Page 31 - 1959-03
P. 31
N r.'iS li DRUMUL SOCIALISMULUI Pat?
U CONTENTA SPORIRE Mai aproape
de problemele concrete
ale prodycfiei
Colectivul de mineri, ingineri muncă politică, de la om la om,
şi tehnicieni de la exploatarea în scopul răspindirii iniţiativei
Lonea a pornit incă de la înce născute în întrecere. Un însem
T O T M A I MIIULir MINERI FRUNTAŞ! putul anului hotărît să-şi înde nat număr de agitatori, ca Si
plinească cu cinste sarcinile de mion Petric, Petru Petric, Ioan
sporire a producţiei de cărbune. Călin, Vasile Dobrescu, Simion
C Â ttB U N E PATRIEI încă de la începutul anului, Colda şi alţii, şi-au convins or
datorită muncii politice desfăşu tacii ca împreună să răpească
Conferinţa regională de par zultatele puteau fi şi mai mari rate de comunişti, între sectoa lemn de armare acolo unde con
tid, pe baza hotărîrii plenarei dacă minerii din Aninoasa şi Lu-
C.C. al P.M.R. din noiembrie peni şi-ar fi îndeplinit sarcinile rele I şi V ale minei a pornit diţiile permit, să aleagă şistul
1958, a stabilit pentru minerii de plan. Dacă în ambele luni,
Văii Jiului sarcini sporite în deşi planul la extracţie pe între SPRE NOI SUCCESE o vie şi susţinută întrecere pen din cărbune. Brigăzile pe care
ceea ce priveşte extracţia de căr gul bazin a fost depăşit, cele tru cea mai mare depăşire a le conduc aceşti agitatori au
bune cocsificabil şi energetic. două mine au rămas datoare pa In !aia colectivului de muncă Ing. GHEORGHE CALOIANO 0 dovedesc rezultatele obţinute. planului şi pentru cea mai mare fost primele care s-au angajat
triei cu însemnate cantităţi de al exploatării miniere Petrila Pentru viitor ne-am propus să productivitate. să facă acest lucru. Minerii din
Trebuie subliniat faptul îmbu cărbune. Numai în luna febru au fost puse în anul acesta sar şeful exploatării miniere Petrila facem tot ce ne stă în putinţă brigada pe care o conduce a-
curător că, analizîndu-şi cu mult arie, mina Aninoasa a extras cu cini de plan sporite. Plenara pentru ca toate grupele să se In luna ianuarie, întrecerea gitaforul Simion Colda, de pil
simţ de răspundere posibilităţile, 5.576 tone mai puţin decît a pre O.O. al P.M.R. din noiembrie două luni care s-au scurs să ridice la nivelul celor fruntaşe. a fost cîştigată de minerii sec dă, s-au angajat ca pină la 1
punînd în valoare tot mai multe văzut planul, iar mina Lupeni — 1958 şi Conferinţa regională de realizăm o productivitate a torului V ca.re şi-au depăşit sar Mai, pe lingă depăşirea planu
rezerve interne existente în fie cu 3.308 tone de cărbune cocsi partid au trasat sarcina de-a muncii de peste o tonă pe post, In munca aceasta grea, spri cinile la extracţia de cărbune, lui cu 600 tone de cărbune, să
care mină, sector şi brigadă, mi ficabil. spori şi mai mult productivita adică atît cit prevedea angaja jinul pe care ni. l-au acordat dînd c.u 1.319 tone de cărbune economisească prin recuperări,
nerii Văii Jiului au ajuns la con tea muncii şi de a reduce con mentul. Ca urmare şi preţul de organizaţiile de bază din cadrul peste plan, în timp ce colecti 8 m. c. material lemnos pentru
cluzia că vor da patriei mai mult In primele zile ale lunii mar tinuu preţul de cost al cărbu cost al cărbunelui a scăzut în sectoarelor a fost deosebit de vul sectorului I a extras peste armare. De asemenea, brigada,
cărbune decît prevăd sarcinile de tie, situaţia continuă să persiste. nelui. valoros. In fruntea fiecărei gru plan numai 416 tone. al cărui şef este agitatorul Pe
plan. Angajamentele pe care şi In legătură cu starea de lucruri Din experienţa colectivului pe — la sectorul II, de pildă — tru Petric, şi-a luat angaja
le-au luat au scos în evidenţă că existentă organizaţiile de partid Chemarea lansată de cele 8 minei Petrila s-a pus cîte un membru sau In luna februarie întrecerea mentul ca în acelaşi interval de
întregul bazin carbonifer va pu şi conducerile tehnico-adminis- întreprinderi din Capitală a candidat de partid. Rezultatele a continuat cu aceeaşi intensi timp să dea 500 tone de căr
tea da în acest an 95.000 tone trative ale întreprinderilor carbo fost primită cu entuziasm, de liiiiiiiiii înregistrate de acest sector vor tate. De această dată însă, mi bune peste plan şi să recupe
de cărbune peste plan, din care nifere şi în mod special cele de către colectivul exploatării noa besc de la sine despre efica nerii din sectorul I au realizat reze 8 m. c. de lemn.
cel puţin 45.000 tone cărbune Ia minele Lupeni şi Aninoasa au stre. Jn răspunsul nostru — ca luna ianuarie cu 3,31 lei pe citatea măsurii luate. De ase o depăşire a sarcinilor de plan
cocsificabil. datoria să lupte pentru traduce urmare a unui studiu şi mai tonă. menea, tot pe linie de partid, cu 20,4 la sută, în timp ce co Şi în sectorul -I iniţiativa a
rea în viaţă a indicaţiilor date atent al posibilităţilor de care au fost judicios repartizaţi în lectivul sectorului V şi-a îndepli cuprins mai multe brigăzi şi e-
Importante sarcini revin colec de conferinţele raională şi regio dispunem — ne-am sporit an Pentru a obţine aceste suc grupe membrii şi candidaţii de nit planul în proporţie de 117,8%'. xistă toate şansele ca ea să dea
tivelor de mineri şi în ceea ce nală de partid. Ele au datoria gajamentele. Astfel, la produc cese, îndrumat de comitetul de partid. Minerii din sectorul V însă au rezultate bune.
priveşte sporirea productivităţii să desfăşoare o largă muncă po ţia de cărbune ne-am sporit an partid, colectivul de conducere avantajul că au realizat o creş
şi reducerea preţului de cost. In litică în rîndul colectivelor de gajamentul cu 5.000 de tone, al exploatării miniere Petrila Tot in vederea ridicării tutu tere a productivităţii muncii cu Trebuie spus însă că iniţiati
acest an, productivitatea pe Com mineri pentru folosirea din plin iar suma economiilor, propuse a şi-a alcătuit un plan de măsuri ror grupelor la nivelul celor 310 kg. pe post faţă de cea vele înaintate, oricît ar fi ele
binatul Carbonifer va trebui să a capacităţii maşinilor şi uti crescut de la 580.000 lei la tehnico-organizatorice pe care fruntaşe s-a luat măsura de a planificată. In aceeaşi perioadă de bune, nu aduc mari succese
ajungă la 0,950 tone pe post, iar lajelor cu care sînt înzestrate 900.000 lei. Şi sînt sigur că a- l-a pus imediat in aplicare. 1 se stabili fiecărei grupe un sectorul I şi-a depăşit producti decît dacă cuprind mase largi
preţul de cost să fie redus cu minele, pentru ridicarea conti Foarte important este faptul că plan de producţie cit mai aproa vitatea planificată cu 161 kg. pe de oameni. Aceasta presupune
1,25 lei pe tona de cărbune. nuă a nivelului de calificare, ceste angajamente vor fi reali acest plan a fost respectat in- pe de posibilităţile sale. post, ceea ce reprezintă de ase preocupare serioasă din partea
îmbunătăţirea calităţii cărbune zate. tocm.ai. menea un succes însemnat. organizaţiilor de partid. La mi
Au trecut mai bine de două lui, folosirea metodelor avansate. Pentru a avea suficiente fron na Lonea însă, lipseşte tocmai
luni din acest an şi există posi Organizaţiile de partid trebuie Deşi la începutul lunii ianua In primul rînd s-aii luat toa turi de lucru noi am pus un Printre brigăzile fruntaşe din acest lucru. Datorită lipsei de
bilitatea să se facă o analiză a- să-şi îmbunătăţească munca în rie, în urma unor greutăţi prin te măsurile ca să fie asigu accent deosebit pe lucrările de aceste două sectoare se numără legătură suficientă cu viaţa or
supra felului în care colectivele ceea ce priveşte conducerea e- care a trecut evxploatarea noa rată aprovizionarea tehnico-ma- cele conduse de Petru L. Stan- ganizaţiilor de bază, cu proble
de mineri şi-au îndeplinit sarci fectivă a producţiei. Să acorde stră, planul zilnic, realizat era terială a grupelor, ştiind că de deschidere şi pregătiri. Astfel, ciu. Aurel Berindei, Ştefan Toa mele concrete ale producţiei,
nile de plan în perioada ce s-a o atenţie deosebită muncii cu cu mult sub cel planificat, am. că şi Simion Petric, care au comitetul de partid n-a sezisat
scurs. Trebuie arătat că atît în corpul tebnico-ingineresc pentru reuşit ca pină ta finele lunii ia lungimea medie a frontului de realizat randamente de peste acest element pozitiv al între
ianuarie, cîf si în luna februarie, introducerea şi folosirea celor 5,65 tone pe post.
deşi au existat unele greutăţi, în mai raţionale metode de exploa lucru în funcţiune a fost reali cerii. De aceea, nici n-a făcut
mod special în domeniul trans tare în scopul sporirii productivi Un element deosebit de pre nimic în direcţia generalizării
portului provocate de anotimpul tăţii şi reducerii preţului de cosţ ţios căruia i-a dat naştere în iniţiativei. Faptul acesta nu
de iarnă, totuşi minerii Văii Jiu a! cărbunelui. trecerea între cele două sectoa trebuie trecut cu vederea. Comi
lui au dat patriei în cele două re este iniţiativa luată de co tetul de partid şi comitetul sin
luni cu 2.600 tone de cărbune O problemă deosebit de impor munişti'pentru reducerea pre dical de întreprindere (care se
peste sarcinile prevăzute. tantă care trebuie să stea în a- ţului de cost al cărbunelui prin ocupă superficial de problemele
tenţia organizaţiilor de partid, a recuperarea unor însemnate concrete ale producţiei) au da
O contribuţie deosebit de im celor sindicale si a conducerilor, cantităţi de lemn de armare, toria să organizeze o intensă
portantă au adus-o la îndeplini tehnico-administrative este spri reducerea consumului de explo muncă politică pentru a face ca
rea planului minele Uricant şi jinirea brigăzilor rămase în urmă ziv şi alegerea şistului din căr iniţiativa minerilor din sectoa
typtrffa. Mina. Uricani, de pildă, în vederea ridicării lor la nive bune. Iniţiativa a fost îmbrăţi
a extras în cele două Itini nu lul celor care îşi îndeplinesc şi şată de mai multe brigăzi din rele I şi V să devină un bun
măi puţin de 5.620 tone cărbune depăşesc sarcinile de plan. cele două sectoare. al întregului colectiv al minei
cocsificabil peste plan, iar colec Lonea, o pîrghie importantă in
tivul minei Pfetriîa a extras pes De traducerea în viaţă a mă Organizaţia de bază din ca lupta pentru creşterea conti
te sarcinile planului pe luna fe surilor tebnico-organizatorice şi drul sectorului V, a instruit nuă a producţiei şi reducerea
bruarie cantitatea de 4.779 tone politice stabilite încă la începu preţului de cost al tonei de
de cărbune energetic. tul anului pe baza indicaţiilor corpul de agitatori şi pe tova cărbune.
date de Conferinţa regională de răşii din activul fără de partid,
Importante succese au dobîn- partid, depinde în măsură botă- cerîndu-le ca, alături de comu
dit şi colectivele exploatărilor rîtoare îndeplinirea cu cinste a nişti, să desfăşoare o largă
Lonea şi Vulcan, care de aseme
nea au extras însemnate canti sarcinilor pe care partidul şi gu ¦_mz
tăţi de cărbune peste plan.
vernul le-a pus în faţa mineri nuarie să ne aciuiăm de sarcini, ele depinde realizarea planului zată in luna ianuarie in pro Bunaorganizareaîntrecerii socialiste-
O trăsătură caracteristică a
bătăliei pentru sporirea producţi lor iar pină la sfirşitul lunii fe de producţie pe exploatare. Nu porţie de 118 la sută. Am fo factor de s e a m ă în sporirea
ei de cărbune este aceea că re- bruarie să dăm peste plan can putem spune că la noi toate losit cu succes perforatoarele
titatea de 4.779 tone de cărbu grupele au create cele mai fa sovietice S.B.M.-3 u, care în psradaa&ţseii d e c ă r b u n e
vorabile condiţiuni. de muncă. 4—5 zile efectuează lucrul pe
ne. Sporirea producţiei de căr Mai avem lipsuri în această care noi înainte îl făceam în Colectivul minei Lupeni este care a fost organizată şi apli
bune a adus îmbunătăţiri, a- direefie. In orice caz, fală de două luni. principalul furnizor de cărbune cată, a dovedit că pe baza ei
proape tuturor celorlalţi indici trecut s-a făcut mult şi aceasta cocsificabil pentru furnalele din nu pot fi urmărite realizările
de plan. Am reuşit ca în cele Hunedoara. El s-a angajat să zilnice ale membrilor brigăzi
traducă în viaţă sarcinile tra lor.
sate de conferinţele raională şi De aceea, ea va trebui să fie
A C O LO DE UNDE A PORNIT ÎNTRECEREA Au existat însă şi o serie de zut treptat, iar rezultatele, au regională de partid, să sprijine imbu'nătăţită cu iniţiativa mine
început să fie slabe. cu toate forţele sale iniţiativa rilor de la Aninoasa (lucru la
greutăţi care puteau fi preîn- siderurgiştilor hunedoreni de a care comitetul sindical s-a gin-
Mina Aninoasa are largi realiza în acest an o producţie dit).
Mina Aninoasa poate recupera tîmpinate, dacă conducerea ex posibilităţi d ea recupera sporită de fontă, oţel şi lami
ploatării ar fi luat măsuri din nate. In ce priveşte urmărirea re
timp. In această situaţie se află răraînerea în urmă zultatelor întrecerii socialiste,
sectorul III, unde lucrările de Angajamentul minerilor de ta mai trebuie să amintim, că atît
Pe drept cuvînt se pune în Lupeni este de a obţine în a- comitetul sindical, cit şi comite
râmînerea în urmă pregătire au rămas în urmă cu trebarea : va putea ieşi oare cest an o depăşire a sarcinilor tele de secţii, au manifestat o
cca. 6 luni. Bineînţeles, acest colectivul minei Aninoasa din de plan cu 25.400 tone de căr delăsare şi mai ales in luna fe
lucru a favorizat producţia din situaţia în care se găseşte? bune cocsificabil, aceasta pe bruarie, cînd graficele au înce
Da. Dar pentru asta trebuie baza creşterii considerabile a tat de a mai fi complectate sub
anul trecut. In prezent însă, luate o serie de măsuri bine productivităţii muncii. In acest motivul unor preocupări mai
gîndite. Comitetul sindical, sub scop, încă de la începutul anu importante. Este lesne de înţe
La începutul anului 1958, bri 12.000 tone de cărbune dintre de la Aninoasa către celelalte s-a ajuns la situaţia că secto îndrumarea comitetului de par lui, colectivele celor 7 sectoare les, că in felul acesta, elanul şi
tid, va trebui să pună un ac productive şi-au luat impor însufleţirea întrecerii au scă
gada condusă de Mihai Tuca- care cu 4.500 pină la 1 Mai, şi mine din Valea Jiului. Rezulta rul nu are suficiente fronturi cent deosebit pe organizarea în tante angajamente, antrenîndu- zut, iar rezultatele obţinute de
trecerii socialiste. se într-o însufleţită întrecere. brigăzi au devenit mai slabe.
ciuc de la sectorul III al minei să ajungă la un randament de tele obţinute insă în acest timp, de lucru, deoarece stratul 13
Aninoasa, a lansat o iniţiativă blocul 11, încă nu poate fi dat Cit priveşte, conducerea ex Cit priveşte întrecerea socia Este necesar ca comitetul
deosebit de importantă în lup 1,130 tone pe post. n-au satisfăcut aşteptările. Bu în exploatare, deşi termenul a ploatării, ea trebuie să ia mă listă intre birgăzi, ea a fost a- sindical al minei Lupeni, să
trecut de mult. surile de rigoare pentru termi xată pe iniţiativa minerilor de înscrie o cotitură în munca de
Dăm în tabelul de mai jos angajamentele celorlalte, sectoare. narea in termen cit mai scurt la Aninoasa pentru brigăzile organizare şi urmărire a între
a lucrărilor de pregătire rămase care lucrează iţi abataje-came- cerii socialiste. Entuziasmul în
ta minerilor pentru o producţie Sectorul depăşirea pe anul depăşirea pînă la Un alt factor important care în urmă şi să sprijine întrece ră, şi, pe iniţiativa „ziua şi fî- trecerii trebuie să fie menţinut
sporită de cărbune: o tonă 1959 1 Mai a contribuit la rezultatele slabe rea socialistă, prin crearea unor şia“, pentru cele de la abata mereu treaz.
peste plan de fiecare om, în fie | Sectorul I din acest an, îl constituie şi condiţiuni optime de muncă jele frontale. Cu toate acestea,
care schimb. Ea ă fost îmbră Sectorul II 11.000 ton^ 4.000 tone slaba preocupare a comitetului pentru brigăzi. De asemenea, în primele două luni ale anu Pentru aceasta însă, urmări
ţişată cu multă căldură de că 2.500 tone 1.000 tone de întreprindere faţă de organi împreună cu comitetul sindical lui, exploatarea a înregistrat o rea rezultatelor obţinute de bri
tre mineri. In primele luni ale 1 4.000 tone zarea întrecerii socialiste. este necesar să studieze moda rămînere in urmă cu peste 6,000 găzi trebuie făcută zilnic, nu
anului, s-a ajuns ca oca. 75 la j Sectorul 111. 500 tone litatea urmăririi zilnice cit mai tone de cărbune. numai de către comitetele de
sută din brigăzile minei să-şî Această delăsare s-a făcut eficace a realizărilor obţinute ¦secţii, ci şi de către comitetul
In şedinţa de prelucrare a ci năoară, randanientul pe exploa simţită încă din trimestrul IV de.către brigăzi (este necesară Firesc, se naşte întrebarea, de întreprindere, pentru a se
ia angajamente, realizînrlu-şi şi frelor de plan pe anul în curs,, tare în luna ianuarie este de al anului trecut, cînd comitetul o urmărire atît a vagonetelor dacă întrecerea socialistă a fost putea interveni în timp util a-
şi-au luat angajamente şi nu 0,951 tone pe post, iar cel din neieşite din mină cit şi a celor organizată şi urmărită aşa cum colo unde este nevoie. De aceea
depăşindu-şi totodată sarcinile meroase brigăzi de mineri. Bu februarie abia de 0,892 tone pe de întreprindere a început să de la suprafaţă). trebuie? Răspunsul aruncă o este necesar ca graficele să se
năoară, brigada condusă de Pe post, exploatarea rămînînd da lumină clară asupra situaţiei. complecteze de căfre comitetele
de plan. întrecerea socialistă, toare patriei o cantitate consi urmărească realizările brigăzi In felul acesta, situaţia ex de secţii în două exemplare,
ploatării va putea fi îndreptată. In primul rînd trebuie să a- dintre care unul să fie înain
pe baza iniţiativei lui Tucaciuc, lor doar decadal şi numai prin mintim faptul că, comitetul sin tat comitetului de întreprindere.
Mina Aninoasa dispune de dical al minei Lupeni, a lăsat De asemenea, este necesar ca
a continuat să se desfăşoare în tru Dunca de la sectorul I, s-a derabilă de cărbune. graficele afişate în curtea mi reale posibilităţi pentru a-şî în partea cea mai grea a acestei consfătuirile cu şefii de brigăzi
deplini angajamentele luate. A- probleme pe seama comitetelor să fie stabilite la intervale cit
tot cursul anului trecut cu o angajat să depăşească planul La această situaţie' au contri nei. De asemenea au fost sista ceste posibilităţi însă trebuie de secţii. Acestea din urmă, ur mai scurte.
găsite şi valorificate la maxi măreau realizările brigăzilor pe
însufleţire deosebită. Rezultatul „anuaţ, cu .1,500 tone, a lui Fran- buit desigur sectoarele. Iată ca te şi discuţiile periodice cu şe mum. Minerii de la Aninoasa baza unor grafice, care se com In felul acesta, organizînd şi
a fost. că mina Aninoasa a dat cisc Boia cu 1.500 tone, cele re este .situaţia, îndeplinirii an fii de brigăzi pe temele produc plectau zilnic pentru cele din urmărind cu tot simţul de răs
10.000 tone de cărbune în afara conduse de Gheorghe Barzu şi gajamentelor la fiecare sector, ţiei. Bineînţeles, că şi comite au dovedit în repetate rinduri abatajele-cameră, şi decadal pundere întrecerea socialistă,
planului pe 1958. Vasile Codrea de la sectorul IV în ce priveşte producţia de căr tele de secţie au manifestat a- pentru brigăzile de la frontale. brigăzile de mineri vor lupta cu
bune (abataje şi pregătiri în eroism in muncă şi sîntem si Comitetul de întreprindere s-a mai multă însufleţire pentru
mulţumit doar cu un control realizarea şi depăşirea sarcini
In anul acesta, colectivul cu 2.000 şi respectiv 1.500 tone cărbune) : ceeaşi pasivitate. Drept urma- guri că şi, de această dată, vor periodic. lor de plan, iar exploatarea va
putea obţine cele mai bune re
E. M. Aninoasa, bazîndu-şe pe etc. Toate acestea, sînt o măr --- --------------------------- ----- Brigăzi sub plan Producţia în tone ieşi cu succes din irripas, îşi vor In afară de aceasta, iniţiati zultate
turie a faptului că minerii de | Sectorul în procente va „ziua şi fişia“ în felul în
experienţa anului trecut şi ţi- la Aninoasa vor ca şi în anul respecta cu cinste cuvîntul de
nînd cont de posibilităţile reale
ale minei, a lansat o chemare acesta să se situeze în primele ianuarie februarie ianuarie februarie miner.
către toate exploatările miniere rinduri ale întrecerii pe bazin.
din Valea Jiului, menită să du Sectorul l 30 % 27 »l„ - f 971 - 312 1
că la înfăptuirea mat devreme Rezultate slabe după * Sectorul II 40 % 65 % - f 19 + 95 \
a sarcinilor trasate de Confe primele două luni 70 % 67 •/. - 1661 — 1265
rinţa regională de partid, che Sectorul III 75 % 77 % — 1617
mare' prin care s-a angajai să S-au scurs mai bine de două — 4869
depăşească planul anual cu Sectorul IV
luni de la începutul noului an, Este incontestabil că la a- re, entuziasmul întrecerii ma
ceastă situaţie au contribuit şi nifestat cu atîta însufleţire în
şi deci, >şr. de .tind a fost lansată O serie de cauze obiective. primele zile ale an-ului. a scă
chemarea colectivului minerilor
