Page 35 - 1959-03

Nr. 1313 DRUMUL SOCIALISMULUI, Paq 3

C50DOOOOOOoOOOCX>OOOCX>GGQOOOOCCOOO«30CXXKXÎOOOOGOOOÎOUtZ^OOOQ^OOQOOüOQOOQ^CZlZrQTyyPQDQgiQQJPOQO^ÜÜiZQCOOO OOOOOGCOQOOOQOOOOOOCXXXXXXXXX

Mobilizat de hotărîrile plena­ ţie, prin reducerea spargerilor, Oţelarii hunedoreni au dobîn- exagerat de mare — 8,30 la De asemenea, şarja 3103 de oţel
rei C.C. al P.M.R. din noiembrie menţinerea constanţei încărcării
anul trecut şi de Conierinţa re­ şi descărcării piloţilor de cărbu­ dit succese însemnate în lupta sută. special pentru rulmenţi a fost
gională de partid, colectivul u- ne, prin justa reglementare a re­
zinei cocsochimice din cadrul gimului termic. De fapt, acest pentru sporirea producţiei de o- In luna februarie, presupunjnd rebutată pentru că, deşi sezisaţi
Combinatului siderurgic Hune­ element al preţului de cost a
doara a început anul cu hoţărî- contribuit în cea mai mare mă­ ţel. Numai în primele două luni că s-au luat anumite măsuri, re­ că lingotierele conţin murdării,
rea de a da lurnaliştilqr cît mai sură la economia totală (peste
mult cops de cea mai bună ca­ 2,50 lei pe tona de cocs). din anul acesta ei au dat peste buturile trebuiau să fie reduse. inginerii Faur şi Rusu şi maiştrii
litate şi la un preţ de cost cît
mai redus. In ce priveşte reducerea con­ sarcinjle planificate 10.978 tone Acest lucru, însă nu s-a jntîm- Devian şi Oprica n-au luat nici
sumurilor specifice de materiale
In ce priveşte cantitatea, a- directe şi auxiliare, aceasta a de oţel Martin şi electric. Cifra plat peste tot. O.S.M. nr. 1 a o măsură. Asemenea exemple se
mintim că în lunile ianuarie şi fost posibilă prin economiile rea­
februarie, cocsarii au produs peşr lizate la sodă calcinată, la snopii este de-a dreptul uimitoare şi produs cu 2,99 la sută mai mult mai pot da încă destule.
te prevederile planului aproape de nuiele, ucid sulfuric, ulei so­
10.000 tone cocs. Totodată, re­ lar etc. Ta acest element al pre­ dovedeşte că oţelarii din Hune­ oţel rebut decît admit cifrele de Este timpul să se pună capăt
zistenţa la tobă a crescut sim­ ţului de cost economia se ridică
ţitor, media reallizată în luna fe­ Ia aproape 0,50 lei pe tona de doara sînt hotărîţi să cîştige în­ plan, iar O.S.M. nr. 2 cu 0,34 rebuturilor la oţelăria Hunedoa­
bruarie fiind de 297 kg. cocs.
trecerea cu oţelarii reşiţeni, să la sută peste procentul planificat. rei. Pentru aceasta, conducerile
Paralel cu aceste succese, coc­ Se constată de asemenea —
sarii au depus eforturi susţinute fapt îmbucurător — că sectorul dea patriei, aşa cum s-au an­ De ce atîtea rebuturi ? Princi­ secţiilor trebuie să dea o aten­
în vederea reducerii preţului de chimic a contribuit mult la re­
cosţ, Realizările din anul trecut ducerea preţului de cost al tonei gajat, 60.000 tone oţel peste pala cauză a rebuturilor Ia oţe- ţie mai mare pregătirilor trenu­
(peste 8.500.000 lei economii de cocs. plan. îăriile Martin constă îp faptul rilor de turnare, curăţirii lingo-
prin efort propriu) au constituit că între mersul cuptoarelor şi tierelor, evitării turnărilor cu în­
un puternic imbold în munca După ce au luat cunoştinţă In ce priveşte sporirea produc­ pregătirea trenurilor de turnare trerupere. In felul acesta
colectivului uzinei. Sub conduce­ ţiei de oţel, muncitorii, tehnici­ există de multe ori un decalaj se va contribui din plin la
rea organizaţiilor de partid, coc­ de acest prim rezultat, cocsarii enii şi inginerii oţelăriilor sînt nepermjs. Formarea trenurilor de reducerea costului metalului,
demni de toată lauda. Nu acelaşi
sarii au hotărît să ridice între­ au hotărît să muncească cu şi
cerea socialistă pe o treaptă su­ lucru îl putem spune însă dacă turnare nu ţine pas cu fabrica­ succesele oţelarilor vor fi şi mai
mai multă botărîre în scopul
vorbim deşpre sarcina de a re­ rea oţelului. In această situaţie, mari, iar Combinatul siderurgic
obţinerii unor succese şi mal
duce preţul de cost. In această pentru a nu ţine şarjele prea hunedorean va putea realiza cu Aspect din hala de turnare a oţelăriei noi.
direcţie, atît colectivele oţelări­ mult timp în cuptoare, pregătirile cinste angajamentul de a realiza
ilor Martin nr. 1 şi 2 cît şi cel de turnare şe dau peste cap, se anul acesta peste 12.000,000 lei
fac în pripă. Din această cauză, economii,
al oţelăriei electrice, au rămas
în urmă. In luna ianuarie, de de multe ori, lingotierele sînt

perioară. Printre /\AAAAAA!^ AA-” frumoase. Ca o pildă, oţelul produs de O.S.M. murdare, iar lingoull se rebutea-
caile sigură de
principalele o- Din experienţa nr. 2 a fost mai scump cu 15 lei ză din pricina procentului prea METAL MAI MULT
pe fiecare tonă. Depăşiri însem­ mare de corpuri străine. Alteori,
biective, aşa du- urnii colectiv fruntaş ieftinire a cos­ nate a preţului de cost pe tona din aceeaşi cauză, se produc e-
tului produselor,
pă cum rezultă şi ~ ? V V/ v \ / de oţel au înregistrat şi colecti­ rupţii şi se nasc astfel deşeuri la un cost scăzut
vele O.S.M, nr. 1 şi oţelăriei e- care trebuie retopite.
din angajamentele lor, figurea­ s-a ales, concomitent cu reduce­
ză şi reducerea preţului de cost. rea consumurilor specifice, şi Iectrice. In februarie, situaţia La oţelăria electrică, multe re­ (Urmare din pag. l-a). tiere pe tona de oţel elaborat a trebuie să fie înlăturate. Şe
sporirea producţiei. In acest sens este asemănătoare. buturi provin din cauza turnări­ fost depăşit. Nici în ce priveşte
întrecerea odată declanşată, s-a hotărît să şe ajungă zilnic lor cu întrerupere, a murdăriilor ¦ciilc de fontă pe tona de oţel reducerea procentului de rebut, impune însă ca din partea con­
muncitorii, tehnicienii şi ingine­ la circa 120 piloţi, Drept urmare Anallizînd situaţia nesatisfă­ din lingotiere care nu întotdea­ şi a procentului ridicat de re­ ta această secţie nu s-au de­ ducerii tehnice a C.S.H. şi a
rii cocsari au desfăşurat o sus­ a muncii depuse, rezultatele n-au cătoare a preţului de cost al o- una sînt curăţate şi a erupţiilor. but, preţul de cost a fost depă- pus toate eforturile, ceea ce a secţiilor să existe mai multă
ţinută activiţaţe aţît ja bateriile întîrziat să se arate. In luna fe­ ţelului, se constată că ponderea Din această din urmă cauză, ' şit în luna ianuarie cu 15 lei dus la depăşirea indicelui pla-
de cocs cît şi la secţiile chimice, bruarie s-a reuşit să se ajungă cea mai mare în scumpirea sa provin mai ales deşeurile. Oţelul pe tona de oţel. De semnalat preocupare. Problema aprovi­
căutînd pe toate căile să iefti­ în medie la 116,2 piloţi pe zi şi o au rebuturile. In luna ianuarie, electric este mai pretenţios. In este faptul că cea mai mare In activitatea unor secţii aţe zionării ritmice şi in cantită­
nească costul cocsului. Sarcina la o reducere şi mai substanţială procentul de rebuturi Ia oţelăria el se introduc materiale scumpe. depăşire a preţului de cost este C.S.H., cum sînt aglomerato- ţile planificate cu minereu d§
lpr era deosebită, avîndu-se în a consumurilor specifice, Martin nr. 1 a fost cu 1,24 Ia rul de minereu de fier şi fur­ fier de la Gheţar şi Ţpljue tre<
vedere faptul că preţul de cost Este necesară deci o atenţie şi provenită din procentul mare nalele 1—4, s-au manifestat de­
mediu planificat, ţaţă de preţul Deşi calculele încă nu sînt în­ sută mai mare decît cel planifi­ mai mare, Unii maiştri şi ingi­ de rebuturi. Depăşiri la preţul ficienţe în aprovizionarea cu buie soluţionată cit m'PÎ urgent«
de cost planificat al anului tre­ cheiate, după cele operative se cat, ia O.S.M. nr. 2 cu 0,40 la neri de Ia oţelăria electrică par de cost s-au înregistrat şi la materii prime. Aceasta a dus în Numai prin luarea unor mă­
cut este mai mie cu 54 lei pe scontează un rezultat final su­ sută peste admis, jar la cuptorul însă să nu ţină seama de acest secţia I-a O.S.M. Aici, datorită mod implicit la schimbarea re­ suri comune de către C.Ş.H, şi
tona de cocs. perior celui obţinut în ianuarie, electric, de 5 tone cu 4,05 la sută fapt. De pildă, şarja nr. 3140, ţetelor tehnologice, care a im­ minele Ghelar şi Ţelhje se va
Aşa, spre exemplu în februarie peste sarcina de plan, De aseme­ de 1a cuptoarele de 20 tone, a muncii nesatisfăcătoare desfă­ pus un consum exagerat de ma­ putea asigura aprovizionarea
Odată cu încheierea situaţiilor s-au obţinut economii la preţul nea, în aceeaşi hmă, la cuptoa­ fost în întregime rebutată din şurată în hala de turnare şi la ou minereu şi deci respectarea
pe luna ianuarie s-a constatat de cost al tonei de cocs de 0,10 rele elecţrice de 20 tone, s-a în­ pregătirea trenurilor de ţurna- întocmai a reţetelor tehnologice,
că s-a realizat prin efort propriu lei prin reducerea consumului la ceea ce va duce implicit la scă­
o economie de 8,04 lei pe tona şarjele de cărbune şi degresant,
de epos. Succesul e cu atît mai de 0,84 iei prin reducerea con­ registrat un procent de deşeuri cauza tumănilor cu întrerupere. î re, consumul specific de ţingo- terii prime cu un cost mai ri­ derea preţului de cost.
remarcabil cu cît colectivul u- sumului specific la materiale di-
zinei cocsochimice e singurul din dicat şi deci depăşirea preţu­ In activitatea de pînă acum
ombinat care a reuşit, paralel recte şi auxiliare, de 0,94 lei prin
reducerea consumului specific de lui de cost. Numai la încărcă­ organizaţiile de partid s-au o-
cu realizarea celorlalţi indici de aburi.
plan, să se încadreze în sarcina Mai multă atenţie tura metalică la fabrica de a- cupat insuficient pentru mobi­
olanificată de reducere a preţu­ Cele mai substanţiale econo­ •glomerare, preţul de coşt a fost lizarea.. maselor de muncitori şi,
lui de cost, mii au fost obţinute prin reduce­
rea consumului specific la căl­ partea organizaţiilor de partid j depăşit cu 10,36 lei pe tona de in primul rînd, a comuniştilor
Care este cheia succesului ? In dură (2,35 lei pe tona de cocs) fată de reducerea costului metalului minereu aglomerat, de a lupta împotriva risipei, a
primul rînd trebuie avut în ve­ şi la recuperări (2,81 lei pe tona depăşirii consumurilor speci­
dere elanul întrecerii socialiste, de cocs). Este vorba de recuperă­ La secţia I-a furnale, din fice şi a cheltuielilor de regie.
munca politică de masă axată cauza deficienţelor în aprovi­
pe acest obiectiv, precum şi o rile de gudron brut, sulf, benzen zionarea cu minereu de la Gfie- Dacă întrecerea siderurgişti­
seamă de măsuri tehnico-organi- brut, care, ca de altfel toate rea­ lar şi Teliuc, în reţeta de încăr­
lizările sectorului chimic se con­ lor a dat roade in direcţia spo­
zatorice luate de către conduce­ cretizează în final în reducerea
preţului de cost al cocsului. in primele două luni din anul în egală măsură şi spre continua re'lor etc., sînt lucruri strîns le­ care s-au introdus materiale ririi cantitative a producţiei de
rea uzinei. acesta, costul pe tona de metal ieftinire a fiecărei tonă de metal gate între ele şi fiecare contri­ mai scumpe. Aceste schimbări metal, ea a fost inşă ştab în­
Cocsarii, după cîte se vede, au a fost depăşit aproape în toate fabricată ? buie mai mult sau mai puţin la au dus la depăşirea consumu­ drumată înspre reducerea pre­
Ca urmare, au fosţ considera­ început bine noul an. Succesele secţiile principale ale Combina­ reducerea costului metalului. A- rilor specifice de cocs şi cal­ ţului de cost — un obiectiv tot
de pînă acum, cu care pe bună In afară de o seamă de cauze ceste lucruri trebuie cunoscute car. Astfel, cu toate eforturile atît de important. Cu totul
bil reduse consumurile specifice, dreptate, ei se mîndresc, repre­ tului siderurgic din Hunedoara. tehnico-organizatorice care au de toţi muncitorii combinatului. depuse de furnalişti preţul de nesatisfăcător au muncit şi or­
Desigur, acesta este un fapt care grevat preţul de cost, trebuie a- cost în loc să scadă a fost de­ ganele sindicale din cadrul
în special la căldură şi materi­ nu face cinste siderurgiştilor, mţntit că în această direcţie nu Datoria organizaţiilor de partid, păşit cu 18,54 lei pe tona de C.S.H., care în cadrul întrece­
mai ales dacă ţinem seama de a existat nici muncă politică de a celor sindicale şi U.T.M. este fontă. rii au neglijat problema reali­
ale directe şi auxiliare. In ce succesele remarcabile obţinute în masă corespunzătoare. Dacă ia să le dezbată şi să le facă cu­ zării de economii.
lupta pentru sporirea producţiei uzina cocsochimică, organizaţia noscute tuturor. In mod cu totul nejustificat
priveşte reducerea consumului zintă doar începutul. Cu condiţia de metal. După cum se ştie, fur- de partid s-a preocupat de aceas­ au ridicat preţul de cost secţia Munca desfăşurată de condu­
naliştii, cocsarii, oţelarii, lami- tă problemă, a instruit agitatorii, Faptul că organizaţiile de bază laminoare şi fabrica de aglo­ cerea tehnică a C.S.H., organi­
specific de căldură (gaz de cocs urmării aceluiaşi drum, colecti­ natorii şi ceilalţi siderurgişti hu­ a organizat convorbiri la locui au avut o slabă preocupare faţă merare prin depăşirea cheltu­ zaţiile de partid şi sindicale în
nedoreni au dat în primele două de muncă, a activizat colectivele de problema ieftinirii costului ielilor de regie şi a consumului direcţia sporirii producţiei de
şi furnal), aceasta s-a realizat vul uzinei cocsochimice va ob­ luni ale acestui an cantităţi mari metalului se datoreşte şi comite­ de energie. De piildă, la secţia metal va trebui împletită şi cu
de fontă, oţel şi laminate peste gazetelor de perete, a îmbunătă­ tului de partid al ®. S. Hune­ laminoare cheltuielile de regie lupta pentru reducerea preţului
prin desfăşurarea în condiţiuni ţine în viitor realizări şi mai fru­ sarcinile de pian. De ce atunci ţit agitaţia vizuală etc., iar con­ au fost depăşite in luna ianua­ de cost. Datoria siderurgiştilor
eforturile lor nu s-au îndreptat ducerea secţiei a avut în perma­ doara. Nici comitetul de partid rie, faţă de prevederile de plan, hunedoreni este să dovedească
normale a procesului de produc­ moase, cu cca. 200.000 lei.
ritmului ruperilor şi atunci nenţă în atenţie problemele ief­ n-a analizat anu'l acesta nicio­ că angajamentele luate la în­
Q iniştea e deplină. Din ţie din aepst an. Mai apoi, o s-a apelat la uşile bateriei a tinirii cocsului, rezultatele sînt dată această importantă proble­ Deficienţele semnalate in ceputul anului sînt pe deplin
¦=*“- cinci în cind, fila velină comisie a discutat-o, a apre­ 111-a. Aceasta însă nu era o bune. Cocsarii au redus în luna direcţia reducerii preţului de realizabile.
a cine ştie cărui tom sauant soluţie. ianuarie cu peste 3 lei costul mă, deşi a cunoscut faptul că cost pe tona de metal pot şi
aduce in sală foşnet de mă­ ciat-o ca aducînd economii a- fiecărei tone de cocs, şi continuă majoritatea secţiilor nu ş-au în­ în sertarele conducerii tufpgip-
nuale de 136.103 lei şi a dis­ Şi atunci tovarăşul Bacneţ, să fie fruntaşi în această direcţie cadrat în preţul de cosţ plani­ ® Secţia furnale nr. 1 a pro­ riei,
şeful cocseriei, a venit cu i- şi în luna februarie, ficat. Comitetul de partid s-a dus în luna ianuarie 13,97 la
tase ruptă. Cifiua tineri — pus aplicarea ei. deea: confecţionarea unpr mulţumit doar cu unele măsuri sută, iar în luna februarie 13,01 A
plăci mobile din fontă, care: Dacă toate organizaţiile de sporadice, unilaterale, care, după la sută fontă declasată. De ase­
inovatori sau poate viitori Istoria celor peste 130.000 urmează a fi prinse în locul bază din combinat ş-ar fi preo­ cum se vede, n-au avuţ efect. menea, secţia furnale nr. 2 a ° Nu a*e mult, la unul din
inovatori — stau cufundaţi în Ipi pure simplă la prima ve­ celor rupte, pu nişte şuruburi. cupat de problema reducerii pre­ produs numai în luna ianuarie cuptoarele oţelăriei electrice noi,
lectura cărţilor tehnipe. Per­ dere. Q defecţiune, pierderi, un Iar în cazul ruperii şi a aces­ ţului de cost al metalului, rezul­ Conferinţa regională de partid 21,34 Ia sută fontă declasată. s-a produs oţel deşeu în canti­
tora, cocsarii nu au altceva tatele puteau fi altele. Organi­ a trasat sarcini concrete în ve­ Cauza principală constă în fap­ tate de 13.700 kg. din şarja nr.
delele abia lasă razele soare­ om care caută soluţii, dez­ **.<** **>.**,4**.de făcut decît zaţiile de bază din secţiile fur­ derea ieftinirii costului metalu­ tul că nu se face întotdeauna aşa 3.311. Aceasta pentru că atunci
nale n-au analizat niciodată a- cum trebuie desulîurarea. Că a- cînd oţelul a ajuns sub maselotă
lui de martie să deschidă cu­ bateri, calcule, traducerea în şă monteze al­ nul acesta felul cum se realizea­ lui. De asemenea, siderurgiştii cest fapt contribuie la ridicarea la circa 30 cm. s-a produs q p-
tele la loc. Bu­ ză sarcina de plan privind re­ s-au angajat să realizeze anul preţului de cost este un lucru rupţie la inelul de jos al pîlniei.
loarea covorului. viaţă a ideii şi gata. Realita­ cata costă doar ducerea costului tonei de fontă. acesta economii în valoare de cerţ, Totuşi, tovarăşii din secţiile Cauza erupţiei : pregătirea tur­
200 lei. O uşă De asemenea, nici organizaţiile peste 12,000.000 lei, Rezultatele furnale sînt liniştiţi. Ei s-au o- nării s-a lăcut in pripă şi pîlnia
E atmosfera cabinetului teh- tea insă aduce o bogăţie de nouă cca. 12.300 de bază de ia oţelării şi nici cele de pînă acum în privinţa redu­ bişnuit cu ideea, că... declasată nu se uscase deştul. Să mai
lei. Diferenţa de la aglomerator sau laminoa­ cerii costuluj metalului nu sînt ori nu, oţelarii primesc fonta spună cineva că tovarăşii de la
nic al Corniih ttr*, 4** ***. cîstigată reduce re nu ş-au preocupai în sufici­ pe măsura posibilităţilor combi­ bucuroşi. Oare n-ar îi timpul ca pregătirea trenurilor de turnare
natului side­ preţul de cost cu însăşi-valoa­ entă măsură de desfăşurarea u- natului. Comitetul de partid are această idee să fie înlăturată ? nu luptă împotriva rebuturilor,,.
rurgic din Hu­ rea ei (12.100 lei). Şi aceasta nei largi munci politice de masă
doar la o uşă. în vederea reducerii preţului de datoria ca alături de măsurile 9 Multe rebuturi se produc şi ?
nedoara. Ală­ Acum uşile nu se mal dau ce vpf ii luate de conducerea Ia turnătorii, in luna februarie,
la fier vechi. Cele rupte se de­ cost. E adevărat, atît la oţelă­ combinatului, să ja măsuri pen­ la turnătoria de fontă, Ia sorti­ • In ziua de 5 martie, in
turi, o sală cu pozitează şi, pe măsura confec­ rii cît şi la laminoare, agitaţia tru desfăşurarea unşi largi mentul piese mecanice, s-au pro­ schimbul maistrului Vaier Lă-
ţionării plăcilor, vin repuse în vizuală tratează şi această pro­ munci politice de masă,, Ar fi. dus peste procentul admis 2,67 buneţ de la O.S.M. nr. I s-a re-
dulapuri in ca­ funcţiune. blemă, Dar acest lucru nu-i su­ necesar ca această problemă să la sută rebuturi. Peste cifra pla­ butat un lingou de 3.400 kg., din
ficient. Este necesară o muncă constituie obiectul unei plenare nificată au produs rebuturi în cauza unei întreruperi de turna­
re mape- vo- ........................ . A intensă de la om la qm, este aceeaşi lună şi turnătoria de o- re. Cu cîteva zile înainte, şarja
luminoase cu- ~ W ^ w w necesar ca fiecare siderurgist să a comitetului de partid, în care nr. 3.147 de ja oţelăria electrică
doar o inovaţie. Una din fie convins de necesitatea redu­ ţel, de bronz etc. Şi dacă la oţe­ a fost împrăştiată în hală pentru
prind, zeci, sute, sau poate mii fapte şi împrejurări care cer­ ^ cele 82 cîte srau înre­ cerii continue a preţului de cost să şe analizeze lipsurile şi să se lării, uneori, lingotierele nu-s de că oala de turnare nr- 4 pregă?
de dosare. In aceste dosare, tifică suficient că munca de gistrat de la începutul anului. Şi pentru acest lucru trebuie să ia măsurile corespunzătoare. De cea mai bună calitate, consumul tită de Tomuţa ş-a perforat la
numerotate cronologic şi a- creaţie nu e o bagatelă. Sînt doar 136,000 lei, adică Q j se arate concret căile care gre­ asemenea, organizaţiile de bază lor depăşind normele prescrise, cuptor. Tot la oţelăria $jectijcă,
parte din milioanele înregis­ vează preţul de cost precum şi trebuie să treacă la Instruirea a- cauza trebuie căutată tot Ia tur­ şarja nr. 3.095, în schimbul in­
vînd pe copertă denumirea ino­ După citva timp de la da­ trate pînă ţa prezent, eeie care îl reduc, Economiile la gitatorilor, la îmbunătăţirea a- ginerului Faur, a provocat p ţa-
consumurile specifice, 'dozarea gitaţjei vizuale, la organizarea nătorii. A4ăsuri!e luate pînă acum
vaţiilor, găsim secretul mili­ rea în exploatare a bateriilor Şi studiai tinerilor de la ca­ corespunzătoare a materiilor pri­ de convorbiri şi conferinţe pe a- rupţi?, în timpul turnării» risipind
oanelor. de cocs, s-a constatat că din binetul tehnic, spune că nu­ me şi materialelor, aproviziona­ ceaştă temă. nu şi=au arătat efectul. Proba­
cauza răcirii bruşte (la în­ mărul lor va creşte, va creşte rea la timp cu cele necesare, 13.200 kg. oţel special. Oare nu
A cărcarea - descărcarea bateri­ continuu... pregătirea cu conştiinciozitate a Intensificînd munca politică, e cazul să se termine cu erupfî-
ilor) flanşele de fontă supe­ de masă, organizaţiile de partid
^ J n ziua de 3 ianuarie, to- rioare ale uşilor, de care se A. JURCA din G. S. Hunedoara pot aduce
^ varăşul Iordan Racnef s-a fixa dispozitivul de etanşare, o contribuţie însemnată la efor­
prezentat la cabinet, a întins se rupeau, scoftnd uşa respec­ turile siderurgiştilor de a da pa­
şefului de cabinet documen­ tivă din uz. zisa s-a intîniplal triei metal mai mult, mai bun
tele şi i-a spus sim plu: „As- cu o uşă, cu două, cu zece,
ta-i‘(. Schiţele, calculele, refe­ cu... nimeni nu mai ştie cîte.
ratul, au fost studiate, înre­
gistrate şi introduse intr-un Oamenii au căzut pe gîn-
dosar, pe a cărui copertă s-a duri, insă naşul era greu de
înscris numărul de ordine 1, găsit. Şi rînd pe rînd uşile
şi denumirea proprunerii :
„Mărirea durabilităţii uşilor luau drumul flerului vechi.
cuptoarelor de cocsificare". A Cele de rezervă s-au epuizat,
fost prima propunere de inova- furnizorul nu putea face faţă

oalelor de turnare şi a lingotie- şi mai ieftin. bil eă acestea au rămas închise ile ?