Page 34 - 1959-03

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1313

«ggyffauSvJti

exem CĂRŢI

...Şi cum ziceam : într-o zi pe ca tocmai noi, membri de partid in comun, cum trăiesc colectiviştii AFARUTE

cînd ieşeam din. şui m-am întîlnit să rămi-nem pi urma celorlalţi să­ din gospodăriile mai vechi ele. LITERATURA POLITICA $
K. M ARX: Teorii asupra plus-
chiar In gura minei ou Nicolae La• teni“, Atunci i-am răspuns, că şi eu — Ş\, rind pe Hnd, cetăţenii tie-au
valorii. (Volumul al !V-lea
zăr. Părea cam abătut şi mergea fac cerere de înscriere. urmat cu dragă inimă îşi încheie al „Capitalului“), partea
întii. 362 pag. — 11,90 lei
aşa, in voia şoaptei, de parcă nu-l (ntre timp ne-a. ajuns dld urmă $ povestirea comunistul Gheorghe Trifa cartonat; 13,60 lei perga­
moid,
interesa nimic din ce se petrecea in Teodor Şaua cu Şipoş Samşotu din satul Mesteacăn. Apoi, se ridică
Ed. politică
juri Am prut să aflu cam ce-l fră- Le-am, destăinuit şi lor intenţia in picioare şi închină un pahar de

mintă. Dar de undet l a o/ice între-, noastră. Mau ezitat nici un pic¦ Şa pinars in sănătatea celor 209. !amilii

bare răspundea tot în doi per{. „As- mai mult. cind am ajuns ia casa hii care duminică au făcut primul pas

cultă, Lăzăruf, i-am spus eu intr-un Şipoş, am intrat CU toţii inăiinlHl E pe calea unei vieţi mai fericite... LITERATURA ŞTIINŢIFICA
FIZICA
¦iţrziu, după cum păd, ai chef de pe loc au fost semnale primele pa­ Brâu la masa dală în cinstea
V. PETROV : Saielitul artifi­
{ceartă azi, nu ?“• Răspunsul a fost tru cereri pentru formarea gospodă­ inaugurării gospodăriei agricole co­ cial al păminiuliii.
380 pag. — 10,20 lei,
din nou iot fără înţeles, Abia oind riei agricole colective. lective „8 Martie“ din satul Mes­ Ed. militară a M.F.A.
BIOLOGIE
am ajuns in dealul Fetii, ţ s-a dez- Piuă Ui seara aceleiaşi ţile fapla teacăn, raionul Brad, majoritatea
ION ŞERBANESCU: Plantele
{leg a t 'limba mai bine. „Măi frate noastră, a celor palm comunişti, a noilor colectivişti care, cu cîtvo din pădurile ' noastre.
112 pag. 4- 30 planşe —
r'frifa, a adăugat el, să fiu sincer nu făcut ocol satului. Oamenii au înce­ timp înainte. dezbătuseră in adu- 3,60 lei,

; sini supărat pe nimeni. Dar mă gin- put să se ţrăminte. Şi, citeva săp- iia.rea de. constituire o şepim de pro­ Ed. ştiinţifică
MEDICINA
{ dese cum să putem forma şi noi o ţămîni in şir nu auzeai diseuTwdU- bleme menite să le asigure chiar MOLAN TIBER1U: Radiodiag­
nosticul clinic al pneumo­
icolectipă. Uite eu am şi făcut ce- se deoît despre gospodărie. Noi, de la început, victoria in marea bă­ niilor acute la noul născut
tălie pentru recolte cît mai bogate. şi sugar.
n’ ierea. Tu ce mai. aştepţi ? ţiu vezi membrii de partid am mers din caşă 88 pag. -— 3,65 lei.
q.ă satul - nostru dispune de cel mai. Cei patru comunişti care au făcui
in casă şi am discutai cu oamenii Ed. medicală

.. m-ult ş i mai fertil teren agricol despre o serie de probleme, prevăzute primele cereri erau mai veseli. Şi * * * Sesiune ştiinţifică co­
mună corisacrală accidente.’
din raion şi care trebuie fie. in statutul gospodăriilor agricole aveau de ce, Munca lor şi a tuturor lor vasculare cerebrale
( Moscova, februarie 1959),
. muncit d“pă. toate . regulile pgţdeh - colective. Ţotodaiă le-.şun arătat care membrilor de partid din satul Mes­ 190 pag. -Ţ- 17,30 lei.

aice. înaintate ? ŞBapoi nu se face sint aoantaiele muncii pămlntului teacăn a dat roadele aşteptate. De > Ed. Acad, R.P.R,
ENERGETICA
la un capăt al mesei, comunistul C. DINCIJLESCU şi a lţii: Cen­
trale termoelectrice Pro­
Bucuria celor 74 familii loachitn Groza, care a fost ales. şi Laboratorul pentru controlul seminţelor din Alba Iuilia desfăşoară o vie activitate pentru a stabili calită­ bleme de proiectare, con­
preşedinte al consiliului de condu­ ţile germinative ale seminţelor ce urmează a fi folosite în campania de primăvară. strucţie şi exploatare,
cere, imi întinde o hârtie pe care 472 pag. 19,90 lei.
IN GLIŞEU :Tov. ing. Ana Batenţan eontrolînd puterea de germinaţie a seminţelor de legupie trimise
Ed. tehnică
HAŢEG (de .la subredacţia nii muncitori Axenţe Viţiones- era notată toată averea gospodăriei. laboratorului pentru control de către G.A.S. Mintia,

noas.tră voluntară). Drape­ eu, Carol Gonano, Vaier Pur- C itez: 592 ha. teren, din care 256
lele .roşii şi tricolore, ghirlan­ celoni şi Laurenţiu Prip. In scurt hp. arabil, 20 ha. livezi, 51 perechi
dele de. verdeaţă şi oeţipmăra- timp exemplul lor a influenţat de boi, 25 vaci cu lapte, 111 care, IIFM lift^ M W U IL IHS^TOfc

tele steguleţe triunghiulare ce colectivizarea întregului sat. 93 pluguri, 81 oi, vreo 15 ha. de

fluturau deasupra utilelor, oa­ ...74 de familii au intrat in grădini ele. Pregătirile pentru începerea LITERATURA TEHNICA
menii îmbrăcaţi in ştraie de gospodăria colectivă. In fiecare De la masă toţi colectiviştii şi campaniei agricole de primăvară
sărbătoare, oaspeţii ce soseau din aceste familii trăiesc oa­
diin alte sate, alămurile strălu­ meni care au trudit pe pămân­ invitaţii s-au îndreptat spre cămi­ sînt pe term inale
citoare ale muzicanţilor şi mi­ turile moşierului din Fărcădin nul cultural tmde, după prezentarea
cii pionieri care-şi prinseseră la şi pe cele ale grofului din Tuş- unui program artistic de către echipa S ub îndrumarea organelor satele comunei Bretea Pomină Fruntaşe în acţiunea de con1 CONSTRUCŢII
gît cravate noi — vesteau că tea. In fiecare din aceste fami­ de partid, colectiviştii, in- care au îngrăşat pînă acum diţionare şi tratare a seminţe­ * * * Repertoriul monumente­
Fărcădinul înscrie în fila zilei lii sint oameni care au cunos­ culturală a şcolii elementare, a ur­ ! tovărăşitii şi ţăranii muncitori 620 ha. cu 15.000 tone gunoi lor sint cele 5 centre din raza
de. 8 Martie unul din cele mai cut din plin greul şi truda pe cu gospodării individuale din de grajd, mai mult cu 20 ha. comunei Sălaş care au condi­ lor şi obiecţelor de qrlă
de seamă evenimente. moşiile boierilor, dar au prins ( mat o petrecere tovărăşească. Din din timpul lut Ştefan cel
a cunoaşte şi bucuriile vieţii rîhdul acelora .care făceau să ră­ Mare. („Studii mate­
Fărcădenii; — oameni care acesteia noi pe oare partidul şi sune căminul ¦cultural de cîntece şi riale de istoria artei“).
mulţi ani au trudit diţi greu pe guvernul o creează oamenilor jacuri, nu lipşeau nici cei patru co­
pămin.turile moşierului Arman munişti Lazăr Nicolae, Gheorghe 516 pag. cp 292 figuri pi
Trifa, Şipoş Samson şi Sapa Teodor, text t- 65 lei.

cpre, din aceaşţă zi, şint nu numai Ed. Acad. B A B t l

Tudose din Fărcădiin şi pe cele muncii. De aceea, oamenii' au mineri la Ţebea ci şi colectivişti Vt mai multe comune au şi termi­ şi eu 3.000 tone gunoi deoit ţionat şi tratat pînă în ziua de
ale grotului Simini Bela din semnat cu încredere cererile T satul Mesteacăn.
pentru colectivă. Odată cu aces-( I. MANEA nat pregătirile neutru înce­ s-a planificat. 6 martie a. c. peste 13.000 kg.
Ţuştea — se adunaseră la că­ perea campaniei agricole de Şi ţăranii muncitori din sa­ seminţe.
minul euţturai. In urmă cu cî- tea au dispărut haturile, iar mi­ primăvară. In întreg raionul,
ţiva ani se strânseseră tot aşa. tractoarele, maşinile si uneltele tele comunei Sălaş au trans­ Se plivesc răsadurile
Atunci, înfiinţaseră în satul lor cile holde fărîmiţate au formal Organizaţie A.V.S.A.P. agricole necesare în campania portat pe cîmp 9.600 tone gu­ în paturi calde
la un loc o moşie mare, o mo­ agricolă de primăvară au fost noi de grajd pentru îngraş a-
o întovărăşire agricolă. şie de 206 ha., o moşie care se fruntaşă pe raion terminate de reparat încă in rea unei suprafeţe de 480 ha. yi vînd pregătite utilajele ne- v v v v v v a ^w v w w w v w v w
De atunci, de cind au format luna trecută. teren. cesaire, colectiviştii, întovă­
deosebeşte insă de cea a mo­ Pentru succesele deosebite Din aqfivifafea
întovărăşirea agricolă, întovără- Pentru îngrăşarea In întreg raionul s-a trans­ răşiţi!' şi ţăranii cu gospodării cercului apicol
şiţii au obţinut an de an recol­ şierului’ din Fărcădiin şi a gro­ obţinute in muncă, organizaţia terenurilor midividuale din raion au trecut
te tot mai mari faţă de ţăranii portat pe cîmp pînă acum o la efectuarea însămînţărilor in din Deva
muncitori ou gospodării indivi­ fului din Tuşte.;, Moşia ce se A.V.S.,A,P. dţtl cadriil uzinei I n anii trecuţi, colectiviştii răsadniţe.
duale. Dar pasul acesta nu era întinde pe două sute şi ceva de „Victoria“-Călan a primit de din cele patru gospodării colec­ cantitate de 54.100 tone gunoi
cel hotăritor- pentru adevăratul tive mai vechj au obţinut re­ de grajd pe suprafaţa de 2.658 Colectiviştii din Ostrov au
belşug şi oamenii simţeau că hectare nu este nici a armani- curîntf drapelul de organizaţie colte- muW-m.aî •marh -»'decât «ţă­ ha. jnsămînţat pînă aciţm în paturi
mai aveau de făcut încă ceva, ranii-ou gospodărit individuale. calde peste 30 m. p. răsaduri.
ceva măre să le asigure pe de­ ior nici a slmlnllor, e averea fruntaşă pe raion. Peste 74.000 kg. seminţe Ţăranii muncitori din Haţeg au Duminică, 8 martie 1959 s-a
plin fericirea şi bunăsfarea.i h-i colectivei, averea oamenilor ca­ Meritele acestei organizaţii Ca să-şi asigure recolte îm­ condiţionate însămânţat şi ei în paturi calde ţinut cea de-a 3-a consfătuire
circa 120 m. p. răsaduri de a lamatorifor stupari din ora­
Intr-una din adunările lor, re dintr-un sat întreg au făcut se reflectă în primul rind în belşugate şi în acest an, colec­ P entru asigurarea unor se­ varză timpurie şi gulioare. La şul Deva.-Cm această ocazie,.a.y
comuniştii au hotărât să nu tiviştii din Ostrov, Demsuş, minţe de bună calitate, fel au procedat şi ţăranii mun­ iost prezentate lucrările: „Ali­
stea pe loc, să pornească ini­ o singură familie. creşterea numărului de membri. Râu Bărbat şj Peşteniţa au necesare în campania agricolă citori din satele Toteşti şi Sîn- mentaţia stimulentă de primă­
transportat pe câmp la timpul de primăvară, sfaturile popu­ tămărie Orlea. vară cu înlocuitor de polen“
ţiativa trecerii de la întovărăşi­ .);..,Du:miq^â;,,8 martie, cele 74 Astfel, numai în anul trecut au optim 1.980 tone gunoi de lare au luat măsuri din timp de tov. Trif Mircea. Tov. dr.
rea agricolă la gospodăria co­ grajd. Ei au îngrăşat astfel o pentru înfiinţarea a 77 centre Pînă acum. în raion s-au im Opream a prezentat subiectul
lectivă. Chiar atunci, în cadrul de familii ap sărbătorit inau­ cerut să intre. \n rindurile 'or­ suprafaţă de 99 ha, teren, cu 5 de condiţionare şi tratare. Pînă sămînţat aproape 400 m, p. ră ­ „Metoda de stringere (Blinov)
adunării, trei membri de . partid, în prezent au fost condiţionate saduri în paturi calde. In Ha­ a cuibulpi de albine“. La al
Mqise Jurcovăţ, Cotan Ion Mi- gurarea colectivei. După darea ganizaţiei un număr de 289 fia- mai mare decît suprafaţa în aceste centre peste 74.000 kg. ţeg şi Toteşti răsadurile au treilea punct au fost discuţii
nyţ şi Mânase Blentea, au sem­ seminţe. De asemenea, prin ba­ deja cîte 2 frunze şi sînt pli­
nat cererile. Exemplu! acestora de seamă prezentată de tov. muncitori, ingineri, .tehnicieni prevăzută a şe îngraşă în pri­ zele de recepţie, s-au schimbat vite, stropite şi aerisite t u mul­ pentru verificarea zonelor eu
a fost urmat şi de candidatul Moise Jurcovăţ, colectiviştii au şi funcţionari. De asemenea, ma urgenţă, Exemplu! harnici­ circa 10 tope de ovăz şi 7 tone
de partid Leu Grozoni. lor colectivişti a fost urmat şi plante rpelifere din regiunea
ales consiliul de conducere şi majoritatea membrilor din or­ noastră. Lucrările au fost ur­
In ziua următoare, a început mate de discuţii fructuoase aje
munca de lămurire. Membrilor comisia de revizie. Ca preşe­ ganizaţie au frecventat pină amatorilor stupari.
de partid li s-au alăturat de-* dinte al G.A.C. „6 Martie“ a acum cursurile de conducători

fost ales colectivistul Cotan auto, telefonişti şi altele care

Ion Minut. au funcţionat pe Ungă aceasţă

Frumoasa serbare şi petrece­ organizaţie.

rea care au urmat, au confir­ Cu ocazfa decernării drape­

mat bucuria oamenilor din satul lului ş-au scos in evidenţă şi

Fărcădin, cel de-al nouălea sat rezultatele deosebite obţinute

complect colectivizat din raio­ de unii membri ca Ştefan Beti­

nul Haţeg. co, Qşcar fLobina şi alţii.

putatul Vaier Nioulescu, ţăra­ PETRE FARCAŞU) IOS1F CRAŞCA corespondent de către ţăranii întovărăşiţi din grîu de primăvară. tă grijă.

Brigăzile artisti­ ticipă la crearea lităţilor existente la locui de muncă, producţie cu metodele lor înaintate de anacronică prezenţa într-o brigadi
ce de agitaţie ocu­ texţelpr, la Şime- să întocmească programul brigăzii. Se muncă. artistică de agitaţie sătească a une
pă un loc deosebit ria Veche, unde recomandă ca în program să fie uti­ tovarăşe îmbrăcată într-o rochie de.,
instructor şi crea­ lizat folclorul local (mai ales melodii). Brigăzile artistice de agitaţie din mătase chinezească (Gurasada) ct
Brigada artisticăîn bogăţia şi di­ tor este tov. Mâ­ De asemenea, Să se folosească proza, regiunea noastră suferă de o excesivă şi pantofii cu 3 rînduri de talpă, tii
versitatea de ma­ nase Nemeş, la I. C. S. H. — dialogul, sceneta eţc. Programul bri­ conciziune cînd e vorba de prezentarea „malagamba".
instructor şi textier tov. Dumitru Vlad, elementelor pozitive. In foarte multe
nifestări ale miilor de lormaţii ar­ Ne aflăm in plină desfăşurare a celui de-al V-lea concurs al for­ la centrala electrică a C.S.H. — in­ găzii trebuie înnoit mereu, să nu fie cazuri se întîinesc în programele bri- Pornind de la ideea că spectacolu
tistice de amatori. maţiilor artistice de amatori ale căminelor culturale şi in perioada pre­ structor şi textier tov. Gh. Vicol etc. prezentate necontenit aceleaşi fapte şi găzifor formulări ca acestea: „în cins­ de brigadă artistică de agitaţie păs­
mergătoare concursului artistic al sindicalelor. La aceşie concursuri ş-au Prin aceasta se explică succesul aces­ aceiaşi oameni, tea tovarăşilor.,,, fruntaşi în muncă, se trează unele particularităţi distincte
Apărute în anii regimului de demo­ înscris şl participă un număr inse mnat de brigăzi artisţişe de agitaţie. tor brigăzi. Cei care scriu textul cunosc va executa cîntecul.,." (şi urmează un care decurg din sarcinile ei specifice
craţie populară, pe baza unor fru­ foarte bine sectorul la care se referă, Caracterul umoristlco- solist vocal sau instrumentist, care in­ particularităţi care se referă ia proble­
moase tradiţii artistice populare, bri­ Pentru a veni în ajutorul instructorilor- brigăzilor artistice de critica se face pe concret, pe oameni şi şatiric al brigăzii terpretează un cîntec popular). Prin matica programului, Ia montarea sce­
găzile artistice de agitaţie s.au dovedit agitaţie şi al colectivelor de. creaţie ale acestora, in articolul de jaţă vom fapte ştiute. faptul că au fost pomeniţi fruntaşii în nică şi la sfera de activitate, insfruc-
a fi mijloace eficiente de educare a căuta să răspundem întrebării: ce este brigada artistică de agitaţie şi In felul acesta se surprind caracto- O altă trăsătură specifică a brigăzi­ producţie şi s-a executat un cîntec, co­ tocii trebuie şă se străduiască să pre­
oamenilor muncii de la oraşe şi sate cum trebuie să activeze ea? risţiceie acestora, chiar ticurile verbale lor artistice de agitaţie este pronunţa­ lectivul n-a cîştigat nimic- Muncitorilor zinte speotacolele brigăzilor lor la ur
în scopul construirii socialismului în şl comportările individului. tul |or caracter umoristicorsaţiric. U- trebuie să li se arate cum lucrează cei nivel artistic d t mai ridicat.
morul şi satira au un obiectiv precis: mai buni dintre ei, ce metode aplică,
patria noastră. Străduindu-se să trans­ Uneori se înţelege greşit problema ţintirea duşmanului şi a melehnelor cum reuşesc să realizeze mai multe e- Este cazul să spunem că mai sin
repertoriului. Sînt întreprinderi şi in­ omeneşti. Satira se ridică împotriva conomii. Cînd în programul unei bri­ brigăzi artistice de agitaţie ale păroi
mită în rîndurile spectatorilor înflăcă- aproximativ 8-14 membri, care îşi des­ brigăzilor nu sînt aceleaşi peste tot. stituţii care nu-şi creează brigăzi ar­ vechiului, în numele apărării noului găzi artistice săteşti se vorbeşte despre spectacole nu reuşesc să transmită e-
tistice de agitaţie din lipsă de... crea­ din viaţă, pentru apărarea noii noas­ avantajele muncii în comun, despre mpţia artistică tocmai pentru că eoiec-
ratul mesaj al partidului, şituîndu-se făşoară activitatea pe lingă cămine cul­ Există deosebiri de la sat la sat, de la tori care să alcătuiască programul. tre orînduirl de stat, Funcţia ei princi­ fruntaşi ai recoltelor bogate, aceasta tivele respective apărînd pe scenă (d(
Unii tovarăşi aşteaptă programe pe pală este critica, pentru eă combate şi nu trebuie făcptă numai pentru a nu- obicei în semicerc sau pe două rînduri ţ
în miezul unor probleme de mare actu­ turale, cluburi muncitoreşti, colţuri Instituţie la instituţie. Există sate con- care să le pună în repetiţie exact cum condamnă rău l; arma ei principală lipsi un punet din program, ci cu un debitează pur şi simplu textul, fără si
sînt elaborate de sectorul literar al este rîsui. Rîsul năvalnic, sănătos. scop bine precizat şi în nici un caz, interpreteze, fără să comunice cu spec­
alitate cărora le-au găsit p justă re­ roşii, în cadrul întreprinderilor şi in­ plect colectivizate, sate în care pe lingă Casei regionale a creaţiei populare. O printr-o frază stereotip, deoarece în tatorul. Aic| trebuie să se facă simţiţi
zolvare prin înţelegerea spiritului par­ stituţiilor socialiste. In brigadă sînt G.A.C. sau întovărăşiri mai există şi seamă de instituţii prezintă casei de Mai trebuie atrasă atenţia asupra felul acesta scopul nu poate fi atins. capacitatea, competenţa Instructorul«
tinic ai artei ior, brigăzile artistice de cuprinşi solişti vocali şi instrumentişti, gospodării individuale. E clar că pro­ creaţie fapte brute, solicitînd’ într-un următorului fa p t: în brigadă nu care este dator să ajute pe interpreţ
agitaţie s-au făcut iubite şi apreciate recitatori, dansatori şi prezentatori de timp record programul. Trebuie să se trebuie să se critice „în general". ir nu numai în a-i face să înţeleagă ide
de masele populare. program. gramele care ştau în faţa unor brigăzi ştie însă, că cererile de acest fel nu Se mai întîmplă în unele cazuri ca în iie programului ci să găsească mijloa­
aparţinînd unui sector complect colec­ pot fi satisfăcute în întregime. loc să se critice oamenii vinovaţi de Am arătat ia început că brigăzile cele artistice, mijloacele scenice cep
Brigăzile artistice de agitaţie din Spre deosebire de echipele de teatru, tivizat diferă de problemele care se cutare, sau cutare stare de lucruri, se artistice de agitaţie nu reclamă deco­ mai potrivite pentru valorificarea con
Simeria Veche (raionul Hunedoara), brigăzile artistice de agitaţie nu folo­ pun în faţa unor brigăzi aparţinînd Casa regipnală U creaţiei populare critică Instituţia ca atare. Vinovat că ruri şi costume deosebite. Aceasta pen- ţinutului,
Galtlq (raionul Alba), Bălţa (raionul sesc decor şi costume, şi de multe ori satelor care abia de curînd au păşii alcătuieşte periodic culegeri de texte, podul de peste rîu nu se repară nu Iru că program«! acestora se prezintă
Brad), Foit (raionul Orăştie) etp., ca nici cortină. Deci, o caracteristică e- pe drumul agriculturii socialiste, selepţiuni din programele unor brigăzi, este „sfatul popular“ ci cetăţenii x, y, z. de obicei după creţe de producţie, în Să facem din brigăzile artistice d<
şi cele care funcţionează în cadrul clu­ senţială a brigăzilor artistice de agi­ şi difuzează materialele trimise de la Pentru slaba activitate culturală nu pauze, în timpul prinzulpi la arii etc. agitaţie săteşti şi sindicale cele ma
burilor muncitoreşti şi colţurilor roşii taţie este mobilitatea, e|e putindu-se Unele sînt problemele de sare ire" centru. Acestea, luate ca atare, de este vinovat căminul cultural, ei di­ Este deci firesc ca membrii brigăzii să apropiate tribune pentru promovare?
(„/Mecanic şef" de la UTS.H-, Teliuc deplasa uşor şi repede. buie să se ocupe brigăzile de agitaţie multe ori nu pot fi folosite decît încor­ rectorul acestuia sau ce| care răspunde se prezinte în costume obişnuite, de
eţc) îşi aduc în mare măsură contri­ din Combinatul siderurgic Hunedoara, porate în programul brigăzii şi adapta­ de această activitate. Critica în lucru. La concursuri, la diferite spec­ ideilor şi sentimentelor care să Călă­
buţia la popularizarea hotărîrilor par­ Caracteristică brigăzilor este şi ope­ de pildă, şi altele cele care ştau în te locului de muncă respectiv. general nu numai că nu are tacole clin afara unităţii respective, se
rativitatea — promptitudinea CU care faţa brigăzilor aparţinînd unităţilor co­ pot folosi costume mai sărbătoreşti (în uzească pe oamenii muncii de ia oraşe
tidului, Ta îndeplinirea unor sarcini de e!e oglindesc în programele lor cele merţului socialist. Există neînţelegeri şi în ce priveşte eficacitate, dar e şi dăunătoare, special de către brigăzile artistice de şi şate pe drumul luminos al construiri
forma programului, Unii tovarăşi vpr Cei vinovaţi sînt apăraţi de ascuţişul la sale). Şi în această direcţie s^au socialismului în scumpa noastră patrie
mare însemnătate, cum ar fi transfor­ mai noi întîmplări din viaţa întreprin­ Prin urmare, o altă trăsăiură carac­ cu orice preţ să realizeze up spectacol manifestai în ultima vreme unele fe­
în întregime în versuri, De aici survin criticii, iar lucrătorii harnici, corecţi, CONSTANTIN CLEMENTE
marea socialistă a agriculturii, îndepli­ derii S8H satului respectiv. teristică a brigăzilor ar fi legarea pro­ stângăcii de versificaţie, încălcări ale pot fi jigniţi. Or, rostul brigăzii este nomene negative. Este de-a dreptul metodist
nirea planului de producţie în industrie gramelor lor de problemele concrete regulilor gramaticale ale limbii, poezii ou totul aUul,
etc. In acelaşi timp, brigăzile amintite, Conciziunea, putinţa de a spune şi specifice ale vieţii şi muncii colecti­ care nu emoţionează pe nimeni. Casa regională a creaţiei populare
şi multe altele, combat cu succes ră­ vului respectiv, Prezentarea elementelor
mult În cuvinte puţine, este o altă ca­ Fiecare brigadă trebuie să aibă up pozitive
colectiv de creaţie care, pe baza rea­
racteristici a brigăzilor artistice de a- In programul brigăzilor artistice de
agitaţie trebuie popularizaţi fruntaşii în
măşiţele înapoiate din conştiinţa oa­ gitaţie, Colectivul de creaţie
menilor, ea superstiţiile, misticismul, şi instructorul brigăzii
precum şi unele atitudini dăunătoare, Ca şi pentru oricare form aţie artistică

de amatori şi pentru brigada artistică

ca birocratismul, lenea, încălcarea le­ de agitaţie problema esenţială a exis­ Cele mai multe brigăzi artistice de
tenţei şi activităţii ei o constituie.,. agitaţie din cuprinsul regiunii noas'rp
galităţii populare.

Ce este bHgada Repertoriul, conţinutul ag colective de creaţie proprii (uneori
artistică de agitaţie? progrumuiui instructorii sînt cei care alcătuiesc pro­
gramul). Aşa stau lucrurile ia Şibot,

Brigada artisţică de agitaţie este 0 Este de la sine înţeles că problemele unde cadrele didactice, în frunte ?u

echipă artiştică de amajori, foţmată din ce urmează a fi tratate în programele tov, Liviu Bpnţa, directorul şcolii, par­