Page 30 - 1959-03

Pag. 2
loalâ ffiiafii organizări! si desfăşurări CU FORŢE UNITE -
MUNCII POLITICE
iii ciupisa agricolăIc priiiâîirâf
(Urmare din pag. l-a).
Unul din mijloacele sigure în mă­
rirea producţiei chiar şi în condiţii de
secetă, este irigarea pe suprafeţe cît
mai mari a culturilor. Organizaţiilor
de partid şi sfaturilor populare le re­
vine sarcina de a mobiliza factorii in­
teresaţi, de a extinde şi a grăbi ame­
najarea terenurilor ce urmează a fi iri­
gate, folosindu-se în acest scop toate
posibilităţile şi resursele locale de care
dispunem.
O înţeleaptă zicală din popor spune:
„Ce semeni aceea culegi“. Intr-adevăr,
experienţa a dovedit că o recoltă bună
se poate obţine numai cînd se folo­
sesc seminţe de soiuri productive şi
de bună calitate. Astfel, sămînţa de
soi bine curăţată şi tratată, cu o mare
putere de încolţire, aduce un spor de
recoltă de 20-30 la sută. De aceea,
prin desfăşurarea unei temeinice munci
politice trebuie să antrenăm ţăranii
muncitori pentru a procura din timp
şi a trata sămînţa după indicaţiile a-
gronomilor, făcîndu-se probe de germi­
naţie de către fiecare producător agri­
col, iar acolo unde este cazul să se
schimbe sămînţa la bazele de recepţie.
Plecînd de la constatarea că în timp
ce soiurile obişnuite de porumb dau o
producţie medie de 2.000 kg. la hectar,
iar porumbul hibrid în condiţiile regi­
unii noastre atinge o producţie medie
de 4.000 kg. la hectar, în acest an su­
prafeţele cultivate cu porumb hibrid
vor trebui extinse. De asemenea, ţi-
nîncl seamă de sarcina trasată de ple­
nara C.C. al P.M.R. din noiembrie
1958, înlreaga suprafaţă cultivată cu
floarea-soarelui va trebui însămînţată
numai cu sămînţă de soiul WN1IMK,
care va asigura o producţie crescută
la hectar.
In orientarea conţinutului muncii po­
litice trebuie să ţinem seama de ne­
cesitatea de a lămuri ţărănimea mun­
citoare că recolta depinde în foarte
mare măsură nu numai de ceea ce
semănăm dar şi de timpul cînd semă­
năm. De aceea, prin desfăşurarea unei
largi activităţi politico-organizatorice,
organizaţiile de partid şi sfaturile popur Organizaţiile de partid trebuie să timpului nefavorabil nu se poate ieşi la
(are trebuie să asigure executarea în-
sămînţărilor Ia timpul optim, pe baza
unei analize minuţioase a tuturor fac­
torilor care hotărăsc momentul potri­
vit însămînţării unei culturi sau alteia,
în raport cu condiţiile specifice locale,
combăfînd metoda greşită a fixării e-
pocilor de însămînţări din birou.
Este necesar ca printr-o intensă mun­
că politică să explicăm lucrătorilor din
G.A.S., S.M.T., colectiviştilor şi înto-
vărăşiţilor precum şi ţăranilor cu gos­
podărie individuală — folosind exemple
concrete — că orice întîrziere de la
epoca cca mai potrivită, duce la scă­
derea producţiei la hectar. In acest
sens sînt utile exemplele date în arti­
colul : „Atenţie deosebită lucrărilor din
campania agricolă de primăvară", a-
pnrut în ziarul „Drumul socialismului“
din 27 februarie a.c., în care se arată
că în condiţiile regiunii noastre, la
griul de primăvară însătnînţat cu 5
zile întîrziere, producţia scade cu cca.
300 kg. la hectar, iar dacă întîrzierea
este de 10-15 zile, producţia scade cu
50 la sută sau poale fi chiar compro­
misă. Ea floarea-soarelui, o întîrziere
de numai 5 zile de la epoca optimă
de însămînţare face să scadă producţia
cii cca. 400. kg. la hectar, iar dacă
întîrzierea esle mai mare de 10 zile
pierderile pot ajunge pînă la 50 la sută
din producţie.
Ţinînd seamă de recomandările Mi­
nisterului Agriculturii şi Silviculturii
trebuie să explicăm oamenilor muticii
de la sate necesitatea ca acolo unde
condiţiile permit — şi asta pe baza
celor stabilite de ingineri şi agro­
nomi — să se înceapă chiar de pe
acum semănatul orzului, orzoaicei, o-
yăzului, florii-soarelui, borceagului, lu- formele muncii politice de masă. La
cernei şi griului de primăvară, deoarece
pentru buna lor dezvoltare eventualele
ninsori nu prezintă nici un pericol.
Pentru asigurarea unei recolte bo­
gate, atenţie deosebită trebuie dată şi
calităţii lucrărilor de însămînţare, fe­
lului cum se face semănatul. La semă­
natul prin împrăştiere cu mina, avem
serioase pierderi, deoarece sămînţa se
îngroapă la adincimi diferite şi răsare
neuniform, iar o parte din ea nici nu
răsare. In cazul semănatului cu maşi­
na, sămînţa se îngroapă uniform, la a-
dîncimea dorită, conform regulilor a-
grotehnice — ceea ce face ca cultu­
rile să răsară frumos. Şi în această
privinţă agitatorii trebuie să folosească
în munca lor exemple şi date concrete.
Astfel, ei pot dovedi că prin semănatul
cu maşina se foloseşte o cantitate de
sămînţă mai mică cu 20-25 la sută
la hectar decît la semănatul prin îm­
prăştiere cu mîna, obţinîndu-se toto­
dată sporuri de recoltă de 15-20 la
sută faţă de semănatul cu mîna. De
asemenea se poate arăta şi dovedi că
DRUMUL SOCI A USMULUî Nr. 1311
iţtm& şlaţa
(Urmare din pag. l-a) Hotărîrea colectiviştilor din Nă­ adresată de cea de-a 100-a gospodă­
la grîu, de pildă, în cele mai multe sarcinile comunei, satului sau ale uni­ explice ţăranilor muncitori, folosind e- Cele peste 500 hectare de pămini dăştia Inferioară de a lupta încă din rie agricolă colectivă din regiunea
xemple concrete, că cele mai mari re­ de care dispune gospodăria, constituie prima z i pentru înflorirea gospodă­ noastră are o deosebită importanţă.
locuri din regiunea noastră se obţin tăţii respective. Prin articolele critice colte se pot obţine numai în G.A.C. o importantă bază, care va permite riei lor este puternic oglindită in o-
şi întovărăşiri, unde munca este orga­ gospodăriei să dezvolte .simţitor pro­ biedivele mobilizatoare cuprinse în Noi — a spus in încheiere vorbi­
producţii mai bune şi mai mari atunci şi caricaturi trebuie combătute cu cu­ nizată în cornuţi, unde se poate bene­ ducţia cerealieră, pomicolă şi să spo­ chemarea la întrecerea socialistă pe torul — cunoaştem hărnicia şi pri­
ficia de binefacerile mecanizării şi a- rească numărul de animale. care ei au adresat-o iuluror gospo­ ceperea dvs. de a lucra păminiul, de-a
cînd semănatul se face cu maşina în raj lipsurile. Este indicat ca articolele plicării în cele mai bune condiţii a me­ dăriilor agricole colective din regiune creşte vitele şi de-a îngriji livezile.
todelor agrotehnice înaintate. Consiliul de conducere al gospodă­ — chemarea pe care o publicăm in De aceea, siniem convinşi că veţi ob­
rânduri dese. La grîul de primăvară la gazetele de perete să nu dezbată riei in care au fost aleşi oameni cin­ ziarul nostru de astăzi. Exprimindu-şi ţine succese in lupia pentru locul
Odată cu desfăşurarea muncii poli­ fruniaş in întrecerea cu celelalte gos­
— spre exemplu — se pot obţine în probleme generale, ci aspecte concrete tice privind sarcinile campaniei agri­ podării colective.
cole de primăvară, să desfăşurăm o
felul acesta sporuri de recolte de 200- ale stării de fapt din comună, G.A.S., susţinută activitate şi în direcţia acţiu­ stiţi şi harnici, demni de încrederea bucuria fără margini,. pe care le-a Membrii gospodăriei co'eciive au
nii de contractări şi achiziţii. şi respectul tuturor colectiviştilor, şi-a prilejuit-o sărbătorirea celui mai im­ fosi felicitaţi de asemenea de iov.
300 kg. la hectar. S.M.T.-uri, G.A.C. şi întovărăşirea res­ Avram Mihuţ, preşedintele Sfatului
Printr-o intensă şi perseverentă mun­ popular raional Hunedoara şi de re­
Comitetele comunale de partid şi or­ pectivă, pentru că in felul acesta ele că politică de la om la om, organi­ propus să mobilizeze de la început portant eveniment din viaţa salului, prezentanţii muncitorilor de ia I.C.S.H.
zaţiile de partid, sfaturile populare, şi uzina „Victoria" Călan.
ganizaţiile de bază de la sate, corni: vor ăvea eficacitate, vor aduce o con­ unităţile cooperaţiei de, consuni, comu­ ioate forţele gospodăriei pentru a face colectiviştii Virgil Pop, Ghiorghioni
niştii şi foţi agitatorii de la sale, tre­ Asigurind pe colectivişti de toi spri­
tetele executive ale sfaturilbr populare tribuţie mai mare la buna desfăşurare buie să convingă pe fiecare ţăran din ea o uni/ale socialistă puternică Aron-Bivolu, Sianciu Aron-Suţa şi co- jinul, tov. Cogan Alexandru directorul
muncitor de a contracta cu stalul can­ general, al I.C.S.H. a arătat că între­
comunale, organele sindicale trebuie să a însămînţărilor. E bine de asemenea tităţi cît mai mari de produse agricole, şi d i mai înfloritoare. încă în acest lectivisla Maria Vâlean s-au angajai prinderea pe care o conduce şi-a luat
explicîndu-i cu răbdare avantajele pe cu plăcere sarcina de a patrona gos­
dea o atenţie deosebită organizării să se folosească înlr-o măsură mai care le are de pe urma livrărilor, pre­ an, gospodăria îşi va . construi un să muncească cu ioală hărnicia şi podăria colectivă din Nâdăşiia infe­
cum şi importanţa pe care o are pentru rioară. Noi, a spus tov. Cogan, vă
unei vii întreceri socialiste în G.A.S., ' mare panourile de onoare şi lozincile economia naţională, pentru îmbunătăţi­ grajd cu o capacitate de cel puţin priceperea pentru, a da viaţă angaja­ vom da un sprijin imediat in tran­
rea traiului poporului muncitor, asigu­ sportarea seminţei selecţionate de care
S.M.T., G.A.C. şi întovărăşiri agricole legate de sarcinile concrete ale cam­ rarea fondului centralizat al statului 100¦ bovine, va înfiinţa ferme de oi mentelor pe care şi le-au fixat in che­ aveţi nevoie in campania agricolă de
cu produsele agricole necesare. primăvară.
şi desfăşurării unei largi întreceri patri­ paniei. Se pot afişa în locuri vizibile şi porci, —- aducătoare de ..mari ve­ mare, pentru creşterea avuţiei gospo­
In bătălia pentru obţinerea de recol­ Vă vom ajuta de asemenea, in
otico înlre comune, sate şi ţărani mun­ grafice comparative care să oglindeas­ te bogate, în munca pentru transfor­ nituri — şi îşi va spori inventarul. dăriei, pentru întărirea ei economico- scurt timp cu două tractoare, de care
marea socialistă a agriculturii şi în aveţi nevoie.
citori, bazată pe obiective concrete care că recolta obţinută în unitatea sau sa­ acţiunea de contractări şi achiziţii să organizaiorică, vpentru creşterea bună­
muncim în aşa fel, folosind ţoale for­ Tov. Adolf Druch.er, directorul uzi­
să asigure executarea lucrărilor agri­ tul respectiv cînd s-a semănat la timp ţei- de care dispunem, îneît să pu­ IN R A lO N V L stării colectiviştilor, pentru înflorirea nei „Victoria" a arătat că muncitorii
nem bazele unei recolte sporite de ce­ întregiilui \sat. din această uzină vor executa volun­
cole de primăvară la timp potrivit şi în comparaţie cu anii cînd aceşti ter­ reale si plante tehnice, să contribuim tar reparaţiile de care au nevoie cele
din plin la asigurarea fondului central Cil ocazia inaugurării gospodăriei două tractoare ale gospodăriei.
în cele mai bune condiţiuni. meni n-au fost respectaţi precum şi de produse agricole destinate unei mai 'T&im.td&iw-a lor, colectiviştii din Nâdăşiia Infe­
bune aprovizionări a industriei cu ma­ Colectiviştii din Nâdăşiia Inferioa­
In acest sens are o deosebită im­ afişe cuprinzînd „sfatul agronomului" terii prime şi a populaţiei de la oraşe Duminică în Lelese, Alun, Bunila, rioară au fost felicitaţi cu căldură din ră au primit cu multă căldură in mij­
portanţă chemarea adresată de G.A.C. pe perioade de 1—2 săptămîni. şi sate cu produse agroalirnentare. sate de munte ale raionului Hune­ partea Biroului Comileiului regional locul lor ansamblul Teatrului de stat
doara, precum şi în alte sale, a fost de partid, de către tovarăşul Aurel de estradă din Deva care a prezentat pe
„1 Mai“ din Nădăştia Inferioară că­ Căminele culturale trebuie să devină Un început bun zi de mare sărbătoare. Oamenii din Bulgărea secretar al comileiului. scena căminului cultural fragmente
aceste sate au îmbrăcat cu toţii haine din spectacolul „Cu pas tineresc, îna­
tre toate gospodăriile agricole colective centre ale muncii politice şi culturale In vederea înviorării mişcă­ de sărbătoare pentru a participa la un Arătînd că ţăranii muncitori din inte /“.
rii de inovaţii şi raţionalizări, eveniment de seamă din viaţa lor — acest sat nu sînt singuri pe drumul
din regiune de a lupta pentru o mai desfăşurată în această perioadă pentru cabinetul tehnic al uzinei „Vic­ unirea în gospodăria colectivă. pe care au păşit, vorbitorul a spus că Cu aplauze entuziaste\ ei au răs­
toria“ Calam a fost reorganizat. de la începulul acestui an au fost în­ plătit cintecele interpretate şi dansu­
bună organizare a muncii, pentru spo­ succesul campaniei agricole de primă­ Ca şef al cabinetului a fost nu­ fiinţate in regiune peste 60 gospodării rile executate de artişti.
rirea producţiei la hectar şi pentru vară. mit tov. Petru Gostiian, un teh­
nician bine pregătit, cu multă
dezvoltarea sectorului zootehnic. Seara şi în zilele cînd din cauza putere de muncă. ^
Rezultatele au şi început să
se arate. In primele două luni
desfăşoare o astfel de muncă politică cîmp, e bine să se organizeze la că­ ale acestui an s-au analizat de­ La Bunila agricole colective.
ja H propuneri, dintre care 13 „Numai astăzi — a arătat vorbi­
îneît toate unităţile socialiste din a- minele culturale şi colţurile roşii, confe­ au fost acceptate. De asemenea, La îndemnul comuniştilor, ţăranii
gricultura regiunii să participe la a- rinţe ţinute de specialişti cu un conţi­ recent a avut loc o consfătuire torul — se inaugurează in regiune
cu inovatorii uzinei, organiza­
ceastă întrecere şi să lupte cu elan nut concret legat de muncile agricole. tă de cabinetul tehnic, unde muncitori din satul Bunila au păşit 10 noi gospodării colective. Aceasta
pentru îndeplinirea şi depăşirea tutu­ Organizarea de seri de întrebări şi s-au prelucrat instrucţiunile pri­
vitoare la concursul de inovaţii pe un drum nou — drumul gospodă- f arată avînlnl cu care ţărănimea mun­
iniţiat de Consiliul sindical re­
ror obiectivelor stabilite. răspunsuri pe teme agrotehnice, vizio­ gional, în colaborare cu filiala riei colective agrozootehnice. Noii co­ citoare din regiune merge pe calea ară­
regionala ASIT.
Pentru a ţine viu interesul partici­ nări de filme documentare, standuri de lectivişti, în număr de 61 de familii, tată de partid.
panţilor la întrecere, pentru în­ broşuri şi cărţi agrotehnice şi difuza­ După cum se vede, începu­
sufleţirea ei, organizaţiile de- partid rea lor prin bibliotecile volante, din tul e bun. Dacă activitatea va şi-au denumit gospodăria lor „1 Mai". Sarcina cea mai importantă care
trebuie să îndrume agitatorii să se in­ casă în casă — iată doar cîteva din continua la fel, inovatorii uzi­
formeze zilnic de mersul muncilor a- acţiunile ce pot înviora in această nei „Victoria“ Călan îşi vor pu­ Ei au adus ca proprietate comună stă in prezent in faţa unităţilor socia­
gricole în sectoarele lor de activitate, perioadă activitatea căminelor cultu­ tea aduce şi mai mult contri­
ca pe baza unei evidenţe, precise ei rale. buţia lor la rezolvarea proble­ 689,23 hectare, 23 cai, 78 boi, 12 vaci, liste din agricultură este întărirea
melor tehnice ce se pun în faţa 196 oi, 53 care, 46 pluguri, 46 grape lor economico-orgatiizaiorică. In a-
colectivului de muncă al uzi­ şi alte unelte de muncă. Ca preşedinte ceastă direcţie, chemarea la întrecere
nei.
al noii gospodării a fost ales comu­
IOSIF FEKETE
să-şi desfăşoare munca politică - acolo Deosebit de rodnică irebuie să fie nistul Herban Petru. LA ALBA IULIA
corespondent
unde cerinţele sînt mai mari, adică în această perioadă activitatea brigă­ La Alun
unde se observă o rămînere în urmă şi zilor artistice de agitaţie. Avînd un Alunul este unu! din satele de munte A fost constituita
să popularizeze larg rezultatele obţi­ program bogat, menit să popularizeze care se mîndreşte pe bună dreptate cu
nute. pe fruntaşii în efectuarea lucrărilor a- una din cele mai frumoase şcoli ele­ o gospodărie agricolă colectiva
gricole, să critice pe cei leneşi, să mentare din raion. Acum, satul se mai
S ă frolosim !arg SoaUe combată acţiunile elementelor duşmă­ mîndreşte cu încă o realizare de sea­
mijloacele muncii !politice noase şi să cheme ţăranii muncitori mă — crearea gospodăriei colective In oraşul Alba lulia, pe lin­ ceste colective de agitatori, te­
de masă la executarea la timp a lucrărilor a- agrozootehnice „23 August“. Noua uni- gă numărul mare de muncitori meinic instruite, au desfăşurat
gricole, ele pot aduce o contribuţie tăte socialistă numără 243 braţe de care lucrează nemijlocit în pro­ o susţinută muncă de lămurire
Experienţa anilor trecuţi a dovedit mare la, reuşita campaniei. ' muncă şi posedă o suprafaţă de 662,98 ducţie în cadrul unor între­ in rîndul întouărăşiţilor şi ret
că succesul campaniilor agricole de­ hectare teren. Ca avuţie obştească ea prinderi, există numeroşi gos­ celor cu gospodării, individuale,
pinde în cea mai mare măsură de fe­ Acolo unde ele există, staţiile de dispune de 14 vaci, 66 boi, 34 cai, podari harnici care se îndelet­ demonstrindu-Ie cu fapte luale
lul în care organele de partid şi sfatu­ radioficare şi amplificare trebuie folo­ 191 oi, 46 care, 46 pluguri şi 12 grape. nicesc, exclusiv, cu lucrarea din viaţa gospodăriilor agricole
rile populare se pricep să conducă a- site din plin pentru desfăşurarea agi­ pământului. colective clin Obreja, Cistei, Mi-
ceastă campanie în mod concret, cu taţiei politice de mobilizare a ţărani­ La Lelese ceşti ş.a. că in gospodăria co­
spirit de răspundere, cu competenţă — lor muncitori la înfăptuirea la timp a In ultima vreme, comitetul
ţinînd cont de condiţiile locale, înlătu- lucrărilor de primăvară. Transmiţînd Cu cîteva săptămîni în urmă orga­ orăşenesc de partid şi comite­ lectivă se munceşte mai bine,
rînd metodele birocratice. In perioada cu regularitate buletine de ştiri, rela­ nizaţia de bază P.M.R. din sat a dis­ tul executiv al sfatului popular că se obţin producţii sporite de
campaniei agricole, cînd se hotărăşte tări despre fruntaşii muncilor agricole, cutat într-o adunare generală posibi­ orăşenesc, au intensificat mun­ cereale.
soarta recoltei, esle necesar mai mult sfaturi agricole etc. ele îşi vor înde­ lităţile de creare a unei gospodării ca politică pentru atragerea de
plini rolul lor mobilizator. colective agrozootehnice. Cu acest pri­ noi familii in întovărăşirile a- Rezultatele muncii. politice
ca oricînd ca principalele forţe ale lej comuniştii din sat au considerat că pricole. Din sinul, organizaţiei desfăşurate au fost dintre cele
comitetelor raionale de partid, ale sfa­ Eficace s-au dovedit în unele S.M.T.- acest lucru este posibil. Primii care ele bază a întovărăşirii, agricole mai hune. In mai. puţin de 8
turilor populare, ale comitetelor raio­ uri, G.A.S. foile volante cuprinzînd ma­ şi-au făcut cerere de înscriere au fost „Horia, Cloşca şi Crişan“ a luni, 188 familii de întovărăşiţi
nale U.T.M. şi ale organelor sindicale teriale concrete care să trateze proble­ 31 de comunişti. După o muncă de lă­ pornit însă iniţiativa de a se şi ţărani muncitori cu gospodă­
să fie îndreptate spre comune şi sate, mele muncilor de primăvară şi felul murire rodnică dusă în rundul ţărani­ trece la constituirea unei gospo­ rii individuale şi-au înaintat
pentru a ajuta concret organizaţiile de cum îşi respectă angajamentele oame­ lor muncitori ei au reuşit să mai a- dării agricole colective. cereri pentru gospodăria colec­
partid săteşti, G. A. S., S. M. T.-urile, nii muncii de la sate. tragă pe făgaşul nou încă 40 de fa­ tivă, înscriind 199,85 ha. teren
G.A.C. şi întovărăşirile agricole în or­ milii, care au adus în gospodărie Imbrăţiştnd iniţiativa comu­ arabil, 6 vaci, 6 cai, 15 care,
ganizarea şi efectuarea la timp a lu­ Folosind cu pricepere toate mijloa­ 438,11 hectare, 14 vaci, 64 boi, 61 cai, niştilor de la întovărăşirea „Ho­ căruţe, pluguri, semănători, alte
crărilor agricole. cele muncii politice de masă, organi? 628 oi, 63 care, 61 pluguri, 57 grape ria, Cloşca şi Crişan“, comitetul unelte agricole, un atelier de
zaţiile de partid, sfaturile populare, or­ şi alte unelte de muncă. La inaugura­ orăşenesc de partid şi comitetul fierărie şi unul de rotărie etc.
ganizaţiile U.T.M. trebuie să asigure ca re, colectiviştii au denumit noua gos­ executiv al sfatului, popular oră­
podărie „Leleşanca“, alegînd în frun­ Cu acest număr de familii şi
Pentru a se asigura o mai bună întreaga muncă politică şi organizato­ tea ei ca preşedinte un om harnic şi şenesc au format echipe de agi­ cu această avuţie obştească,
priceput — comunistul Muşa Ghcorghe simbătă, 7 martie, s-a consti­
folosire a tuturor forţelor politice, ca rică desfăşurată în perioada aceste! (Roşu). tatori din riadul comuniştilor, tuit o gospodărie agricolă co­
lectivă căreia colectiviştii, i-au
munca organizatorică şi politică-educa- campanii agricole, să fie sirîns îm­ al intovârâşiţilor oare au îna­ dat numele de „Unirea".
tivă să se desfăşoare în toată amploa­ pletită cu sarcina principală a muncii intat cereri pentru gospodăria v. p.
rea ei în vederea asigurării succesului la safe — transformarea socialistă a colectivă şi al deputaţilor. A-
deplin al campaniei agricole de primă­ agriculturii. In acest scop, organiza­
vară este indicat ca organizaţiile de ţiile de partid, agitatorii trebuie să
partid de la sate să-şi întocmească
planuri care să cuprindă măsurile con­ ¦-O O <3-<i><5>-S»- <L. >-ţa»< 3 - . o<Ţ) < 5 . - «O-TO-O-O<!5. < 2 » . ^ ^ V-, o <> <b>.<<i'- • ¦»iLr- <<>> -CJA*
crete ce se vor lua în fiecare comu­
nă şi sat, în fiecare unitate socialistă Sparfladhîada de iarnă G IM N A ST IC A
st să reparlizeze •— pe baza acestor a Sinereîtitufj faza regională
planuri — sarcini concrete tuturor Ziua ele duminică a fost bo- o u i m R j p j©ui t b_a w m m m . Tot duminică s-a desfăşurat în o-
membrilor şi candidaţilor de parlid, to­ . gată în evenimente sportive. raşu! Alba lulia şi etapa regională a
varăşilor din activul fără de partid, Cel mai mult insă au atras a- Duminică, la Simeria, s-a dis- , reia puternic o pasă primită de ca şi după prelungiri să men­ campionatului republican şcolar de
agitatorilor. putat intîlnirea de fotbal dintre la Toth. Scor la pauză 2—0. ţină scorul egal. gimnastică. Au participat patru echi­
lentia competiţiile din cadrul pe de fete şl trei echipe dc băieţi. In
Munca politică de masă constituie un fazei regionale a Spartachiadei echipele Jiul Petroşani şi Aurul La reluare,- tot brădenii sînt Echipa din Petroşani a de­ urma rezultatelor obţinute s-au stabi­
mijloc important în mobilizarea tutu­ de iarnă a tineretului care s-a monstrat o tehnică mai. avan­ lit ca învingătoare următoarele echipe:
ror forţelor la asigurarea succesului desfăşurat în oraşul Deva. In Brad, contind pentru Cupa aceia care. atacă, dar acum, spre sată, dar jucătorii ei au abun­
campaniei agricole de primăvară. Este urma unei lupte' susţinute. s-au dat în driblinguri, şi-au suba­ FETE: echipa Şcolii medii diri Si­
necesar ca şi în acluala campanie de calificat pentru etapa finală ur­ R.P.R. Cele 120 minute de joc satisfacţia sutelor de susţinători preciat adversarul care s-a do­ meria, cu 269,38 puncte ; echipa Şcolii
primăvară să folosim din plin toate mătorii : vedit însă bine pregătit şi cu medii din Sebeş, cu 268,55 puncte şi
nu au avut darul să desemneze ai echipei din Brad, aceştia reu­ o concepţie de joc, care merită echipa Şcolii medii din Alba lulia, cu
baza organizării şi desfăşurării acestei ŞA H : Marian Săbescu (Mi­ subliniată. 256,76 puncte, evidenţiindu-se în mod
munci, trebuie să stea munca de la nerul Deva) şi Soţia Tămaş echipa care se va califica pen­ şesc ca în numai 7 minute să deosebit gimnastele Anemari Batzoni
om la om, pentru mobilizarea tuturor (Mureşul Deva). Prin jocul prestat au plăcut
forţelor de muncă. tru următoarele jocuri în Cupa egaleze prin punctele înscrise Dianovski, Şleet şi Manea de şi Maria Coca.
TENIS DE M A S Ă : Petru Ro- R.P.R. După prelungirile pre- în miri. 6 şi 7 de Şleet şi, la Aurul, Crăciun, Panait şi
Fiecare organizaţie de partid săteas­ •embaum (.Prog_resul Deva), y§zu| e de regulament, scorul respectiv, Mirzacu. Din acest Florea de la Jiul. BĂIEŢI: echipa Şcolii medii „Dece-
că e datoare ca în cel mai scurt timp Tiberiu Pis (Energia Paroşeni), meciului a rămas nedecis : 2-2. moment, jucătorii echipei Jiul
să-şi complecteze şi să lărgească co­ Paulina Miile ( C.F.R. Petro- atacă insistent dar nu mai pot Au jucat formaţiile : JIUL : ba!« din Deva, cu 254,88 puncte, e-
lectivul de agitatori şi să treacă la ş o tii). Şi Ana Crişan (Voinţa Iată pe scurt filmul acestei înscrie pentru că brădenii îşi Grîsnic — Ciolan, Panait, Ro-
instruirea lui temeinică. Pentru ca a- Ilia). moşan — Cosmoc, Ghibea — chipa Şcolii profesionale metalurgice
gitatorii să poată convinge oamenii in'tîlniri: Toth, Florea, Ciurdărescu, Ga-
muncii de pe ogoare de necesitatea TR1NTĂ: Categ. 55 kg.: bor, Crăciun. AURUL: Zamfir din Alba lulia, cu 248,22 puncte şl e-
efectuării la timp şi după metode îna- Gheorghe Popa (Minerul Petri- Jocul începe în nota de do­ apără cu multă siguranţă poar­ — Manole, Dianovski, Butt — chipa Şcolii medii din Sebeş, cu 225,90
irrlale a muncilor agricole, este nea­ la ) ; categ. 61 kg.: Nicolae Ca­ Dobîrcău, Petreanu — Şleet, puncte.
părat necesar ca !a înşiruirea lor, or­ pătă (Flacăra D eva); categ. minare a brădenilor care atacă ta. Pînă la sfîrşitul celei de-a Voinescu, Dănoiulescu, Manea,
ganizaţiile de partid să atragă ingi­ 6:8 kg.: Ioan Kiss ( Minerul Pe­ insistent şi organizat poarta a- doua reprize, deşi fazele de gol Mirzacu. P O P IC E
neri pi tehnicieni agronomi şi alţi spe­ pita) ; categ. 76 k g .: Glieorghe parată de Crisnic, din păcate abundă la ambele porţi, nu se
cialişti in agricultură. Sandu (Retezata Uricani) ; ca­ insă, fără rezultat. Cei care des­ mai înscrie nici un punct şi -k In cinstea zilei dc 8 Martie s-a
teg. 84 kg. : Silviu Gligan chid scorul, sînt jucătorii echipei astfel scorul rămine egal 2—2.
Nu trebuie neglijată nici agitaţia Jiul. La un contraatac, Ghibea Jucătorii Jiului par mulţumiţi Tot în cadrul cupei R.P.R., desfăşurat duminică în oraşul Vulcan
scrisă şi vizuală. Colectivele de redac­ (Corvinul Hunedoara) şi categ. centrează de pe partea dreaptă s-au înlilnit la Tg. Jiu echipele o întrecere de popice între echipele
ţie ale gazetelor de perete trebuie în­ de rezultatul înregistrat după Minerul Aninoasa şi C.F.R. Ro­ feminine Minerul Vulcan şi Vîscoza
drumate şi ajutate să asigure publica­ peste 84 k g .: Adalbert Matlie a terenului şi Crăciun, reia în cele 90 minute de joc, siguri că Lupeni. întrecerea a fost cîştigată
rea operativă la gazetele de perete a plasă pe lingă portarul Zam­ vine .Craiova. Meciul a fost de echipa feminină Vîscoza din Lu­
unui număr mai mare de articole mo­ (Minerul Pelrila). peni, care a dispus de gazde cu 1.354
bilizatoare despre campania agricolă fir, ieşit greşit din poartă. Scor: în prelungiri brădenii vor „că­ cîştigat de echipa Minerul Ani­ puncte.
de primăvară. Articolele publicate la HALTERE: La toate cele pa­
gazetele de perete trebuie să reflecte 1—0. Brădenii nu demobilizea­ dea“ şi ei îşi vor putea asigura noasa cu scai-ui de 1—0. ?
tru probe au ieşit învingători O asemenea întrecere a avut loc
ză şi atacă insistent dar apăra­ astfel calificarea. Dar nu s-a în- şi în oraşul Alba lulia. Aici cele mai
următorii: V.asile Precup, Radu multe lemne au fost doborîte de către
rea Jiului este la post şi res­ tîmplat aşa. Echipa din Brad a Elena Dubaş, Doina Băişan şi Au­
Cioroboiu, Marian Atanasiu şi rora Daniel, toate de la colectivul
pinge totul. In min. 43 jucă­ jucat şi in prelungiri într-un sporliv Ardeleana.
Toma Apostolescu toţi de la co­
torii echipei din Petroşani ridi­ .ritm rapid, a dat dovadă de
lectivul sportiv Minerul Lupeni.
că scorul prin Ciurdărescu, care multă putere de luptă, reuşind