Page 38 - 1959-03
P. 38
Pag. 2, ¦nrowa-ww DRUM UL SOCIALISMULUI Nr. 1312
B3B8rfgggaaKaHBanni aiffiMb^Âvi^^^KSîca2?gCTsaB8ga^a^^S5!gsro?tLa^
Pe calea gospodăriei agricole colective
^ 0 0 c 0 0 0 0 0 0 o x x x s s 0 0 0 0 0 s î c 0 0 c x x 5 0 0 c x 3 0 s x x x x x x 3 0 0 c o o 0 0 3 0 0 i JXM3^30CXXXXX>OÔt^XXXKXÎCCCCÎXXXXX>300C5C»ÔLXX)000000€3î
li A S i M E W H A COLECTIVIŞTII DIN BACEA
S-a term inai viştii Pândele Boiescu, Gheor
ghe Faur, îosif Negrită, cit şi
c o le c tiv iz a re a Pe ţăranii muncitori din sa ticipanţii au mai înţeles că in de cel mai bătrin colectivist,
tul Bacea ii cunoşteam incă de fruntea muncii de lămurire şi Eftimie Negrită.
printre primii care au depus
agriculturii prin anul 1951. Cu hărnicia ca- cereri de înscriere au fost co Colectiviştii din Bacea au
re-i caracterizează, au inaugu muniştii Dumitru Fluieraş, Mi- primit apoi .sfaturi preţioase
hai Băbuţa, Avram Avram, de din partea tovarăşilor Dominic
(Urmare din pag. !-a). rat în acel an un cămin cultu putaţii Gheorghe Faur, lulius Covaci, secretar al Comitetului
ral de toată frumuseţea, con Hărăgtiş, Letiţia Cociorbeâ, Ioan raional de partid Ilia, Ioan Go-
Bîja, agitatorul îosif Negrită rea secretar al Comitetului exe
animale. Chiar în acest an va struit prin contribuţie benevolă Laboratorul regional pen Calendarul lucrărilor
trebui să construim un grajd şi muncă voluntară. De atunci, — care, singur a lămurit 6 fa cutiv al Sfatului popular re tru controlul seminţelor din din livadă, vie şi grădina
pentru cel puţin 100 vite. Ne băcenii au sărbătorit în sala milii pentru a se înscrie'- in co gional, Teodor Vas iu, preşedin Alba Iulia desfăşoară an de
trebuie de asemenea o magazie. mare a căminului cultural mul lectivă. Darea de seamă i-a a- te al Comitetului executiv al an o activitate rodnică.
Ne angajăm să le construim cu te evenimente importante. rriintit şi pe ţăranii muncitori Sfatului popular raional Ilia,
torţe proprii. Piatră avem, var care s-au situat tot. printre pri cit şi din partea delegaţilor IN CLIŞEU: Tovarăşele
putem tace cît ne trebuie, lemn In ziua de 8 martie, in via gospodăriilor colective din Ilia
ţa satului s-a petrecut o mare mii însorişi: Ioan Toma, Nico- şi Bretea Mureşană. Moşea Vera şi Vasiu Victo de legume pe luna martie
avem. Trebuie numai muncă, schimbare, un eveniment de lae Vlad, Andronic Hărăguş, ria controlind puterea de
Colectiviştii noştri sînt însă oa seamă — înfiinţarea gospodă Ioan Lazăr, lulius Mica, îosif Pe scena căminului cultural
meni harnici şi plini de viaţă. Şi riei agricole colective. Aci, în Bolea, Gabor Morar etc.; nu din Bacea s-au perindat apoi
sala căminului, a fost sărbăto mărul total al celor înscrişi a- talentatul cor al căminului cul
!ungind la 81. tural din Ilia, brigada artis
aceasta este o garanţie că vom rit şi acest eveniment. Au Vor tică de agitaţie, dansatorii şi
Colectiviştii adunaţi la festi recitatorii căminului cultural
realiza tot ceea ce ne propunem bit cu acest prilej* oameni noi, vitate au aprobat încă 10 ce din Bacea, contribuind prin re germinaţie a seminţelor de In luna martie, lucrările in 20 tone la hectar şi îngrăşă
reri noi, astfel că în prezent pertoriile lor la sărbătorirea
să facem. hotărîţi ca prin pasul făcut să gospodăria colectivă din Bacea importantului eveniment din sfeclă de zahăr, orz, grîu livadă) vie şi grădina de legu minte minerale (azotoase 200
numără 91 de familii, care au viaţa acestui sat.
Colectiviştii din Cărpiniş au schimbe viaţa satului, să mear ş.a. trimise de gospodăriile me sînt mai multiple şi de o kg., superfosfat 300 kg,, sare
adus în inventarul gospodă Şi, cînd taraful cooperativei
fost felicitaţi de către tov. Ciont gă consecvenţi pe calea des riei peste 200 hectare teren, 12 din Ilia i-a „tras“ o învîrtită de stat şi gospodăriile colec deosebită importanţă, mare potasică 200 kg. la hectar) ; se
boi, 26 vaci, 16 cai, numeroa dc pe Mureş, nici unul din su tive din regiune.
ea, directorul Atelierelor C.F.R. chisă de către plenara C.C. al se atelaje şi unelte agricole. tele de participanţi la inaugu parte din ele, constituind baza continuă cu reparaţiile spalie
rarea gospodăriei colective nu
Simeria, tov. Vlad din partea P.M.R. din 3—5 martie 1949,, Hotărîrea colectiviştilor din s-a mirat văzindu-1 pe baci recoltelor din acest an. rului, se revizuiesc şi se com-
Bacea, de a obţine rezultate în Eftimie Negrită avîntîndu-se în
Comitetului orăşenesc de partid pe drumul fericirii şi belşugu semnate şi de a dovedi tuturora joc, exclamând cu aceeaşi în In cele ce urmează vom reda plectează aracii de v ie ; se face
că marii familii constituită în credere şi hotărire : „numai îna
Simeria. tov. Timaru, Vicepreşe lui, cel al gospodăriei colective. sat îi sînt deschise toate căile inte tovarăşi!“. B ib lio te c a lucrările ce trebuie efectuate în al doilea pritoc ai vinului, dacă
spre fericire, a fost exprimată
dinte al Sfatului popular raional Preşedintele gospodăriei co în cuvintele calde şi angaja GH. LUPAN cu activitate fiecare ramură amintită. nu s-a făcut în februarie, şi se
Hunedoara, de către o delegaţie lective „Băceana“, tovarăşul mentele exprimate de colecti
a colectiviştilor din Simeria Ve> Mica P. Ioan, a dat apoi citire frum oasă In livezi tratează vinurile cu tendinţe de
che şi de alţi oaspeţi. dării de seamă din care cei îmbolnăvire.
prezenţi au înţeles că gospodă La biblioteca clubului „Ale
După şedinţa festivă a urmat ria colectivă „Băceana“ n-a xandru Sahia“ din Hunedoara Se termină lucrările de cură In sectorul legumicol
un frumos şi bogat program ar — una din cele mai înzestrate ţirea pomilor de uscături, muş
tistic dat de brigăzile artistice luat fiinţă fără unele frămîn- biblioteci din regiune, care nu-‘ chi, licheni şi cuiburi de omizi. In răsadniţe: Se îngrijesc
de agitaţie de la Atelierele C.F.R. tări. O luptă susţinută s-a dus mără aproape 54.000 de volume De asemenea se vor termina semănăturile făcute în luna
împotriva zvonurilor lansate — vin zilnic cititori de toate tăierile de formarea coroanei, precedentă ; se continuă insta
Simeria şi din G.A.G. Simeria in sat de către Andronic f. Ne- vîrstele şi împrumută cărţi pen de fructificare şi întinerire, larea răsadniţelor calde şi seirii-
tru a le citi acasă, saii în sala de precum şi realtoirea pomilor. calde şi se însămînţează se
lectură a clubului. Zilele acestea Se vor îndepărta lăstarii cres minţele de ardei, vinete, ţelină
Veche. î grilă şi Angliei Radovici. Par biblioteca clubului îşi va îmbo
găţi fondul cu cele mai noi cărţi
apărute în ultimul timp. cuţi pe tulpină şi cei crescuţi şi roşii de vară ; se repică ră
sadurile de legume timpurii in*
In cele peste 40 de biblioteci ¦din rădăcină.
volante din secţiile combinatului Pomii plantaţi vor fi verifi săminţate din februarie in ră
S A R B A T O A R E LA SILVAŞ se duce de asemenea o bogată sadniţele calde.
activitate. Cele mai bune dintre caţi şi se vor scoate tot ce este In grădina de legum e: se
ele sînt bibliotecile volante ale uscat şi necorespunzător, iar
secţiilor mecanic şef de Ia coc- în livezile tinere se vor îngriji stabileşte locul culturilor şi se
serie, aglomerator, O.S.M. -2, iau măsuri pentru transporta
Dincolo de pădurea Haţegu Au fost amintite numele agita Cu mult entuziasm a vorbit acum s-â terminat. De fiecare construcţii metalice, utilaj greu, pornii roşi de iepuri. .
lui la cîţiva. kilometri de oraş, torilor Marin Faur. Ioan Tirea, învăţătorul Constantin Berea. familie revine o suprafaţă de montaj şi reparaţii etc. Se continuă stropirile de iar rea gunoiului pe teren ; se re
se aliniază între coamele line Ioan Faur, Ioan Nendreanu, peste A ha. de teren. Ne an nă piriă la dezmugurire, iolo- vizuiesc canalele de irigaţie;
ale dealurilor, casele sătenilor Emilian Cătănici, Ioan. Mariş — Noi — a spus el — sintem gajăm că îl vom lucra în aşa Biblioteca centrală a clubului slndu-se ulei horticol în con se ascut şi se complecteaza ara
din Siluaşu Inferior. Locuito şi ale altora care, cu răbdare un sat de oam.eni înstăriţi, dar fel, ca gospodăria noastră sâ are un colectiv larg, format din centraţie de 4 Ia sută, Selinon cii pentru legume ; se însămîn-
rii. de aici. sînt buni. gospo şi pricepere, au arătat cetă nu putem spune că am fost cu devină fruntaşă pe raion şi ( cei mai harnici cititori, printre în concentraţie de 0,750 la su ţează morcovul, pătrunjelul,
dari. De cum intri în sat ie ţenilor din Silvaşu Inferior adevărat fericiţi. Parcelele chiar pe regiune. care tovarăşii Sebastian Truţa, lă. După stropiri, tulpina şi ra spanacul, salata, ceapa ceaclâ-
surprinde aspectul plăcut al noastre n-au putut fi muncite Petru Pritea, Nicolae Mărunţei ma ; se pun cartofii la încolţit
străzilor, numărul mare de avantajele ce le oferă munca după normele agrotehnice Şi alţi ţărani au vorbit şi alţii, care dau un preţios aju murile groase vor fi văruite.
clădiri noi, felul îngrijit al pe ogoarele unite. Se discuta cerute de ştiinţă. Uniţi in despre bucuria lor de a merge tor în munca cu cartea. Dintre Se continuă cu ingrăşarea li pentru cultura timpurie, în în
curţilor. Nu de mult, satul a marea familie, mecanizarea şi pe noul drum — gospodăria bibliotecarii voluntari de la sec vezilor cu îngrăşăminte in can căperi luminoase -şi cu posibi
fost electrificat, iar acum aici de asemenea despre ţăranii metodele agrotehnice înainta colectivă — despre avutul gos ţiile combinatului, pot fi eviden tităţile amintite în calendarul litate de încălzire.
funcţionează un cinematograf. muncitori Vnsiu Gheorghe te se vor putea aplica pe sca podăriei care numără aproa de pe luna ianuarie şi se exe Cînd terenul este suficient de
Sepi., Gheorghe Veta Prip, ră largă, Pentru aceasta am pe 600 hectare teren arabil, cută arăturile intre rinduri şi zvintat se poate planta arpagi
Duminică, a fost pentru sil-; Gheorghe Drăguţă şi alţii ca intrat în gospodărie, să smul 100 boi, 35 vaci, 130., care şi cul, usturoiul şi . şemincerii de
v.ăşpni o zi mentorabilă'.' Satul' re aii depuţş' printre primii ce gem. pământului cit mai multe cănile, 130 pluguri, 92 gra- 1 săparea; pli rînd.’
rerile de înscriere. bucate. pe, 7 semănători de porumb, Spre sfârşitul lunii se dezve- ' varză, legume rădăcînoase, ce&-,
a fost împodobit de sărbătoa 8 prăsitori, două trioare, 42 ha pă, sfeclă etc.
re cu steaguri roşii şi trico Cele mai interesante discu Tot atit de entuziast a vor muri etc., despre perspectivele lese pornii de invelitoarele fă
lore in aşteptarea unui. eveni ţii s-au purtat însă în aduna bit şi ţăranul muncitor Lazăr de dezvoltare ale gospodăriei STAŢIUNEA EXPERIMENTALA
ment deosebit : inaugurarea rea generală de constituire a Moga, care a spus printre al şi despre sarcinile ce le revin cute în toamnă contra rozătoa
gospodăriei colective. tele : relor. POMICOLA GEOAGIU
gospodăriei agricole colective colectiviştilor. Toţi silvăşenii
„Drumul lui Lenin". Festivitatea inaugurării a. — Trebuie să mulţumim ţiaţi tovarăşii Gheorghe Cheţan Se continuă ct.t făcutul gropi OFICIUL NATIONAL
început în primele ore ale partidului că ne-a scăpat de şi-au exprimat duminică recu de la mecanic şef cocserie, Ioan lor şi imediat ce timpul permite DE TURISM CARPAŢI
Pe străzi, la căminul cultu după-amiezii. După alegerea Urian de Ia construcţii metalice, se va trece la plantarea pomi
ral, la şcoală, oamenii, adu sub talpa bogătanului. Şi as noştinţa şi ataşamentul faţă Maria Anghel de la aglomerator, lor. vă invită la
naţi în grupuri, discutau ve consiliului de conducere din
seli. Cei mai. mulţi, vorbeau rindul celor mai huni. gospo tăzi mai sînt pe ici, pe colo de partid, hotărîrea lor ne Catiţa Nicula de la aer-gaz, Ele In vie Excursiile de primăvară
despre componenţa ¦viitorului dari'din sat, ţăranii munci
consiliu de conducere şi des tori Gheorghe Rogovan, Aurel prin sat cîte unii cărora le strămutată de a munci cu rîv- na Chim de la gara de vest Pentru plantaţiile noi se con în
pre averea gospodăriei, despre Maier, Gheorghe Prip şi alţii C.F.U. şi alţii, care, pe lîngâ tinuă cu desfundatul, nivelatul Uniunea Sovietică, R. Cehos
agitatorii care i-au lămurit de s-au angajat să muncească în pare rău că salul nostru a fost nă pentru obţinerea de recolte faptul că sînt ei înşişi buni citi şi picheta tul te: m u lu i; se fac lovacă, R. P. Ungară, R. P.
aşa fel ca gospodăria lor co tori, au cel mai mare număr de gropi in vederea complectărîi
a păşi pe calea cea nouă a lectivă să devină gospodărie colectivizat. Sînt cei care ne bogate, pentru creşterea pu cititori şi cărţi citite în cadrul golurilor in v ii; se controlează Bulgaria.
gospodăriei agricole colective. fruntaşă pe regiune. bibliotecilor pe secţii. materialul săditor pus la stra Itinerarii interesante, confort,
aşteptau să venim cu sapele terii economice a gospodăriei
IOAN DIÂCONU tificare 5 se continuă cu ingră- destindere.
pe umăr pe la porţile lor. De lor colective. înscrieri la Agenţiile
corespondent ! sarea viilor, dîndu-se gunoi cîte O.N.T. Carpaţi
Ca putem apăra pomii rotitori climatici locali. Pentru aceasta este citiri este I. Pe grafic, mergînd pe ori 2. Contra brumelor tîrzii dă bune rioada de timp favorabilă îngheţurilor
necesar ca, în perioada de primăvară zontala 12, în dreptul lui 1 vertical, rezultate combaterea prin metoda fu- şi brumelor tîrzii, se pun observatori
ile trai de primăvara (pînă la trecerea pericolului îngheţuri constatăm că noaptea următoare, în migării, care constă din producerea de la termometrele instalate în i livadă.
lor şi brumelor), să se organizeze în gheţul nu se va produce (sectorul a). nori groşi de fum în livadă (fig. 2). Dacă diferenţa de temperatură ce se
O piedică serioasă în obţinerea re faţă de acţiunea gerului. Urnita de se adîncesc, caUzînd porţiuni înlregi dc fiecare gospodărie agricolă colectivă, Fumul se produce prin arderea unor constată la citirile de la orele 13 şi 21
coltelor mari de fructe o constituie în temperaturi joase, pînă unde poate fi lemn mort. Cînd vătămarea cuprinde o cîte un serviciu pentru urmărirea şi b. Termometrul a arătat la ora 13 o materiale organice diverse, aşezate în
gheţurile Urzii de primăvară, care, de suportat gerul, pentru principalele spe porţiune de cerc din jUrul unei ramuri, prevederea lor. temperatură de 120, !ar la ora 21 numai grămezi. Aceste grămezi se constru indică pericol de brumă în cursul nopţii
obicei, apar în (impui sau imediat dupfi cii pomicole este următoarea: aceasta se usucă (caz foarte frecvent la 50. Diferenţa între cele două observaţii iesc astfel: Se aranjează In cruce sau dacă în jurul miezului nopţii tem
pornirea în vegelafie a pomilor. In re O metodă de prevedere simplă şi e- este prin urmare de 7o C. Citind pe peratura se apropie către 20 C deasu
giunea noastră se întîmpiă în mulţi Temperatura minimă de rezislenţă la ger ("C) ficace este „citirea termotiieţrică“. Ea grafic ta intersecţia lui 5 de pe ori doi pari: unul bătut în pămînt şi
ani că în luniie ianuarie şi februarie se bazează pe consideraţia că, cu cît zontală şi 7 pe verticală, vedem că în altul culcat lîngă el. Peste aceştia pra Iui zero, se scot parii şi se aprind
să avem perioade de timp călduroase, SPECIA Ochi dezmugurit Floare Fruct proaspăt creşte diferenţa între temperatura aeru noaptea următoare îngheţul se produce se pune 1/4—1/3 din materialul ne grămezile. Aprinderea se face prin
care grăbesc intrarea în vegetaţie a legat lui, înregistrată ta ora 13 (amiază) şi sigur (sectorul f). cesar, în stare uscată (de regulă gaura rămasă în locul parului culcat.
pomilor. De asemenea, în regiune sînt cea de la ora 21 (seara) cu atît po paie) ; apoi se aşează pînă la 2/3 din
aproape nelipsite, în fiecare an, bru Măr —3,9 —2,2 -1 ,7 sibilitatea îngheţului este mai mare A părarea pomilor înălţimea grămezii, material umed (ru Fumul iese prin gaura rămasă în locul
mele şi îngheţurile tirzii, care apar în Păr -3 ,9 -2 ,2 pentru noaptea ce urmează. Practic sc de îngheţurile şi brumele meguş de lemne, frunze, buruieni, lu parului vertical. Grămezile trebuie a-
general în a doua jumătate a lunii a- Prun -3 ,9 -L i foloseşte un grafic special (fig. 1). jeri de cartofi, bălegar apos etc.). Dea prinse repede şi deodată. iDacă arde
prilie, iar uneori chiar în luna inai Cais -3 ,9 —2,2 -1 ,1 tîrzii de prim ăvară supra se aşează un strat subţire de
(cazul anilor 1943, 1952. 1953). Piersic —3,9 -2 ,2 -1 ,6 HP F ig . 1. pămînt. Toate aceste materiale se în rea este cu flacără, se va arunca pă
Cireş -2 ,2 —2,8 Să dăm Următoarele exemple: In momentul de faţă, în condijiunile deasă în grămezi. mînt deasupra. Cînd ard prea încet se
Brumele târzii de primăvară distriig Migdal -3 ,3 -2 ,2 -1 ,1 a. Intr-o localitate dată, temperatura concrete pentru regiune sînt necesare mai înfoiesc.
Ia pomi florile şi lăstarii tirteri abia —2,8 -IA aerului la ora 13 a fost de 130 C, iar a se lua următoarele m ăsuri: Grămezile se fac din vreme, adică
apăruţi. Prin aceasta recolta de fructe Nuc - 1,0 -1 ,0 -1 ,1 la ora 21 de 120 C, Diferenţa între înainte de perioada cînd au loc înghe Producerea fumului trebuie prelungită
a anului respectiv este compromisă, iar - 1,0 i. Aplicarea de măsuri menite să ţurile. La un hectar de livadă se folo cu 1-2 ore după răsăritul soarelui. In
lăstarii anuali se vor forma şi vor producă întîrzierea pornirii în vege sesc 70-100 grămezi largi de 1,5-2 m. aceeaşi zi sé are în vedere să se facă
creşte cu întirziere. Ei vor avea un Vătămările de pe crengile mai groa nuc). Astfel, pomul slăbeşte, devine taţie a pomilor. şi înalte de 1-1,2 m. Grămezile se alte grămezi.
frunziş redus, lucru ce va influ se sau de pC tulpină se daloresc în nerezistent la atacul bolilor şi insecte aşează mai des în partea de unde bate
enţa în rău rezistenţa pomilor la ata călzirilor provocate de insolaţie în lor, iar viaţa lui se scurtează foarte întîrzierea pornirii vegetaţiei ca şi a vîntul dominant. Metoda fumigării este pentru mo
cul bolilor şî insectelor, precum şi pro (Imput iernii. Cu cît crengile şl tulpi mult. înfloritului, se poate realiza prin stro ment cea mai la îndemînă şi mai e-
ducţia anului viitor. nile sînt mai groase, cu alîl au o mai pirea cu var a pomului întreg. Expe Procedeul de lucru este următorul: conomică. Eficacitatea ei este destul de
mare suprafaţă de încălzire. Seva în îngheţurile se produc de regulă în rienţele au dovedit că văruitul pomi In nopţile senine şi liniştite din pe bună dacă gerul nu scade sub
Revenirea gerurilor puternice după cepe să circule, iar pomul îşi pierde nopţile cu cer senin, liniştite şi cu aer lor înlătură fenomenul de pieire a .20 C-
astfel rezistenta la temperaturile scă uscat. Văile sînt mai expuse la tempe mugurilor de rod datorită revenirii ge
perioadele ?alde din iarnă poate pro zute. Gerurile puternice, care apar în raturi joase decît coastele. Solurile ne rurilor după perioadele calde din iarnă. Lupta împotriva îngheţurilor şi bru
duce vătămări şî înainte de pornirea limpid nopţii, vatămă celulele de pe gre, bogate in humus, se răcesc mai De asemenea, cercetările au arătat că melor de primăvară esté de trtaré im
în vegetaţie a pomilor, dacă nu sînt porţiunea încălzită în timpul zilei. mult decît cele de culoare deschisă. In stropirea cu var a pomului întreg apără portanţă pentru a feri pomii din plan
luate unele ttiăsuri speciale. Astfel de terenurile deschise îngheţurile sînt mai pomul de încălzire excesivă şî deci şi taţii de vătămări şi pentru a asigura
vătămări se produc Ia muguri, pe cren Drept rezultat, se produc arsuri. Aces rare şi cu intensitate mai mică, pe de evaporare, precum şi de boli şî in o recoltă de frücte abundentă.
gile mai groase şi tulpini, silb formă cînd în văi şi depresiuni ele sînt mai secte. Cele mai bune rezultate le-a dat
de arsuri, sati la bază tulpinii, sub for tea sînt mai .frecvente la pomii înso frecvente şi mai intense. soluţia de var pregătită astfel: se face Anul acesta iernârea pomilor în re
mă de crăpături în scoarţă şi lemn. o pastă uniformă (asemănătoare smîn-
riţi, plantaţi pe pantele cu expoziţie Pentru a evita pagubele pe care le giune a avut loc în condiţluni destul
Din observaţiile îâeitte pfe baza ex pOt produce îngheţurile şi brumele tîr- tînii) din făină de grîu cu apă fierbinte
sudică. La acelaşi pom, arsurile se în- zii de primăvară s-au găsit unele mij de bune şi se prevăd producţii bune de
perienţelor s-a văzut că fiecare organ loace de prevedere şi combatere, care şi se lasă să fermenteze 3-4 zile. Din
tîlnesc de obicei pe partea însorită. au dat rezultate hune în practică, fructe. Rămîne să ducem în mod orga
a1 pomului (ochi dezmugurit, floare, aceasta se ia 150-200 gr., se subţiază nizat acţiunea de protejare ă planta
Dacă aceste arsuri nu sînt prea Prevederea îngheţurilor
irufet proaspăt legat etc.), pehirii fie mari, ele se pot vindeca în timpul cu apă şl apoi se amestecă cu 10-15 ţiilor împotriva gerurilor şi brumelor
verii, cil condiţia ca pomii să fie bine La producerea îngheţurilor am văzut
care specie, are o anumită rezistenţă îngrijiţi, Pomii neîngrijiţi Se vindecă că în mare măsură contribuie factorii kg, var proaspăt stins. .Totul pentru tîrzii de primăvară, alături de aplicarea
mai greu, astfel că dacă în iarna ur 100 litri apă. înainte de stropire soluţia celorlalte măsuri agrotehnice care asi
mătoare îngheţul se repetă, arsurile se Strecoară. Se dau 10-12 litri Soluţie
gură volumul şi calitatea producţiei de
Ia un pom mare. fructe.
Ing. GH. STANC1U
Staţiunea expeiîltiefitălă pomicolă —
Geoa/jiu
