­                                                                                               ai agregatului îl preocupă în              paratelor el a adăugat acum încă                   putaţi, au atras noi ţărani mun­      588 hectare ale noastre cu mij­
 nă care înainte erau destul de                                                                                                   permanenţă. Carneţelul său este            o cifră la' cele multe. Pînă la                    citori la munca în comun. Prin        loace mecanizate. Cu puteri uni­
frecvente. De asemenea brigăzile                                                                                                  plin de însemnări şi calcule. El           sfîrşitul anului, carneţelul său                   luna ianuarie a anului în curs,       te, avînd sprijinul organelor de
 de tineret au participat la acţiuni                                                                                              socoteşte zilnic tonele de fontă           va deveni un adevărat registru                     alţi vreo 60 gospodari din Lun­       partid şi de stat, sînt sigur că
 organizate de organizaţia de                                                                                                     elaborate, le raportează la ca­            de evidenţă. Semciuc, toţi tinerii                 ca au hotărît să-şi facă cereri       vom obţine recolte mult mai
 partid, menite să ducă Ja îmbur                                                                                                                                             furnalişti din Gălan, sînt hotă-                   pentru a intra în întovărăşire cu     îmbelşugate decît pînă acum.
                                                                                                                                  pacitatea furnalului şi vede în ce         rîţi ca pe ultima filă, coloana ci­                toată suprafaţa de teren ce o
                                                                                                                                                                             frelor adunate, să dea 10.000                      posedă.                                 ..Pentru că avem păşune des­
                                                                                                                                  măsură a fost folosit volumul              tone, dacă nu mai mult.                                                                  tulă — a continuat preşedintele
                                                                                                                                                                                                                                   — Dar de ce să facem două          — peste 142 hectare, consiliul
                                                                                                                                  util. Şi dacă rezultatele calcule­                                                GH. PAVEI.  lucruri ? — s-au întrebat între       de conducere a hotărît de la
                                                                                                                                                                                                                                ei locuitorii satului. Ce-ar fi să    bun început să dezvolte ferma
           -O -                                                                                                                                         IW'l                                                                    ne constituim direct într-o gos­      de animale, să-şi construiască
                                                                                                                                                                                                                                podărie colectivă ?                   adăposturi, pentru animale.
                                                                                                                                  NOTE BIBLIOGRAFICE
                                                                                                                                                                                                                                   Propunerea a fosr de îndată           De altfel, cele 50 vaci, 20
 m E ® C U tP * A B 8E                                                                                                                 De la potop încoace...                                                                   îmbrăţişată. Comurlişti ca toan       boi, 18 capete tineret bovin şi 40
                                                                                                                                                                                                                                Betea — secretarul organizaţiei       cai, aduse în G A C . de către
   RENTABILA                                                                                                                                                                                          de V. EM. GALAN           de bază, Victor Faur, Ioan De-        colectivişti, constituie un bun
                                                                                                                                        Apărută în cursul anului 1958, lucrarea scriitorului V. Em. Galan                       man — ambii deputaţi comunali,        început al unei ferme de ani­
   Printre primele femei din re­                                                                                                  este o valoroasă carte a zilelor noastre, mărturie a măreţiei şi frumu­                                                             male.
giunea Hunedoara care s-au                                                                                                        seţii vremurilor pe oare le trăieşte poporul nostru.                                          candidatul de partid Petre Lupu,
îndeletnicit cu creşterea vier­                                                                                                         In această culegere de povestiri şi schiţe autorul atacă îndeosebi pro­                 deputat în Marea Adunare Na­             Luind cuvîntul, tovarăşul Ilie
milor de mătase au fost cele                                                                                                      blemele vieţii satului, arată drumul luminos care s-a deschis în faţa ţă­                     ţională, şi alţi vreo 5-6 ţărani      Rădulea, preşedintele Sfatului
din comuna Bâcia, raionul Hu­                                                                                                     rănimii muncitoare; din paginile volumului se ridică puternici cei care                       muncitori, şi-au făcut printre        popular raional Brad, a asigu­
nedoara. Această preocupare                                                                                                       au pornit pe drumul construirii socialismului, vestind apusul indivizilor                     primii cererile. In ziua următoa­     rat colectiviştii de sprijinul per­
le-a adus an de an venituri tot                                                                                                   veroşi, a afaceriştilor, a oamenilor care n-au ce căuta în noua rîndu-                        re, alţi ţărani din sat, printre      manent al organelor raionale de
mai mari. Acum, în preajma                                                                                                        iată a vieţii.                                                                                care comunistul Iosif Loliş, de­      partid şi de stat.
sărbătoririi zilei de 8 AAartie,                                                                                                                                                                                                putatul comunal Petre Bociu,
exemplul lor este urmat de tot             In anal 1958 fabrica de mase plastice „Bucureşti" a produs patru- ţ                            Surîsul Hiroshimei                                                                    Gheorghe Mihalache, Ioan Be­             Cu sprijinul acestora, averea
mai multe femei din regiune.                                                                                                                                                                                                    rea, şi alţi ţărani muncitori din     gospodăriei va creşte simţitor.
                                           fzeci de obiecte diferite din mase plastice ca : pelerine şi bonete de ploaie,1                                                                              de EUGEN JEBELEANU      activul fără de partid, le-au ur­     Atelajele agricole aduse de co­
   Astfel, pină în prezent, fe­                                                                                                         „Surîsul Hiroshimei", un vast poem epic, descrie tragedia petrecută la                  mat exemplul. împreună, au            lectivişti 80 pluguri, 70 grape,
meile din comunele Geoagiu,                Larticole de menaj, poşete, coşuri, ţevi etc.  \                                       6 august 1945 la Hiroshima, constituind un protest zguduitor împotriva                        continuat să desfăşoare o şi mai      11 semănători porumb, 20 pră­
Foit, Turd.aş şi din alte loca­                                                                                                   războiului atomic.                                                                            intensă muncă de lămurire prin­       sitori mecanice şi 97 care şi că­
lităţi au încheiat contracte cu            In anul 1959 ca urmare a directivelor ce reies din expunerea tova-\                                                                                                                  tre sătenii din Lunca.                ruţe vor fi de un real sprijin în
D.C.A. pentru 350 gr. viermi                                                                                                            Poemul are o construcţie originală: un „Prolog“ unde este descris                                                             munca cîmpului, acolo unde nu
de mătase. Astfel, Gabriela                \răşului Gh. Gheorghiu-Dej, ţinută la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28                 oraşul în care totul aminteşte tristul dezastru, cîteva cicluri care redau cu                    Rînd pe rînd s-au înscris apoi     se va putea lucra cu tractoarele
Fridhrik din Geoagiu va creşte                                                                                                    o mare bogăţie de mijloace poetice diferite aspecte ale dramei trăite de                      în gospodăria colectivă Nicolae       şi unelte mecanizate.
în acest an 10 gr. viermi de               'noiembrie 1958, producţia fabricii se va dubla mărindu-se şi niihiăhd s o r -\        oamenii Hiroshimei, cîntecele de jale şi finalul care simbolizează renaş­                     Ticiu, Ioan Deman, Elvira Mar­
mătase, Ana Pascu şi Maria                                                                                                        terea vieţii, renaşterea, peste ruine, a surîsului omenesc. Acest poem este                   tin, Octavian Chitea şi mulţi al­         Hotărîţi să pornească de la
Duma din Turdaş cîte 10 şi                 ‘ iimenielor.                                  |                                       o afirmare patetică a încrederii în triumful vieţii, a umanităţii.                            ţii. In 16 februarie a.c., cînd s-a   început cu multă fermitate pe
respectiv 5 gr., Ana Cenuşă din                                                                                                                                                                                                 ţinut adunarea generală de con­       calea muncii noi, unite, colecti­
Blândiana 5 gr. etc.                       IN FOTO: Tehnicianul Ion Niculescu lucrează la maşina de con- ,                              Compoziţia originală, bogăţia şi varietatea inspiraţiei poetice dau                     stituire, majoritatea locuitorilor    vişti ca Gheorghe Mihalache,
                                                                                                                                  poemului o mare valoare artistică.                                                            d r Lunca îşi înaintaseră cereri.     Aurel Duma şi alţii, s-au anga­
                                           Secţionare a sticlelor de 500 cm6, ta fiecare 30 de secunde se obţine o\                                                                                                                                                    jat să muncească cu rîvnă pen­
                                                                                                                                                                                                                                    Cînd au ales consiliul de con­    tru întărirea şi dezvoltarea gos­
                                           , sticlă.                                                                                                                                                                             ducere, colectiviştii din Lunca      podăriei. Ei şi-au manifestat cu
                                                                                                                                                                                                                                au hotărît să aleagă ca preşe­        acest prilej încrederea în condu­
Cu pas tineresc înainte!'                                                                                                         flăcărilor", dans cu temă realizat după    a conţinutului firesc al programului                dinte pe harnicul gospodar şi        cerea aleasă în adunarea gene­
                                                                                                                                  libretul celor trei autori, cu ajutorul    (ne referim mai ales Ia actul 11).                 deputat Petre Lupu. Totodată ei        rală anterioară şi s-au angajat
55                                                                                                                                maestrului de balet Sandu Fayer din                                                            au trasat ca sarcină conducerii       să o sprijine.
                                                                                                                                  Bucureşti. Acesta reflectă viu şi con­        Comicul în acest spectacol este prea             tor, să ducă pe mai departe o
   Colectivul tînărului Teatru de stat     derurgică (Dansul flăcărilor), din viaţa   populare „Mureşan cu tundra sură"           vingător un moment din munca oţela-        puţin conturat. Cunoscuţilor artişti co­           vie muncă politică pentru a a-            — Sîntem mîndri — a spus
de estradă din Deva a făcut cunoştin­      nouă a satelor noastre în drum spre so­    (interpretată de surorile Tarţa), „Jină-    riior hunedoreni, cuptorul clocotind în    mici Lucian Radulian şi Iulian Bum-                trage în rîndul tor şi pe ceilalţi    colectivistul Adihalache — că în
ţă în aceste zile cu publicul din oraşul   cialism (inaugurarea unei gospodării       reana" şi „Cimpoiul“ (interpretate de       preajma elaborării şarjei şi bucuria       bea li s-a oferit un material sub posi­             ţărani muncitori din sat.            fruntea noastră avem pe deputa­
nostru, prezentîndu-se în faţa lui cu      agricole colective), cît şi fericirea dc   F. Fărcaşu), cît şi „Să ne clădim că­       muncii împlinite.                          bilităţile ior interpretative. S-a făcut uz                                              tul Petre Lupu. Sperăm, într-un
spectacolul muzical în două acte „Cu       a trăi liber, de a te bucura de roadele    suţa noastră“ (Margareta Iliés şi Aurel                                                de unele glume nu întotdeauna antre­                   Consiliul de conducere, spriji­   viitor luminos.
pas tineresc înainte I".                   muncii tale, exprimată prin cîntec şi      Doroga), aria Adelei în interpretarea          Cu toate că i s-a rezervat un spaţiu    nante şi fără un conţinut adecvat ce­
                                           joc.                                       solistei Irina Pojoni, apoi melodia me­     mai restrîns în spectacol, lumea capi­     rinţelor oamenilor zilelor noastre.                 nit de către organele de partid          Festivitatea inaugurării nu s-a
   Reîmprospătat cu noi şi talentate e-                                               xicană în execuţia duetului Ştefan          talului apusean, exploatarea crîncenă      Poate că în atenţia autorilor nu a stat
lemente, teatrul a izbutit să dea un          Deşi tema aleasă se pare că oferă       Răduţ şi Ştefan Rusu.                       a oamenilor muncii (Undeva pe o            în mod deosebit această problemă, dar              şi deputaţi, a continuat în săp-       terminat odată cu adunarea ge­
spectacol de bună calitate, într-un gen    mai puţine posibilităţi de a fi transpusă                                              plantaţie), descompunerea morală şi        prezenţa activă a rîsului sănătos ar
pretenţios şi dificil. Meritul reuşitei    într-un spectacol de estradă, conside­        In ce priveşte orchestra se observă      setea după senzaţional a exponenţilor      fi adus un cîştig în plus spectacolului.           tămîna următoare să desfăşoare         nerală. >Ea a continuat pînă tîr-
revine deopotrivă colectivului entuziast   răm că spectacolul prezentat a reuşii      un pronunţat progres faţă de spectaco­      claselor avute (Literatură mexicană),
de interpreţi (solişti vocali, dansatori,  în bună măsură să îmbine armonios          lele anterioare, aceasta executînd cu       a fost bine prinsă în cîteva tablouri,        O parte a decorului pare a fi greu               munca de lămurire. Astfel în 22      ziu, după miezul nopţii. Colecti­
prozişti şi instrumentişti) cît şi auto­   conţinutul cu realizarea artistică, ofc-   sensibilitate atît bucăţile instrumentale   realizate într-o ţinută artistică cores­   de mînuit şi de transpus pe scenele mai
rilor libretului: Petre Ţărău, Vasiie      rindu-ne, intr-o formă uşor accesibilă,    cît şi cele de acompaniament. In gene­      punzătoare.                                mici ale regiunii noastre. Ne gîndim                februarie a.c., cînd zecile de        viştii au jucat şi s-au- veselit în
Dan şi Ion Preda, in aceeaşi măsură        un bogat conţinut de idei. Este un merii   ral se poate spune că orchestra a fost                                                 la sarcina pe care colectivul teatral
şi-a adus contribuţia şi personalul teh­   al autorilor de a transmite în formă       în sprijinul soliştilor vocali. Dirijorul      Spectacolul Teatrului de stat de es­    o are de a prezenta spectacolul şi                  drapele, roşii şi tricolore, ghir­    ritmul muzicii sindicatului mi­
nic al teatrului, de la regia tehnică,     artistică munca entuziastă a clasei        VViliâm Fleischer a condus cu sigu-         tradă din Deva a fost aşteptat cu mult     pe scenele unor cluburi muncitoreşti
pînă la electrician.                       muncitoare şi a ţărănimii muncitoare       .ranţă şi competenţă.                       interes de către cei care-şi pun mari      şi cămine culturale.                                landele de brad şi atmosfera          nier din Ţebea.
                                           pentru realizarea sarcinilor trasate de                                                speranţe în acest colectiv tînăr. Cum
   In execuţia decorului — parte inte­     partid şi guvern. Colectivele de crea­        Spectacolul a cîştigat foarte muli în    atn mai spus la început, în bună mă­            Deficienţele semnalate sînt ineren­                                                                                                   E. B.
grantă şi sugestivă a spectacolului —      tori şi interpreţi s-au străduit şi au     vioiciune datorită execuţiei măiestrite     sură aşteptările lor au fost răsplătite.   te începutului, lipsei dc experienţă a
cît şi intr-o bună parte a montării se     reuşit în bună măsură să imprime           a formaţiei coregrafice, excelînd în        Se cuvine totuşi să atragem atenţia        multora dintre cei care şi-au adus con­                                                                     în.HA6 C0HF. I
vede mina măiestrită, gustul şi price­     spectacolului un pronunţat caracter a-     mod deosebit prin dansurile populare        conducerii teatrului şi colectivului a-    tribuţia la realizarea spectacolului. Ele                                                           turmátoírceJa. localHéfi;5
perea talentatului pictor scenograf iosif  gitatoric.                                 romîneşti, dansul rus şi dansul flă­        supra unor neajunsuri ale spectacolu­      pot fi însă înlăturate pe parcurs pen-                                                            IjtotTVABRAD.SÎMÇjRIÂ '
Balint, aportul căruia este de necon­                                                 cărilor. Spectatorii au admirat preci­      lui prezeii'at. Ni se pare că o bună       iru că teatrul dispune de elemente ca­
testat în reuşita spectacolului muzical.      Partea muzicală a contribuit la rîn-    zia, supleţea şi tinereţea dansatorilor,    parte din actul I este prea încărcată.     pabile, talentate şi cu multă putere de                                                                        SRASTÍE.CUSIR,SEBM
                                           dul ei ia calitatea spectacolului. Cu-     montarea coregrafică şi costumaţia co­      Aducerea în scenă a unui număr foar­       muncă.                                                                                                      Sa Uw I u i U * ZJUTNA
   Autorii libretului şi-au propus să                                                                                             te mare de interpreţi, mişcarea abun­
aducă în scenă aspecte ale muncii şi       prinzînd, pe lingă bucăţi ale unor         lorată. Meritul principal pentru reuşita    dentă, duc la distragerea atenţiei de ir      Sîntem convinşi că angajamentul                                                                vBAPB&TÍjlMll s/?&V!
                                           compozitori bine cunoscuţi şi apreci­      dansurilor revine, în primul rînd, maes­    firul principal al acţiunii. Deşi specta­  exprimat de tov. Vasiie Dan, directo­
vieţii oamenilor din regiunea noastră.     aţi, lucrări ale compozitorilor locali     trului de băiet Alexei Carastate, soliste­  colul poartă denumirea „Cu pas tine­       rul teatrului, în cuvîntul introductiv                                                                                    .
O calitate a spectacolului este caracte­   (Ion Munteanu, Aurel Doroga, I. Kil-       lor de balet Cornelia Farmazon şi Eva       resc înainte !", socotim că prologul,      la programul spectacolului muzical
rul său pronunţat educativ. Moinente       zer, Ion Preda şi F. Fărcaşu), ea a        Popescu, coregrafului Paul Grădinarii       prin mişcările sale excesiv gimnaste,      „Cu pas tineresc înainte I", de a „des­            r€9
însemnate din realitatea regiunii noas­    însoţit pe parcurs programul, iinpri-      şi solistului de balet Liviu Oros. Dan­     aduce mai mult a revistă sportivă du-      făşura aceeaşi muncă susţinută, în vir­
tre au fost transpuse artistic pe sce­                                                satorii au lăsat o impresie omogenă.        naievskiană.                               tutea căreia mesajele trimise prin spec­
nă, refiectind aspecte din viaţa coti­     mîndu-i un caracter vioi şi antrenant.                                                                                            tacolele noastre să fie necontenit la
diană a muncitorilor din industria si­     Au plăcut în mod deosebit melodiile           O apreciere în plus pentru „Dansul          O legătură mai strînsă între tablo­     înălţimea exigenţelor mereu crescînde
                                                                                                                                  uri ar fi dus iâ o mai bună înteieoere     ale publicului spectalor" va fi realizat
                                                                                                                                                                             cu succes şi în programele viitoare.
   1   2   3   4   5   6   7   8