Page 32 - 1959-03
P. 32
Paor. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1311
Intîlnirea lui N . S. Hruşciov Sosirea la Varşovia a delegaţiei In alegerile municipale din Franţa
gu reprezentanţii clasei muncitoare
cele două state germane P.M.R. laCongresul al lll-lea al P.M.Ü.P. comunişti au realizat mari succese
VARŞOVIA 9 (Agerpres). —
LEIPZIG 9 (Agerpres). — N. S. Hruşciov a primit invi Delegaţia Partidului Muncitoresc ful secţiei de propagandă şi a- $ O înfrîngere penfru reacţiune
La Leipzig are loc tradiţionala Rornîn care va participa la Con gitaţie a C.C. al P.M.R., şi Ma ® Alegătorii se opun politicii guvernamentale
conferinţă a muncitorilor pe în taţia şi în cursul după-amiezii greşul al III-lea al P.M.U.P xim Berghianu, membru suple
treaga Germanie, care este un de 7 martie a participat la con compusă din: Petre Borilă, mem ant al C.C. al P.M.R., prim-se PARIS 9 (Agerpres). Dumi grupurilor de dreapta, „cîştiguri
important eveniment din viaţa ferinţă. Intîlnirea sa cu repre bru al Biroului Politic al C.C cretar al Comitetului regional nică 8 martie au avut loc în simţitoare“ ale candidaţilor co
oamenilor muncii din cele două zentanţii clasei muncitoare din al P.M.R., Paul Niculescu-Mizil Stalin al P.M.R., a sosit dumi Franţa alegerile municipale pen munişti.
state germane. Conferinţa re cele două state germane, care membru al C.C. al P.M.R., şe nică la Varşovia. tru funcţiile de consilieri muni
prezintă forul în cadrul căruia s-a desfăşurat intr-o atmosferă cipali în cele 38.000 de comune La Paris, după cum scrie co
muncitori şi activişti sindicali de cordialitate şi prietenie fră
din R.D.G. şi din Germania oc ţească, a produs o impresie de şi municipii ale ţării. Numai în mentatorul agenţiei France Pres
cidentală, fac schimb de păreri neuitat asupra participanţilor
asupra problemelor vitale care la conferinţă şi a tuturor celor Delegaţia P.C.U.S. care pariicipă 12 oraşe mari, care numără pes se, „comuniştii constituie, ca şi
preocupă întregul popor ger prezenţi în sală. la Congresul al III-lea al P.M.U.P. te 120.000 de locuitori, alegeri în trecut, grupul de consilieri
man. In centrul atenţiei actua le s-au desfăşurat după sistemul cel mai înalt, reprezentînd apro
lei conferinţe se află problema Participanţii la conferinţă ca a plecat la Varşovia electoral proporţional, în restul ximativ 30 la sută din totalul
încheierii Tratatului de pace cu re au luat cuvin tul au vorbit
Germania, precum şi alte ches despre necesitatea unirii tuturor MOSCOVA 9 (Agerpres). — al P.C.U.S., prim-secretar al localităţilor scrutinul fiind ma voturilor exprimate“. ' Gandidaţii
tiuni legate de această proble forţelor clasei muncitoare ger TASS transmite: La 8 martie C.C. al P.C. din Gruzia, N. V. joritar, în două tururi, potrivit partidului comunist au obţinut
mă. mane în lupta pentru tratatul a plecat la Varşovia pentru a Podgornii, membru supleant ai sistemului electoral introdus de 29 de locuri în Consiliul muni
de pace şi pentru unificarea participa la lucrările celui de-al Prezidiului C.C. ai P.C.U.S., regimul gaullist. După cum re cipal ţaţă de 27 în trecutul con
Comitetul permanent pentru Germaniei pe o bază trainică şi III-lea Congres al Partidului prim-secretar al C.C. al P.C. latează agenţia France Presse, siliu. „Candidaţii comunişti —
convocarea conferinţelor munci democratică. Ei au salutat pro Muncitoresc Unit Polonez dele din Ucraina, A. N. Larionov, în marea majoritate a cazurilor subliniază France Presse — nu
punerile U.R.S.S. în problema gaţia Partidului Comunist al membru al C.C. al P.C.U.S., nici una din listele de candidaţi
torilor pe întreaga Germanie a germană şi în problema Berli Uniunii Sovietice. prim-secretar al Comitetului nu a întrunit majoritatea abso numai că au recîştigat voturile
nului occidental. lută necesară alegerilor, astfel pierdute în noiembrie 1958. dar
adresat lui N. S. Hruşciov o Din delegaţie fac parte tova regional Riazan al P.C.U.S., că duminica viitoare, va avea depăşesc cu mult rezultatele, ob
In cadrul conferinţei au luat loc un al doilea tur de scrutin. ţinute acum 6 ani Ia alegerile,
scrisoare, invitîndu-l la confe de asemenea cuvîntul N. S. răşii N. G. Ignatov, membru al V. E. Lobanov, prim-secretar al municipale“. In acelaşi timp la
Hruşciov şi Wa-lter Ulbricht. Toţi comentatorii de presă
rinţă. Prezidiului, secretar al C.C. al Comitetului regional Vitebsk al consideră că, atît în oraşele mari Paris, listele U.N.R. pierd apro
unde se cunosc rezultatele, cît ximativ 30.000 de voturi, iar
P.C.U.S., (conducătorul delega P.C. din Bielorusia, P. A. A- şi în comunele unde vor avea cele ale partidului socialist —•1
loc noi alegeri, caracteristicile 40.000 de voturi. In celelalte
ţiei), V. P. Mjavanadze, mem brasim'ov, ambasadorul U.R.S.S. principale ale votului' de dumi oraşe mari comuniştii cîştigă
nică sînt: pe de o parte o scă 21.000 de voturi la Marsilia (faţă
Recepţia oferită de W. Ulbricht bru supleant al Prezidiului C.C. in Republica Populară Polonă.
şi O.Grotewohl in cinstea lui N.S. Hruşciov ISB------------------------------
U.R.S.S. va acorda ajutor economic
BERLIN 9 (Agerpres). TASS al P. C. U. S. şi preşedintele şl tehnic R. 0. Vietnam de 1958), in timp ce listele UNR
transmite: La 8 martie, Walter Consiliului de miniştri al pierd 5.000 de voturi: 2.000 de
Ulbricht, prim-secretar al C..C. U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — nomic şi tehnic Republicii De dere a numărului de voturi ob
al Partidului Socialist Unit TASS transmite: La Moscova mocrate Vietnam în construirea ţinute de listele guvernamentale
din Germania, şi Otto Grote- Vizita lui N.S. Hruşciov
wohl, preşedintele Consiliului ia Berlin s-a anunţat oficial că la 7 mar de obiective industriale şi in (U.N.R. — Uniunea pentru noua voturi la Saint Etienne, în timp
de Miniştri al Republicii De
mocrate Germane, au organi BERLIN 9 (Agerpres). — tie. in urma tratativelor care înfăptuirea altor măsuri şi a- Republică), care obţinuse majo ce U.N.R. este în pierdere cu
zat la primăria din Berlin o TASS transmite: In seara zilei au avut loc la Hanoi între cordul „Cu privire la colabora ritatea în alegerile parlamentare 10.000 de voturi. La Bordeaux
mare recepţie cu prilejul vizitei de 7 martie, N. S. Hruşciov, U.R.S.S. şi R.D. Vietnam, a fost rea tehnico-ştiinţifică“. din noiembrie, şi pe de altă par comuniştii au cîştigat 3.000 de
în R. D. Germană a lui N. S. preşedintele Consiliului de Mi te, după cum subliniază pre voturi (faţă de 1958) iar la
Hruşciov, prim-secretar al C.C. niştri al U.R.S.S. a sosit la semnat acordul care prevede ca Uniunea Sovietică va acorda sa şi purtătorii de cuvînt ai Lyon — 6.000 de voturi.
Berlin. Locuitorii capitalei Re U.R.S.S. să acorde ajutor eco- Republicii Democrate Vietnam
publicii Democrate Germane ajutor tehnic in construirea ter
i-au făcut o caldă primire. In —o - — mocentralei din regiunea Uong-
piaţa Frankiurter Tor, unde a
Evenimentele din Nyassaland avut loc un miting, N. S. Hruş Lupfele din Algeria Bi cu o putere de 24.000 kw., Urs nou a c t ostil al guvernului failandez:
ciov a fost întîmpinat de zeci cu linii pentru transportul e-
de mii de berlinezi cu aplauze
. SAL1SBURY 9 (Agerpres). — Situa Cu mare greutate forţele armate en furtunoase şi strigăte de „Ura“. PARIS 9 (Agerpres). — In nergiei electrice pînă la Hai- Interzicerea im p o rtu lu i din R. P. C h in eză
ţia din Nyassaland se menţine încor gleze au reuşit să reocupe aeroportul Algeria continuă luptele dintre fon şi Hanoi, hidrocentralei de
dată. Ştirile în legătură cu evenimen de la Fort Hilt, cucerit de demonstranţi. P. Werner,, prim-secretar al
tele din această colonie sînt transmise La 6 martie cele mai grave incidente organizaţiei P.S.U.G. din Ma trupele franceze şi detaşamente la Bang Tuan, unei mine car PEKIN 9 (Agerpres). — In landez şi spiritului de la Ba.n-
cu tot mai multă greutate din cauza au avut loc la Mnopela, unde forţele rele Berlin şi F. Ebert, prima le armatei naţionale algeriene bonifere cu un randament de
introducerii unei cenzuri stricte pentru armate engleze au tras într-o mulţi rul general al Marelui Berlin,
ştirile transmise. în străinătate şi da me de 600 de africani, ucigînd un a- au rostit cuvîntări de salut. de eliberare. Ziarele franceze din 600.000 tone de cărbune pe an, legătură cu interzicerea de către dung.
torită unor restricţii de deplasare im irican şi rănind mai mulţi alţii.
puse corespondenţilor străini. După cum Primit călduros de către asis 7 martie publică un comunicat unui institut politehnic la Ha guvernul taiiandez a importului Asemenea acţiuni, se arată
relatează agenţia Reuter, toate tele Autorităţile au început judecarea per tenţă, N. S. Hruşciov a rostit al statului major al trupelor noi şi altor obiective. de mărfuri chineze, un purtător în declaraţie, sînt întreprinse în
gramele transmise din Nyassaland sînt soanelor arestate, al căror număr se franceze în care se arată că în de cuvînt a! Comitetului chinez
controlate de autorităţile colonialiste. ridică la peste 500. Un tribunal a con ultimele zile au avut Iog mari Acordul prevede că Uniunea pentru promovarea comerţului interesul S.U.A., care creează în
Singurele informaţii care se permite a damnat 4 africani, printre, care o fe ciocniri în Cabilia şi Oran. Sovietică va acorda ajutor în internaţional a declarat că acest cordare în Asia de sud-est. A-
fi transntise — subliniază agenţia meie, la 5 ani închisoare şi alţi 5 la Partizanii algerieni au aruncat înzestrarea institutului de agri 'ceastă măsură a guvernului tai
cîte 2 ani muncă silnică, pentru parti cultură şi silvicultură din Ha
in aer o garnitură de tren a tru noi şi in pregătirea specialişti act ostil al guvernului tailandez landez va aduce prejudicii chiar
pelor, ,franceze,Jn -apropiere -de lor vietnamezi. contravine voinţei poporului tai- Taiiandei.
Constantine, ceea ce'a paralizat
circulaţia feroviară în acest sec ——¦— .................... ¦¦
Reuter — sînt cele furnizate de o sur cipare la demonstraţie. de asemenea o cuvîntare. tor pe două zile. Comunicatul comun vietnam o-indonezian
să oficială. Cu toate acestea, chiar din Agenţiile de presă relatează despre
relatările oficiale nu este greu de zW i
constatat că lupta populaţiei africane transferarea unor unităţi militare en
împotriva dominaţiei coloniale a An gleze din Cipru şi Singapore în Africa Conferinţa de presă a lui Adjoi Ghosh> DJAKARTA 9 (Agerpres). —• nam, Ho Şi Min, se spune în O.N.U. ar micşora încordarea
gliei ia o tot mai mare amploare. In şi pun aceste mişcări de trupe în le Agenţia vietnameză dc infor comunicat, intre -cei doi preşe internaţională şi ar contribui
ultimele cîteva zile au avut loc demon gătură cu situaţia încordată din Nyas secretar general al P.C. din India maţii transmite: In urma vizi dinţi a avut loc un schimb larg la întărirea păcii.
straţii, ciocniri între populaţia africană saland. tei de 10 zile a preşedintelui de păreri asupra situaţiei in
şi trupele colonialiste în peste 30 de DELITI 9 (Agerpres). — Ad- India din partea S.U.A. R.D. Vietnam, Ho Şi Min, in ternaţionale şi asupra proble Cei doi preşedinţi au acor
localităţi din Nyassaland. Agenţiile de In Anglia agravarea situaţiei în joi Ghosh, secretar general al încheierea de pacte militare melor care prezintă un interes dat o serioasă atenţie proble
presă au relatat că în anumite locuri Nyassaland provoacă tot mai multă Partidului Comunist din India, Indonezia şi ă tratativelor care comun pentru cele două ţări. melor colonialismului, ei au de
s-au semnalat schimburi de focuri în îngrijorare. Potrivit relatărilor agenţi a declarat la 8 martie in ca dintre S.U.A. şi ţările membre clarat că sînt gata să sprijine
tre patrioţi şi forţele poliţieneşti. Prin ilor de presă grupul parlamentar labu drul unei conferinţe de presă ale pactului de la Bagdad, a au avut loc între preşedintele Cei doi preşedinţi şi-au ex lupta pentru independenţă a
cipalele căi de transport sînt blocate. rist se va întruni săptămîna viitoare că încheierea acordului militar declarat el, precum şi ajutorul Ho Şi Min şi preşedintele Su- primat convingerea că princi tuturor popoarelor coloniale.
pentru a lua în discuţie din rtou si bilateral dintre S.U.A. şi Pa-« militar acordat de Statele Uni piile elaborate la conferinţa de
tuaţia din Nyassaland. kistan prezintă o primejdie di te acestor ţări, constituie o do karno, la 8 martie a tost sem la Bandung a ţărilor Asiei şi In comunicat se subliniază
rectă pentru India şi trebuie vadă a încercărilor de a reface nat la Djakarta un comunicat Africii vor fi o bază trainică că R.D. Vietnam sprijină lupta
privit ca un act ostil faţă de şi întări pactul de la Bagdad, comun, vţetnamo-indoneziian. penfru realizarea unei atmosfe poporului indonezian pentru e-
pact care se năruie. re de colaborare între naţiuni in liberarea Irianului de Vest.
In timpul vizitei in Indone vederea întăririi păcii.
PENTRU ÎNSĂNĂTOŞIREA ACTUALEI zia a preşedintelui R. D. Viet- Cei doi preşedinţi au fost de
Cei doi preşedinţi sînt de pă părere că prevederile acorduri
situaţii internaţionale mai sus, în nota sa adresată gu rere că trebuie intensificate efor lor de la Geneva trebuie folo
vernului R. P. Romîne, guvernul turile care urmăresc reducerea site pentru rezolvarea unifi
După cum s-a mai anunţat, mai constituie niciodată o pri cidental, pentru rezolvarea în R. D. Germană şi R. F. Germa Uniunii Sovietice propune ca în înarmărilor, interzicerea pro cării Vietnamului.
la 2 martie, V. A. Zorin, locţii mejdie pentru cauza păcii mon ansamblu a problemei germane nă — care se deosebesc esen scopul soluţionării grabnice a ducţiei şi a experimentării, pre
tor al ministrului Afacerilor Ex diale. Dar lucrul acesta nu a fost — prin încheierea Tratatului de ţial în ce priveşte linia lor de problemei germane să lie convo cum şi a- folosirii armamentului Cei doi preşedinţi au tost de
terne a! U.R.S.S., a înmînat am pe placul puterilor occidentale pace cu Germania — Uniunea dezvoltare. cată o conferinţă Ia nivelul şe nuclear şi termonuclear. părere că vizita preşedintelui
basadorului R.P.R. la Moscova.. care, imediat după terminarea Sovietică a venit de curînd cu filor guvernelor marilor puteri, Ho Şi Min şi a persoanelor ca
M. Dalea, o notă a guvernului războiului, au făcut tot ce le-a propuneri concrete şi realiste. După cum se ştie, în declara Conducătorii celor două sta re îl însoţesc a fost foarte rod
sovietic referitoare Ia Tratatul stat în putinţă pentru ca acea Nota guvernului sovietic adre ţia sa din 16 ianuarie, guvernul în notă se subliniază marea uti te sînt de părere că politica
de pace cu Germania şi lichida parte a Germaniei care se alia sată guvernului ţării noastre a- ţării noastre s-a declarat întru litate a unui asemenea eveni blocurilor militare duce numai nică şi a întărit şi mai mult
rea regimului de ocupaţie în sub influenţa şi sub controlul rată că puterile occidentale n-au totul de acord cu propunerile ment pentru înlăturarea actualei la intensificarea încordării in relaţiile frăţeşti care există in
Berlinul occidental. Note în ace lor să fie din nou reînarmată, dat răspunsuri precise la propu încordări internaţionale, pentru ternaţionale şi îşi exprimă ho- tre popoarele din Vietnam şi
eaşi problemă au fost adresate transformată într-o bază milita nerile sovietice, nu au făcut nici guvernului sovietic atît în ce tărirea de a intensifica în limi Indonezia. .
de către guvernul Uniunii So ră a puterilor occidentale. Şi un fel de contrapropuneri. Dim priveşte lichidarea statutului de rezolvarea unora din cefe mai ta posibilităţilor eforturile pen
vietice şi guvernelor celorlalte lucrurile au mers pe această li potrivă, unii oameni de stat, po ocupaţie din Berlinul occidental arzătoare probleme ale actuali tru menţinerea păcii şi întă In încheierea comunic if.ilui
ţări care au participat cu for nie. A fost proclamată R. F. litici şi militari din Occident nu cît şi în ce priveşte încheierea tăţii internaţionale. Guvernul rirea înţelegerii intre naţiuni. se spune că preşedintele Ho Şi
ţele lor armate la războiul îm Germană, s-a constituit o nouă s-au dat în lături de Ia declaraţii sovietic subliniază, de asemenea, Min a invitat în mod oficial pe
potriva Germaniei hitleriste, pre armată vest-germană pusă pe agresive, provocatoare, ca acelea Tratatului de pace cu Germa Cei doi preşedinţi şi-au ex preşedintele Sukarno să viziteze
cum şi guvernului R. F. Ger picior de război. In anul 1958, că se merită şi riscul unui răz nia. In expunerea făcută la a- în nota sa că în cazul că puteri primat convingerea că acorda
mane. Bundestagul Germaniei occiden boi mondial pentru menţinerea dunarea activului de partid din le occidentale nu sînt încă gata rea Republicii Populare Chine R.D. Vietnam şi că această in
tale a adoptat hotărîrea ca ar situaţiei din Berlinul occidental. oraşul şi regiunea Bucureşti, to să participe la o conferinţă la ze a locului ei legitim la vitaţie a tost primită cu bucu
Ca ţară care a avut de sufe mata vest-germană să dispună varăşul Gh. Gheorghiu-Dej a nivel înalt, pentru examinarea rie şi recunoştinţă de preşedin
rit numeroase nenorociri de pe şi de arma atomică. Popoarele lumii, opinia publi subliniat din nou poziţia ţării tele Sukarno.
urma agresivităţii militarismului că mondială iubitoare de pace noastre faţă de problema ger problemei Tratatului de pace cu
german, Republica Populară Ro- O atenţie specială au acordat sprijină cu căldură şi vie apro mană, exprimînd totala adeziu Germania şi a Berlinului occi MIERCURI 11 MARTIE 1959
mînă este vital interesată ca autorităţile de la Bonn Berlinu bare poziţia hotărîtă şi propune dental, s-ar putea convoca o
problema germană, de rezolvarea lui occidental, translormîndu-1 rile făcute de Uniunea Sovieti ne a poporului romîn la cauza conferinţă a miniştrilor Afaceri Spectacole cinematografice
căreia depinde în mare măsură într-un centru de spionaj şi di că pentru soluţionarea problemei nobilă a oamenilor muncii din lor Externe.
evoluţia ulterioară a evenimente versiune, într-o trambulină de germane. Aşa cum se subliniază R. D. Germană, care au smuls DEVA: Trapez; PETROŞANI: Omul dragoste; SIMERIA: Idolul de sa r e }
lor . în lume, să fie soluţionată acţiuni provocatoare la adresa şi în nota adresată guvernului rădăcinile militarismului şi luptă Oamenii muncii din patria meu drag: Legea mării; ALBA IUL1A: PETROŞANI: Ultima vrăjitoare; BA-
potrivit celor mai imperioase ce ţărilor socialiste. ţării noastre, trebuie să se por în prezent cu hotărîre pentru a- noastră au luat cunoştinţă de a- Alo ?... Aţi greşit numărul; Un om RU MARE: Ultima sţa tie; ZLATNA:
rinţe ale popoarelor. nească numaidecît de la premisa părarea şi dezvoltarea cuceriri ceastă nouă propunere a guver teribil; BRAD: Pălăria lui A natol; Anul 1918; LONEA: Prieteni de dumi
Toate acestea, cum e şi firesc, că e necesar să se ia de urgen lor lor socialiste. nului sovietic şi o apreciază ca SEBEŞ: Alo ?... Aţi greşit numărul; nică; T E IU Ş : Pe acelaşi drum ; A-
Pe această linie, după cum se constituie o mare primejdie pen ţă măsurile ce se impun pentru un nou efort, ca un nou pas, ca ORAŞTIE: Epave; HAŢEG: Alo?... POLDU DE S U S : Maeştrii schiori
ştie, Uniunea Sovietică a mili tru pacea în Europa şi în în înlăturarea primejdiei militaris Poporul romîn sprijină cu căl 0 n0l)ă iniţiativă pentru soluţio- Aţi greşit numărul; ILIA: Dreptul 13 de mtine.
tat neobosit încă de la termina treaga lume, şi sînt în totală mului german agresiv. Lucrul dură propunerile tăcute de către narea realistă şi imediată a pro-
rea celui 'de-al • doilea război contradicţie cu politica consec principal de care trebuie să se R. D. Germană cu privire la RADIO
mondial. Guvernul U.R.S.S. s-a ventă de pace ş t . înţelegere în ţină seama în abordarea proble crearea unei Confederaţii a ce blemei germane. Poporul romîn
declarai întotdeauna pentru ca tre popoare, pe care o promo mei germane este acela că exis lor două state germane, consi- consideră propunerile făcute de PROGRAMUL I: 7,30 Muzică uşoa PROGRAMUL' II: 14,07 Jocuri popu
Germania postbelică să devină vează neabătut R. D. Germană. tă două. state germane, indepen derînd că aceasta e unica cale către Uniunea Sovietică pentru ră; 9,30 Vreau să ştiu; 11,45 Muzică lare romîneşti; 14,50 Mozaic muzical?
un stat iubitor de pace, cu de apropiere între cele două sta rezolvarea probleme] germane, uşoară instrumentală; 12,20 Meridiane: 16,50 Gurs de limba rusă; 17,30 Al
Pentru lichidarea situaţiei a- te germane şi de realizare a 13,30 Melodii populare romîneşti; 14,00 bum de muzică uşoară; 18,05 Pagini
unităţii poporului german. ca avînd o mare însemnătate Muzică romînească de estradă? 15,50 din istoria muzicii; 19,00 Teatru la
internaţională. Este timpul ca Uvertură fantezie „Romeo şi Julieta" microfon .^Ultima oră"; 20,45 Cîntece:
şi puterile occidentale să pri de Geaikbvski ; 16,15 Vorbeşte Mos 21,45 Gîntareă Rominiei; 23,15 Canţo
vească cu ochii deschişi situa cova? 18,00 In slujbă patriei) 19,05 neta şi serenade.
ţia internaţională, să-şi aducă Jurnalul satelor; 19,35 Patria mea dra BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
contribuţia pe care o cer popoa 7,00; 11,00? 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
rele pentru soluţionarea proble gă j 19,52 Noapte bună copii; 21,00 .20,00; 22,00;-23,52 (programul I) 14,00;
melor internaţionale la ordinea 16,00; 18,00; 21,00 23,00 (programul
zilei, îndeosebi a problemei ger- Şcoala şi viaţa; 21,40 Aâuzică uşoară?
o orientare paşnică, care să nu normale create în Berlinul oc dente, istoriceşte constituite — In afara propunerilor amintite mane. *>, i J i vuj.. ‘. v ' A • i 22,45 Melodii populare. II)
Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Martie nr. 9,Telefon: 188; 189?75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva