Page 39 - 1959-03

Nt*. 1312 DRUMUL SOCIALISMULUI Páa 3

moar a

Educarea candidaţilor înfloreşte satul nost' EMANOIL BORDEA

de partid-sarcină im portantă Moş Ion se obli din şale, scoase / „Sînt gazeta de perete / Şi vă ŞI ORTACII SAI
fluierul din şerpar^ îşi îndreptă spun pe îndelete: / Am rămas de-a-
privirea spre tinerii înşiraţi ut sir- cum orfană, / N-am nici tată, n-am II avem în faţă pe Emanoil Nicolae Şerban, Simion Pădu->
bâ — gata de a intra in scenă, hici mamă./Ajutor de cînd cer­ Bordea, şeful brigăzii. Nu-mi
Candidaţii de partid trebuie In scopul educării candidaţi­ membri de partid de a se ocu­ tuşi o dată şt pom i a doini. O şesc/A m început să-mbătrînesc“ /• puteam da seama de înălţimea rean şi Vasile Damian, toţi trei
să devină capabili să mobili­ lor de partid în procesul mun­ pa de 1—2 candidaţi de partid melodie iristă, răscolitor de tristă, lui pentru că în acest abataj oa­
zeze masele la îndeplinirea tu­ cii, biroul organizaţiei de bază pentru a-i ajuta să se ridice din umplu sala căminului cultural din Şi rlnd pe rind. brigada ti cri­ candidaţi de partid, sînt şefii
turor hotăririlor partidului prin a încredinţat sarcini concrete punct de vedere politic şi pro­ Iscroni în care o singură persoa­ tică pe toţi cei vinovaţi. Printre menii nu stau niciodată în poziţie
propriul lor exemplu. Ei tre­ tuturor candidaţilor, sarcini le­ fesional, de a-j educa în spiri­ nă sta cu privirea aţintită spre cei criticaţi se aţlâ şi întreprinde­ verticală, in orice caz, mic nu schimburilor. „In băieţii aceştia
buie să lupte permanent pen­ gate de activitatea economică scenă. Era instructoare-o brigăzii rea I.G.O., care neglijează ilumi­
tru înlăturarea tuturor, lipsu­ şi politică a întreprinderii. De tul unei înalte răspunderi pen­ artistice de agitaţie a căminului natul în unele cătune ale satului. este. Are o faţă lunguiaţă la am toată încrederea“ — spunea,
rilor şi a tot ceea ce dăunea­ pildă, Nicolae Lazăr şi Sabin tru îndeplinirea sarcinilor şi cultural din Iscroni, ce asista la Amintind apoi de faptul că între­ care umerii obrajilor ies uşor în
Cerbu, care abia în urmă ou ci­ respectării disciplinei de partid. una din repetiţiile brigăzii, care prinderea nu se ocupă de buna a- evidenţă. Gîteva şuviţe de păr referindu-se la ei, şeful brigăzii.
ză cauzei construirii socialis­ teva zile au devenit membri de se pregătea în vederea celui de-al limentare cu apă, brigada a spus:
mului în patria noastră. partid, au avut şi au încă şi Aşa, spre exemplu, comu­ V-lea concurs pe ţară ăl forma­ / De ce nu vii, să vezi măcar de ieşite de sub caschetă ii mîngîie Brigada aceasta mai are şi
în prezent sarcina să se ocupe nistul Gheorghe Farcaş, şeful ţiilor artistice de la sale.- Moş apă ? / Că noi o bem adesea... co­ fruntea asudată şi înnegrită de
Tocmai de aceea organiza­ de utemiştii din secţie care au unei . echipe de lăcătuşi, s-a o- Ion nu fu lăsat sâ-şi termine doi­ lorată. /G ăsim în ea gunoaie şi praf de cărbune. Privirea sa alte merite. Unul dintre ele re-:
ţiile de partid au datoria să se obiceiul să întîrzie sau să lip­ cupat şi se ocupă încă de can­ nă căci Piliţi Burlac, un tlhăr ţă­ rugină / Şi aşteptăm cu zilele să blîndă inspiră multă încredere.
îngrijească pentru ca fiecare sească nemotivat de la lucru. didaţii Ioan Matei şi Nicolae ran pe ăl căruţ ten rL-au mijii vina" /... iese din relatarea de mai jos.
candidat de partid să aibă un Gliava, care au devenit fruntaşi încă tuleii, se apropie de fluieraş, Am tăcut cunoştinţă şi după
nivel politic ridicat şi o bună Elisabeta Mîş este secretara In producţie. La fel tov. Ştefan îndenmindii-l să schimbe melodia Nu scapă de critica brigăzii nici ce am discutat cîteva probleme ...Era prin septembrie anul
pregătire profesională. organizaţiei de bază U.T.M. de Bogaru s-a ocupat de candid>a- duioasă cu o sirbă care să aducă acei ce ani de zile neglijează do­ de minerit, interlocutorul meu
la secţia lăcătuşerie, Loriţa ţii Niţă Vidu şi Ioan Gulea, veselia. Moşul ll ascultă. Porni tarea căminului cultural cu o sală a început să vorbească şi despre trecut. Sectorul IV al minei Vul­
Organizaţia de partid de la Clej şi Avram Stingă au primit iar comunista Ileana Lazăr de a zice o sitbă In al cărei ritm, care să servească desfăşurării, ac­ brigada sa.
Atelierele centrale Gurabarza, sarcina concretă de a sprijini candidaţii Tosif Nicoară, Elena brigadă artistică de agitaţie intră tivităţii cultural-artistice. Pentru can dădea cărbunele de cea mal
raionul Brad, se ocupă îndea­ munca culturală şi sportivă, Bordea şi Avram Stingă. Ast­ ou strigături şi chiuituri. Din ea acest subiect brigada găseşte 6 — Despre brigadă aş putea să
proape de educarea candidaţi­ alţi candidaţi de partid mun­ fel, s-a reuşit ca din cei 40 fac parte tinere şi tineri munci­ scuriă, dar spirituală scenetă. vă spun atîtea încît — vă rog slabă calitate pe toată mina.
lor de partid. înainte de a re­ cesc în cadrul celorlalte orga­ candidaţi de partid 20 să fie tori, ţărani din sat, unul mai chi­ să mă credeţi — nici nu ştiu ce
leva citeva din metodele cele nizaţii de masă din întreprin­ fruntaşi în producţie şi in ac­ peş ca celălalt, unul mai vesel ca Repetiţia s-a terminai, insinlc- să vă spun mai întîi. Doar lu­ Trebuia ieşit din impasul acesta,
mai eficace, trebuie arătat că dere, sînt agitatori etc. Ceea ce tivitatea obştească. altul. După ce bat o sîrbă înfo­ toărea mai face Unele complectări. crăm de patru ani împreună. Au
in anul trecut organizaţia de merită subliniat, mai ales, este cată, tinerii se aşează în semicerc Eugen Manea ia acordeonul şi... împreună cu biroul organizaţiei
partid de aici şi-a întărit n o ­ că marea majoritate a candi­ Biroul organizaţiei de bază si programul propriu-zi-s al bri­ melodia unei învîrtite îi îndeamnă mai fost ele schimbări de oameni
durile prin primirea unui nu­ daţilor se achită cu cinste de se îngrijeşte ca în timpul sta­ găzii în cepe: / „înfloreşte satul pe toţi la foc. Cu cîntec, foc şi însă în număr mic şi destul de de partid, conducerea sectorului
măr de 31 candidaţi de partid. sarcina încredinţată. giului, candidaţii de partid să nost’ / Cîntăm voioşi că nu mai voie bună se încheie fiecare repe­ rare. Ne înţelegem foarte bine
este cum a fost / Case noi s-au tiţie şl numai cînd dinspre dealu­ şi la bucurie şi la necaz. Oa- a hotârît să treacă la exploata­
Majoritatea celor primiţi în Antreniînidu-i în viaţa obşteas­ fie educaţi şi ajutaţi să se ri­ ridicat, / Munca-n cîntec s-a schim­ rile ce gîtuie comuna Aninoasa, se menii sînt voioşi, umblă repede
rîndul candidaţilor de partid că, încredinţîndu-le sarcini le­ dice la nivelul membrilor de bat, / Viaţă nouă e în sat / “... aude sunetul sirenei ce cheamă mi­ — notaţi că-i brigadă de tineret rea cărbunelui din stratul 15 sub
sînt muncitori care lucrează gate de munca de agitaţie, de partid pentru ca la expirarea nerii la lucru in schimbul de noap­
nemijlocit în procesul de pro­ activitatea organizaţiilor de stagiului să poată fi primiţi în De la ei aflăm că în satul Is­ te, numai atunci tinerii din bri­ — aşa că treaba merge bine. intercalaţie. Trebuia însă găsită
ducţie. AnuT acesta, alţi 3 mun­ masă, de procesul de producţie, croni au fost construite 20 de gadă pornesc spre casele calde... De aceea, obţinem şi rezultate cu
citori fruntaşi au devenit can­ creşte zi de zi interesul candi­ rindurile membrilor de partid. blocuri, a fost asfaltată şoseaua, care ne mîndrim. In luna ianu­ o brigadă care să experimenteze
didaţi de partid. Toţi aceştia au daţilor de partid faţă de proble­ halta de ieri s-a schimbat în gară, k arie am depăşit planul de pro­
fost confirmaţi de către comite­ Ga o lipsă a biroului organi­ ţăranii au cămin şi cinematograf, ducţie. In februarie am dat vreo această metodă. Sarcina' i-a fost
tul raional de partid. mele întreprinderii. Biroul or­ zaţiei de bază se poate arăta şi mai mult — că 80 de familii Tinerii din Iscroni au format o 200 de tone „peste“, iar în pru
ganizaţiei de bază controlează aceea că nu a organizat convor­ de aici s-au unit în întovărăşire... brigadă artistică de agitaţie, au mele patru zile ale lui martie am încredinţată brigăzii condusă de
Cei 40 candidaţi de partid în mod permanent felul cum biri pentru candidaţii de partid Ei, dar cîte nu aflăm din progra­ învăţat cîntece, jocuri şi recitări trimis la „zi“ 110 tone de căr­
au fost încadraţi în învăţămîn- candidaţii de partid îşi îndepli­ pe teme c a : „Drepturile şi în­ mul brigăzii ? Lucruri bune dar.., şi au pornit să veselească ţăranii bune peste sarcina planificată. Emanoil Bordea. S-a' început
tul de partid. Un candidat de nesc sarcinile primite, cerîn- datoririle membrilor de partid“, şi rele... Aşa că brigada, prin cri- muncitori în serile de iarnă, In Randamentele sînt şi ele depă­
partid studiază la cercul de e- du-le să prezinte informări des­ „însemnătatea stagiului de can­ tica-i satirică, necruţătoare, îi a- cîteva seri ei au delectat locuito­ şite, căci am îmbrăţişat iniţiativa lucrul. Dar după cîteva zile, oa­
conomie concretă, 5 dintre ei pre activitatea lor în faţa bi­ rată pe toţi la faţă: şi pe secre­ rii salului lor, altă dată pe cei brigăzii lui Tucaciuo...
sînt înscrişi şi frecventează cu roului organizaţiei de bază sau didat şi cum trebuie el folosit“, tarul. sfatului popular care... /„Du­ din satul Coroieşti, iar deunăzi se menii din brigadă au început, să
regularitate la cursul de stu­ la adunările generale. „Despre democraţia internă de pă cîte am aflat, / E niţel înfu­ aflau în studioul staţiei de radio- Despre brigada condusă de dea înapoi. Aceasta pentru că
diere a Istoriei P.M.R., iar cei­ partid“, „Despre disciplina de m urat.../N u niţel, că-i tocmai bi­ ficare din Aninoasa, îmbogăţind candidatul de partid Emanoil
Biroul organizaţiei de bază partid" eto. n e /Ş i... zău că nu-i şade bine ; cu succes programul emisiunii lo­ Bordea, se mai pot spune multe tonele de cărbune erau mai puţi­
lalţi 34 candidaţi studiază or­ obişnuieşte să traseze sarcini cale din acea seară. lucruri frumoase. Aşa, de pildă,
concrete ceilor mai pregi De asemenea, o lipsă este şi exeeutînd o armare de bună ca­ ne la număr şi se credea că şi
ganizat stalutul Partidului aceea că biroul organizaţiei de LOC1A UCID litate, răpirea lemnului de mină cîştigul va ti mai mic. Comuniştii
bază nu organizează vizionări se tace cu destulă uşurinţă şi
Muncitoresc Romîn. de filme în colectiv, vizitarea deci poate îi refolosit. sectorului nu s-au lăsat. Au stat
unor locuri istorice legate de
trecutul de luptă al poporului de vorbă cu fiecare om, le-au

explicat că dacă se dă cărbune

curat nu se va mai rebuta pro­

ducţia pentru cantităţile mari de

steril şi deci cîştigul minerilor

nu va suferi cu nimic. Pînă lă

urmă oamenii au fost convinşi.'

Astăzi, cel mai curat cărbune

ele la sectorul IV vine din stra­

tul 15. Brigada condusă de Ema­

noil Bordea şi încă alte două,

sînt fruntaşe. ...Februarie 1959.

Sectorul IV de la mina Vulcan

a fost bonificat pentru calitatea

bună a' cărbunelui. Cele mat

mari câştiguri pe sector le-au

realizat oamenii din brigada lui

Emanoil Bordea. N. A.

La Casa raională nostru etc. i/ S-a ridicat doar dintre noi / De
Lichidînd deficienţele ce _se
la plug, de lîngă oi I... /

de cultură din Orăştie mai manifestă încă in activita­ De asemenea, brigada artistică Í&í
tea sa, organizaţia de bază de de agitaţie a criticat colectivul de

la Atelierele Centrale Gurabar­ redacţie al gazetei de perete care

La Casa raională de cultură ale Casei raionale de cultură din za va putea contribui şi mai a uitai să se ocupe de activitatea

„Ion Budai Deleanu" din Orăştie Orăştie, totuşi ele nu şi-au în­ mult la continua întărire a rin- acesteia. Transpunlndu-se în rolul

s-au făcut în ultimul timp re­ cetat activitatea, muncind de zor durilor partidului. v. P. gazetei de perele, brigada a spus:
paraţii capitale, care schimbă în pentru pregătirea unui bogat

întregime aspectul interior al a- program. Astfel, ansamblul co­

cestui locaş de cultură. Aici a fost ral, condus de profesorul Ioan NOTA.

amenajată, o cabină de proiecţie Popa a pregătit un bogat reper­ ciLiue M A G A Z II ?
pentru ce! de al doilea cinema­ toriu, complectat cu orchestra
tograf din oraş, s-a introdus o semisimfonică din localitate. Auzisem că la U.R.C.C. Haţeg pe lîngă pereţi, sînt îngrămădite

nouă reţea electrică pentru buna Cercul dramatic pregăteşte pie­ există un club de toată frumu­ mărfuri, unele ambalate în pa­

deservire a cinematografului şi sa „D-ale carnavalului" de I.L. seţea. Am avut ocazia să mă chete mai mult sau mai puţin

iluminatul corespunzător al sălii Caragiale. Şi-au reînceput acti­ conving în zilele trecute că... aşa voluminoase, altele — în special

cit şi al încăperilor destinate ac­ vitatea şi cercul literar, cercul a fost pînă nu de mult. Dar spre articolele metalice — răspîndite

torilor. O cortină frumoasă de de croitorie, iar în perspectivă marea mea surprindere am ob­ în dezordine, neîmpachetate.

pluş, fosa pentru orchestră, so­ este redeschiderea cercurilor de servat că acest club e transfor­ E bine oare ca cei peste 30

bele de teracotă cît şi parcheta- artă plastică, de balet şi un curs mat în magazie. de tineri salariaţi ai IJ.IUC.C.

rea scenei vor oferi atît specta­ de dans modern. Pereţii doar, pavoazaţi cu lo­ Haţeg să bată trotuarele în loc

torilor cît şi artiştilor condiţii In curînd, la Casa raională de zinci şi citate scrise pe sticlă, să-şi petreacă în mod plăcut
optime de vizionare şi interpre­ cultură din Orăştie se vor des­ ev tenta dulapurilor-bibliotecă, timpul lor liber, Ia club ? Nu
tare a programelor artistice. făşura din plin toate activităţile a meselor de şah şi a mesei de
cultural-artistice prevăzute în ping-pong arată că aici a fost este bine.
Deşi reparaţiile indicate mai planul de muncă al casei de cul­ cîndva un club. Conducerea U.R.C.C. ar tre­
sus au îngreunat desfăşurarea
Peste tot însă, pe mesele a- bui să ia măsurile de cuviinţă
pentru a înlătura această situa­

repetiţiilor formaţiilor artistice tură pentru această lună. mintite, sus pe dulapuri, pe jos, ţie. Noile blocuri din cartierul nou muncitoresc (cvartal) Hunedoara.

A DOUA VIAŢA redeschidere. Cu comuniştii în frunte, Gotgoţiii Carol, sau Karcsi-baci cum camdată se joacă de-a mineritul. 'Are s-au plimbai pe bulevardele Mosco­
a oraşului Vulcan minerii lucrau zi şi noapte pcnJru ca vei, Varşoviei...
mina, cea care timp de 25 de ani a îl numesc ortacii. Karcsi-baci, şi-a abia 4 ani. Să vezi ce miner o să iasă
stat sub apă, să înceapă să producă ¦k
diamantul negru. început ucenicia în. anul 1932. A înce­ din el. In familia noastră — nu ştiu Se făcuse amiază cînd am lăsat
mina. Am urcat pe stradă cticiumilor.
„Cărbune, cît mai mult cărbune put de acolo de unde pornesc to ţi: dacă ţi-am mai spus — meseria de Pe strada aceasta erau înainte breme
pentru industria noastră socialistă / “. — nici mai mult, nici mai puţin de-
Acestei chemări minerii din Vulcan de la vagonet. Apoi, a „avansai“ a- miner s-a moştenit de la bunică-meu... cit 34 de cîrciumi. Numărul lor mare
i-au răsptms prin fapte, In sprijinul se explica prin faplul că fiecare an­
Oraşul Vulcan, vtea. înainte insă, minerul trebuia să — Am fost as’noapte in şut — mi-a muncii lor eroice au înCeput să so­ julor de miner. S-a specializat în lu­ — Dar acum eşti mulţumit, Karcsi treprenor avea şi cile o cifCiuihă, de
semneze o declaraţie, prin care se o- spus el. Nu prea-s toate tă regulă. sească Utilaje noi. Au sosit compresoă- crări de belonări. Pe piuite galerii şi baci ? unde minerii erau obligaţi să-şi facă
Există două legende asupra prove­ bliga ca timp de 10 ani să nu revină Auzi dumneata — mă ia el martor — re, maşini de eXltăcţie, pompe, loco­ puţuri principale, betomil rece adăpos­ cumpărăturile. Abia acum înţelegeam
nienţei numelui acestui oraş, Prima ! în Valea Jiului, Ce ruşinoasă soluţie să ne depăşim planul de producţie pe motive, Multe din aceSle utilaje poar­ teşte semnătura maistrului Golgoţiu — Tare miltţumit I Păi să le luăm de ce pe strada aceasta majoritatea
se spune că de mult, laie de mult, pe de a scăpa de şom aj! Asia era prin luna asta cu numai cîieva sute de tă marea fabricilor sovietice şi ceho­ şi a ortacilor săi. Voinic, cu capul la rtnd. Eu cîştig 1.800 lei pe lună. caselor aveau uşi mari de prăvălie...
muntele Sltaja a fost un vulcan ce anul 1931... tone..: slovace. In anii de la redeschiderea puţin aplecat în faţă, veşnic cu ţiga­ Am fost decorat cu „Ordinul Muncii“ Am plecat în oraş să văd noul car­
ei, prin grijă partidului şi a statului ra în gură, Karcsi-baci povesteşte cu clasa IH-a. Copiii mei o duc aşa cum tier. Aliniate într-o ordine perfectă,
erupea. Şi dilpă mulţi aţii, cînd. focul ,..Am poposii recent în oraşul Vul­ Intre timp a sunat telefonul. Cît nosiru, mina Vulcan a fost înzestrată plăcere despre munca minerilor la an­ trebuie să trăiască fiii unui miner din blocurile mari îşi înălţau etajele sus
a durat convorbirea noastră, aproape cu utilaj mecanic şi electric modern, treprenori, zilele noastre. Ne-am făcut o casă de tot, creînd un peisaj nespus de
s-a astimpqrat şi au început să soSeas- can. împreună cu şuvoiul de oameni tot timpul telefonul suna, aducînd penlru care s-au investit importante sistem vilă, de ioată frumuseţea. Pe frumos. Deocamdată, erau construite
te a cdbdrft din trenul ce abia sosise veşti de la fiecare sector, De data a• fonduri. mai mult de 500 de apartamente şi
că primii locuitori, aeesiara ti s-a spus ceasta, tovarăşul Coioţ vorbea cu un ^ Lucram cîte 12 ore pe zi. Toam­ timpul capitaliştilor am muncit 3 fraţi trei cămine ca peste 800 de locuri,
în eurînd se împlinesc m aistru : înainte vreme, mina a fost pur şi pentru tinerii mineri. Dar se vedea
de la începui, cei de Ungă Vulcan. zece ani de la începerea simplu jefuită, exploalîndii-se în mod na şi iarna nu mai apucam lumina Şi toţi n-am fost în stare să ne facem braţul lung al unei macarale tnvîr-
lucrărilor de redeschidere — Nu, frate dragă »-<• spunea tova­ barbar numai straturile groase. Au tindu-se în jurul unui alt bloc tidiedt
Şi aşa li se. spune şi în ziua de azi, răşul Coioţ. Nu-ţi dau nimic. Astă trebuii ani de muncă pentru a reface zilei. Noi intram în Plină cînd pe u- o casă din scindări. Locuiam 6 per­ 'în roşu. Semn că în primăvară aceas­
a minei Vulcan noapte ţi-am găsii ortacii dormind. straiurile, galeriile, toiul. ta minerii din Vulcan vor mai primi
A doila legendă pare mai verosimilă. Nu, acum nu capeţi, mai iirziu». liţă era întuneric şi ieşeam seara cînd soane înir-o singură cameră. Acum, noi apartamente. La parterul acestui
Spun veléranii că, cu sule de ani in ^'illlllllilllllllllllllllllllli Mina este abia la început. Viitorul bloc uriaş se vor deschide noi maga­
urmă, in salut lor, cărbunele era la încerc să ghicesc cînd se mai o- ei este nespus de strălucii — date picla nopţii cuprindea aşezarea. Pri­ in numai ciţiva ani, mi-am făcut o zine.
suprafaţă. Şi fiind aşa, intr-o vară ta­ din Petroşani, am pornit spre mină. dihneşte omul acesta? Tovarăşul' Co­ fiind rezervele imense de cărbune. To­
re Călduroasă, s-ă uptiils. Cărbunele In partea aceasta, oraşul mai poartă teţ este tipul minerului Itecut prin varăşul Cotoţ mi-a spus: meam plată slabă... casă — ţi-am mai spus — ca o vilă, Am trecut pe lîngă itresa şi sana­
ardea aşa de tare incit iei. de prin forma de acum ciţiva zeci de ani. U- multe greutăţi, dar şi bucurii. E drept, toriul de noapte, amenajate în fostele,
alte părţi au crezul, că a început ctupj r.ele case au obloane şi uşi mari, ca bucuriile alt Venit acum, in anii din — Mina Vulcan esle foarte bogată Karcsi-baci s-a oprit pentru o clipă. Şi nil sînt singurul miner care şi-d locuinţe fastuoase ale foştilor directori
de prăvălie. Mai tlrziil, aveam să aflu urmă. Are 47 de ani şi mai¦ mult de în cărbune, Are multe straiuri groase. ai societăţii carbonifere. Am intrat în
ţia unui vulcan, Şi de atunci acestui secretul acestor case cu aspect de Acest lucru nu trebuie să ne mire de­ A aprins dtn nou o ţigară şi a conti­ făcut casa lui. Case noi au şi Pasca magazinele foarte bine aprovizionate.
prăvălie. jumătate i-a petrecut în mină, A lu­ oarece aici este mijlocul Văii Jiului Dar ca să treci peste iot, ca să vezi
loc i se zice Vulcan. crat la Petrila 23 de ani. La Vulcan şi deci şi stratul cel mai gros. De nuat pe ăcelăŞi ton sfătos: Ion, Iancu Octavian, Bîscă Ioan, Cil- ce s-a construit in Vulcan, ar trebui
Un singur lucru este cert. Vulcanill La mină, in biroul şefului exploa­ lucrează din 1951, adică din. anul cînd acum ui colo, minerii noştri vor avea mult timp. Priveam la iot ce s-u con­
tării, tocmai se ţinea şedinţa obişnuită mina a fost redeschisă şi a începui un cuvînt greu de spus... — Unde rămăsei? Adică acolo unde cer Frăhcisc şi mulţi alţii. Atunci, pe struit pînă acum şi în minte mi-aa
a fost un sat in care mizeria era siă- de lucru: Şefii de sectoare raportau să producă primele vagoane de căr­ revenit cuvintele comunistului Golgo-
plita. Vulcanul era Sătul şomajului. Pe câni a mers producţia, ce greutăţi au bune. Fără îndoială că da. Colectivul de Vorbeam de condiţiile de trai de pe timpul capitaliştilor, minerul ca să tiu Carol:
uliţele strimte şi îtlgusle, minerii, cit intimpinat. După 20 de minute, am muncă ai minei Vulcan este alcătuit
era ?ma de mare, aşteptau înfriguraţi ajuns să siău de vorbă Cu iovarăşul De fapl, lucrările de redeschiderea timpurile capiialiştilor. Alunei, to­ poală cîşliga o bucată de pline, Ire- — Cînd poporul ştie că tot cé făce
cred veste de începerea lucrului. Aca­ losif Coioţ, şeful exptoalării. îmbrăcat minei au început în anul 1949. Alunei din oameiti harnici, pricepuţi în ale este pentru binele săli, cînd ate 'bdh-
să tiu se puţeăU duce cil miitiile goale. cli un cbfOC fără mîheci tras peste sa­ s-a început evacuarea apei, Toate, ga­ varăşe, cînd s-a închis mina, ani ră­ buia să plece în lume, părăsiiidu-şi ducător priceput, aşa cum esté parti­
Copia flăminzi aşteptau de-ale gurii. lopetă,. păreţi puţin ObOsit, ca omul ce leriile, întreaga mină era inundată. mineritului. Cînd s-a redeschis mina, dul nosiru, poporul poale face minunii
Dar Cu ce bani să cumpere dr mîn- nu închisese ochii ioată noaptea. Pe Ce muncă eroică s-a depus alunei! mas pe drumuri sute şi mii de mineri. casa unde s-a născut, locurile unde a
care? Atunci tin d s-a închis mina, faţă Inai pilrta încă praful negru de minerii, unul cile unul, din cei mulţi Adevărat ! Ce-a de-a doua viaţă
viaţa satului s-a întors pe dos. Sule cărbune. Cu cît eliiilziâsm au lucrat minerii la Atunci am plecat care încotro. Eu, de copilărit. d oraşului Vulcan stă mărturie aces­
redeschiderea minei lor. Greutăţile şi care au plecat in lume acum 30 de tei afirmaţii.
de minări au rămas fără lucru şi, pe lipsurile — inerente începutului — pildă, m-am dus la Lupeni şi deşi eram ¦ir
n-au constituit piedici în munca de arii, pehttU a ciŞligă 6 bucălă de pli­ calificat şef de echipă, am fost anga­ MIRCEA NEAGD
lînfţă ei, alte suie de familii ţâră min-
carra de fiecare zi. şomajul pusese ne, aU tlicepuţ să ŞC inlăarbă pentru jat ca vagonetar. Şi uite aşa a tre­ Înainte de a părăsi mina, am avut
siăpîmre pe întreaga viaţă a satului.
a lucră la „mina lo t“. buit să irec -iarăşi prin meseriile pe o scuriă discuţie cu preşedintele co-
La cîteva săplămini după închidă->
rea minei, minerii au fost chemaţi la Am cunoscut pe unul dintre aceştia care le mai făcusem odată. Asta, pen­ miteiului de întreprindere. De la el
primărie, unde li s-au promis vagoane
pentru a pleca cu familiile unde-or tru ca să primesc plată mai puţină. am aflat că anul irecut, 262 de mineri

A !ost nespus de greu. Comuniştii au şi-au petrecut concediul pe plaiurile

luptat din răsputeri şi au învins. Au însorite ale Mării Negre, sau au luat

învins cei care au luptat pentru o pieptiş crestele Carpdţilor. Foştii şo­

viaţă mai frumoasă, penlru fericirea meri, acela care cu 30 de ani in urmă

celor mulţi... umblau pe drumurile ţării cu speran­

— Karcsi-baci, spuneai că ai doi fe­ ţa că vor putea cîştiga o bucată de

ciori. pline, au făcut băi la Mamaia sau

— Am ¦— a răspuns mîndru o- Vasile Rodită. Şi nu numai ailt, Mulţi
mul. Unul, Caro!, este la 23 de ani dintre ei au fost trimişi să-şi petrea­
şi-i maistru miner. Eu, la virsta Iui, că cbncediul în străinătate. Nepdţii ce­
abia puteam să cîştig o bucăţică de lor care n-au apucat să vadă Petro­
piiă. Al doilea e, cum se spune, tizul

matale — ti cheamă Mircea — şi deo­ şanii, situat ia ciţiva kilometri, de aici,