Page 40 - 1959-03

Ni. 1312
Educarea candidaţilor
de partid-sarcină im portantă
Candidaţii de partid trebuie
să devină capabili să mobili­
zeze masele la îndeplinirea tu­
turor hotărîrilor partidului prin
propriul lor exemplu. Ei tre­
buie să lupte permanent pen­
tru înlăturarea tuturor lipsu­
rilor şi a tot ceea ce dăunea­
ză cauzei construirii socialis­
mului în patria noastră.
Tocmai de aceea organiza­
ţiile de partid au datoria să se
îngrijească pentru ca fiecare
candidat de partid să aibă un
nivel politic ridicat şi o bună
pregătire profesională.
Organizaţia de partid de la
Atelierele centrale Gurabarza,
raionul Brad, se ocupă îndea­
proape de educarea candidaţi­
lor de partid. înainte de a re­
leva citeva din metodele cele
mai eficace, trebuie arătat că
in anul trecut organizaţia de
partid de aici şi-a întărit rîn-
durife prin primirea unui nu­
măr de 31 candidaţi de partid.
Majoritatea celor primiţi în
rîndul candidaţilor de partid
sînt muncitori care lucrează
nemijlocit în procesul de pro­
ducţie. AnuT acesta, a-lţi 3 mun­
citori fruntaşi au devenit can­
didaţi de partid. Toţi aceştia au
fost confirmaţi de către comite­
tul raional de partid.
Cei 40 candidaţi de partid
au fost încadraţi în învăţămîn-
tul de partid. Un candidat de
partid studiază la cercul de e-
conomie concretă, 5 dintre ei
sînt înscrişi şi frecventează cu
regularitate la cursul de stu­
diere a Istoriei P.M.R., iar cei­
lalţi 34 candidaţi studiază or­
ganizat statutul Partidului
Muncitoresc Romîn.
La Casa raională
de cultură din Orăştie
La Casa raională de cultură ale Casei raionale de cultură din za va putea contribui şi mai
„Ion Budai Deieanu" din Orăştie Orăştie, totuşi ele nu şi-au în­ mult la continua întărire a rin-
s-au făcut în ultimul timp re­ cetat activitatea, muncind de zor durilor partidului.
paraţii capitale, care schimbă în pentru pregătirea unui bogat
întregime aspectul interior al a- program. Astfel, ansamblul co­
cestui locaş de cultură. Aici a fost
amenajată, o cabină de proiecţie
pentru cel de al doilea cinema­
tograf din oraş, s-a introdus o
nouă reţea electrică pentru buna
deservire a cinematografului şi
iluminatul corespunzător al sălii
cit şi al încăperilor destinate ac­
torilor. O cortină frumoasă de
pluş, fosa pentru orchestră, so­
bele de teracotă cît şi parcheta-
rea scenei vor oferi atît specta­
torilor cît şi artiştilor condiţii
optime de vizionare şi interpre­
tare a programelor artistice.
Deşi reparaţiile indicate mai
sus au îngreunat desfăşurarea
repetiţiilor formaţiilor artistice tură pentru această lună.
A DOUA VIAŢA
a oraşului Vulcan
Oraşul Vulcan.
Există două legende asupra prove­
nienţei numelui acestui oraş, PriiHdi
se spune că de mult, late de mult, pe
inUntele Sltaja a fost un Vulcan ce
erupea. Şi după mulţi ani, cînd focul
s-a aslimpărat şi au început să sobeas-
că primii im m m , acestora li s-a spus
de la începui, cei de lingă Vulcan.
Şi aşa li se spune şi în ziua de azi.
A doua legendă pare mai verosimilă.
Spun veteranii că, cu sute de ani în
urmă, Ui salul tor, cărbunele era la
suprafaţă. Şi fiind aşa, intr-o vară ta­ lucrărilor de redeschidere
re Călduroasă, s-a aprins. Cărbunele
ardea ăşa de talé tnc.it Cei de pnn
alte părţi au crezut că a începui erup­
ţia unui vulcan, Şi de atunci acestui
loc i se zice Vulcan.
Un singur lucru este ceri. VulcaiUll
a ţost un sat in care mizeria era stă-
pl'iiü. Vulcanul era Sătul şomajului. Pe r.ele case au obloane şi uşi mari, ca
uliţele strimte şi înguste, minerii, d i de prăvălie. Mai iîrziu, aveam să aflu
era ziua de mare, aşieplail înfriguraţi
vreo veste de începerea luCruhli, Aca­
să nu se puteăii duce cu miiniie goale,
Copia ftăminzi aşieplail de-ale gurii.
Dar bu Ce bani să cumpere t.Ir toîli-
care ? Atunci Cînd S-d închis rniita,
viaţa salului s-a întors pe dos. Sute
de mineri au rămas fără lucru şt, pe
lingă ei, alte suie de !amilii fără min- cil un cojoc fără mîhebi irăs peste sa­
căţea de fiecare zi. Şomajul ptisese
stăpbîite pe întreagă viaţă a satului.
La cîieva săpiămini după închideJ
rea minei, minerii au !ost chemaţi la
primărie, unde li s-au promis vagoane
pentru a pleca cu familiile unde-or
Io scopul educării candidaţi­
lor' de partid în procesul mun­
cii, biroul organizaţiei de bază
a încredinţat sarcini concrete
tuturor candidaţilor, sarcini le­
gate de activitatea economică
şi politică a întreprinderii. De
pildă, Nicolae Lazăr şi Sabin
Cerbu, care abia în urmă ou d-
feva zile au devenit membri de
partid, au avut şi au încă şi
în prezent sarcina să se -ocupe
de utemiştii din secţie care au
obiceiul să întîrzie sau să lip­
sească nemotivat de la lucru.
Elisabeta Mîş este secretara
organizaţiei de bază U.T.M. de
la secţia tăcătuşerie, Loriţa
Clej şi Avram Stînga au primit
sarcina concretă de a sprijini
munca culturală şi sportivă,
a-lţi candidaţi de partid mun­
cesc în cadrul celorlalte orga­
nizaţii de masă din întreprin­
dere, sînt agitatori etc. Ceea ce
merită subliniat, mai ales, este
că marea majoritate a candi­
daţilor se achită cu cinste de
sarcina încredinţată.
Antreniîndu-i in viaţa obşteas­
că, încredinţindu-le sarcini le­
gate de munca de agitaţie, de
activitatea organizaţiilor de
masă, de procesul de producţie,
creşte zi de zi interesul candi­
daţilor de partid faţă de proble­
mele întreprinderii. Biroul or­
ganizaţiei de bază controlează
în mod permanent felul cum
candidaţii de partid îşi îndepli­
nesc sarcinile primite, cenîn-
du-le să prezinte informări des­
pre activitatea lor în faţa bi­
roului organizaţiei de bază sau
la adunările generale.
Biroul organizaţiei de bază
obişnuieşte să traseze sarcini
concrete celor mai pregi
ral, condus de profesorul Ioan
Popa a pregătit un bogat reper­
toriu, complectat cu orchestra
semisimfonîcă din localitate.
Cercul dramatic pregăteşte pie­
sa „D-ale carnavalului" de I.L.
Caragiale. Şi-au reînceput acti­
vitatea şi cercul literar, cercul
de croitorie, iar în perspectivă
este redeschiderea cercurilor de
artă plastică, de balet şi un curs
de dans modern.
In curînd, ia Casa raională de
cultură din Orăştie se vor des­
făşura din plin toate activităţile
cultural-artistice prevăzute în
pianul de muncă al casei de cul­
vrea. înainte insă, minerul Irebtlia. să
semneze o declaraţie, prin care se o-
bliga ca timp de 10 ani să nu revină
în Valea Jliilhi, Ce ruşinoasă soluţie
de a scăpa de şomaj I Asia era prin
anul 1931...
...Am poposit recent bi oraşul Vul­
can. împreună cu şuvoiul de oameni
Ce a cObori.l din trenul ce abia sosise
în curînd se împlinesc
zece ani de Sa începerea
a minei Vulcan
III
din Petroşani, am pornit spre mină.
In patlea aceasta, oraşul mai poartă
forma de acum cîţiva zeci de ani. U-
secretul acestor case cu aspect de
prăvălie.
La mină, in biroul şefului exploa­
tării, iocmai Se ţinea şedinţa obişnuită
de lucru. Şefii de sectoare raportau
cum a mers producţia, ce greutăţi au
bitimpinai. După 20 de minute, am
ajuns să stau de vorbă tu tovarăşul
Iosij Coloţ, şeful exploatării. îmbrăcat
lopetă, , părea puţin obosit, ca omul ce
nu închisese ochii toată noaptea. Pe
faţă tnai pilrla încă praful negru de
cărbune.
membri de partid de a se ocu­
pa de 1—2 candidaţi de partid
pentru a-i ajuta să se ridice din
punct de vedere politic şi pro­
fesional, de a-i educa în spiri­
tul unei înalte răspunderi pen­
tru îndeplinirea sarcinilor şi
respectării disciplinei de partid.
Aşa, spre exemplu, comu­
nistul Gheorghe Fărcaş, şeful
unei echipe de lăcătuşi, s-a o-
cupat şi se ocupă încă de can­
didaţii Ioan Matei şi Nicolae
Glia,va, care au devenit fruntaşi
in producţie. La fel tov. Ştefan
Bogaru s-a ocupat de candida­
ţii Niţă Vidu şi Ioan Golea,
iar comunista Ileana Lazăr de
candidaţii losif Nicoară, Elena
Bordea şi Avram Stingă. Ast­
fel, s-a reuşit ca din cei 40
candidaţi de partid 20 să fie
fruntaşi în producţie şi in ac­
tivitatea obştească.
Biroul organizaţiei de ba.ză
se îngrijeşte ca în timpul staj
giului, candidaţii de partid să
fie educaţi şi ajutaţi să se ri­
dice la nivelul membrilor de
partid pentru ca la expirarea
stagiului să poată fi primiţi în
rindurile membrilor de partid.
Ga o lipsă a biroului organi­
zaţiei de bază se poate arăta
aceea că nu a organizat convor­
biri pentru candidaţii de partid
pe teme c a : „Drepturile şi în­
datoririle membrilor de partid“,
„însemnătatea stagiului de can­
didat şi cum trebuie el folosit“,
„Despre democraţia internă de
partid“, „Despre disciplina de
partid" etc.
De asemenea, o lipsă este şi
aceea că biroul organizaţiei de
bază nu organizează vizionări
de filme în colectiv, vizitarea
unor locuri istorice legate de
trecutul de luptă al poporului
nostru etc.
Lichidînd deficienţele ce se
mai manifestă încă în activita­
tea sa, organizaţia de bază de
la Atelierele Centrale Gurabar­
V. p.
cuiue M A G A Z IE ?
Auzisem că la U.R.C.C. Haţeg pe lîngă pereţi, sînt îngrămădite
există un club de toată frumu­ mărfuri, unele ambalate în pa­
seţea. Am avut ocazia să mă chete mai mult sau mai puţin
conving în zilele trecute că... aşa voluminoase, altele — în special
a fost pînă nu de mult. Dar spre articolele metalice — răspîndite
marea mea surprindere am ob­ în dezordine, neîmpachetate.
servat că acest club e transfor­ E bine oare ca cei peste 30
mat în magazie.
Pereţii doar, pavoazaţi cu lo-
rtnci şi citate scrise pe sticlă,
ev tenţa dulapurilor-bibliotecă,
a meselor de şah şi a mesei de
ping-pong arată că aici a fost
cîndva un club.
Peste tot însă, pe mesele a-
mintite, sus pe dulapuri, pe jos, ţie.
— Am fost as’noapte in şut — mi-a
spus el. Nu prea-s toate in regulă.
Auzi dumneata — mă ia el martor —
să ne depăşim planul de producţie pe
luna asta cu numai c îie v a . sute de
tone..,
Intre timp a sunat telefonul. Cît
a durat Convorbirea noastră, aproape
tot timpul telefonul, suna, aducînd
veşti de la fiecare sector, De dala a-
ceasta, tovarăşul Coloţ vorbea cu un
m aistru :
— Nil, frate dragă — spunea tova­
răşul Coloţ. Nu-ţi dau nimic. Astă
noapte ţi-am găsit ortacii dormind.
Nu, acum nu capeţi, măi iîrziti,..
încerc să ghicesc cînd se mai o-
dihneşte omul acesta? Tovarăşul' Co­
toi este tiptil minerului irecut prin
multe greutăţi, dar şi bucurii, E drept, fonduri.
bucuriile an venii acum, în anii din
urmă, Are 47 de ani şi Mat mult de
jumătate i-a petrecut în mină. A lu­
crat la Petrila 23 de ani. Im Vulcan
lucrează din. 1951, adică din anul cînd
mina a joşi redeschisă şi a începui
să producă primele vagoane de căr­
bune.
De !apt, lucrările de redeschiderea
minei au început în anul 1949. Aluna
s-a început evacuarea apei, Toate, ga­
leriile, întreaga mină era inundată.
Ce muncă eroică s-a depus atunci!
Cu cit entitriasin au lucrat minerii la
redeschiderea minei lor. Greutăţile şi
lipsurile — inerente începutului —
n-au constituit piedici în munca de
DRUMUL SOCIALISMULUI
SaM BO M M B
înfloreşte satul nost'
Moş Ion si obli din şale, scoase
fluierul din şerpar^ îşi îndreptă
privirea spre tinerii înşiraţi în sîr-
bă — gata de a intra în scenă,
tuşi o dată şi pomi a doini. O
melodie irislă, răscolitor de irisiă,
umplu sala căminului cultural din
Iscroni în care o singură persoa­
nă sia cil privirea aţintită spre
scenă. Era instructoare-a brigăzii
artistice de agitaţie a căminului
cultural din Iscroni, ce asista la
una din repetiţiile brigăzii, care
se pregătea în vederea celui de-al
V-lea concurs pe ţară al forma­
ţiilor artistice de la sale. Moş
Ion nu fu lăsat să-şi termine doi­
nă căci Pliiu Burlac, un tthăr ţă­
ran pe al cărui ten n-au Mijii
încă luleii, se apropie de fluieraş,
îndenmindu-l să schimbe melodia
duioasă cu 6 sîrbă care să aducă
veselia. Moşul îl ascultă. Porni
a zice o sîrbă în al cărei ritm,
brigada artistică de agitaţie intră
cu Strigături si chiuituri. Din ea
fac parte tinere şi tineri munci­
tori, ţărani din sat, Unul mai chi­
peş ca celălalt, unul mal vesel ca
altul. După ce bat o sîrbă bifo­
cală, tinerii se aşează în semicerc
şi programul propriu-zis al bri­
găzii începe : / „înfloreşte satul
nost’ / Cîntăm voioşi că nu mai
este cum a fost / Case noi s-au
ridicat, / Munca-n cîntec s-a schim­
bat, / Viaţă nouă e în sat / “...
De la ei aflăm că în satul Is­
croni au fost construite 20 de
blocuri, a fost asfaltată şoseaua,
halta de ieri s-a schimbat în gară,
ţăranii au cămin şi cinematograf,
şi mai mult — că 80 de familii
de aici s-au unit în întovărăşire...
Ei, dar cîie nu aflăm din progra­
mul brigăzii ? Lucruri bune dar...
şi rele... Aşa că brigada, prin cri-
Uca-l satirică, necruţătoare, îi a-
rată pe toţi la făfă: şi pe secre­
tarul. sfatului popular care... /„Du­
pă cîte am a fla t,/E niţel înfu­
m urat.../N u niţel, că-i tocmai bi­
ne / Şi... zău că nu-i şade b in e;
/ S-a ridicat doar dintre noi / De
la plug, de lîngă oi 1... /
De asemenea, brigada artistică
de agitaţie a criticat colectivul de
redacţie al gazetei de perete care
a uitat să se ocupe de activitatea
acesteia. Transptinîndu-se în rolul
gazetei de perete, brigada a spus:
NOTA
de tineri salariaţi ai U.R,C.C.
Haţeg să bată trotuarele în loc
să-şi petreacă în mod plăcut
timpui lor liber, la club? Nu
este bine.
Conducerea U.R.C.C. ar tre­
bui să ia măsurile de cuviinţă
pentru a înlătura această situa­
redeschidere. Cu comuniştii in frunte, Golgoţiti Carol, sau Karcsi-baci cum camdată se joacă de-'a mineritul. Are
minerii lucrau zi şi noapte pentru ca îl numesc ortacii. Karcsi-baci, şi-a abia 4 ani. Să vezi ce miner o să iasă
mina, cea care timp de 25 de ani a început ucenicia in anul 1932. A înce­ din el. In familia noastră — nu ştiu
stai sub apă, să uiceapă să producă pui de acolo de unde pornesc to ţi: dacă ţi-am mai spus — meseria de
diamantul negru.
„Cărbune, cît mai mult cărbune
pentru industria noasiră socialistă /“.
Acestei chemări minerii din Vulcan
i-au răspuns prin fapte, In sprijinul
muncii tor eroice au început să so­
sească utilaje noi. Au sosit compresoă-
re, maşini de extracţie, pompe, loco­
motive, Multe din aceste utilaje poar­
tă marca fabricilor sovietice şi ceho­
slovace. In anii de la redeschiderea
ei, prin grija partidului şi a statului na şi iarna nu mai apucam lumina şi toţi n-am fost în stare să ne facem
nostru, mina Vulcan a fost înzestrată zilei. Noi intram în Plină cînd pe u- o casă din scindări. Locuiam 6 per­
cu utilaj mecanic şi electric modern, liţă era întuneric şi ieşeam seara cînd soane înlr-o singură cameră. Acum,
pentru care s-au investii importante pîcla nopţii cuprindea aşezarea. Pri­ în numai cîţiva ani, mi-am făcut o
înainte vreme, mina a fosl par şi
simplu jefuită, exploatîndu-se în mod
barbar numai straturile groase. Au
trebuii ani de muncă pentru a reface
straturile, galeriile, lotul.
Mina c s k abia la început. Viitorul
ei este nespus de strălucii — date
fiind rezervele imense de cărbune. To­
varăşul Coloţ Mi-a spus:
—¦ Mina Vulcan este foarte bogată
în cărbune. Are multe straturi groase.
Acest lucru nu trebuie să ne mire de­
oarece aici este mijlocul Văii Jiului
şi deci şi stratul cel mai gros. De
acum in colo, minerii noşlri vor avea
un cuvînt greu de spus...
Fără îndoială că da. Coleclivul de
muncă ai minei Vulcan este alcătuit
din oameni harnici, pricepuţi în ale
mineritului. Cînd s-a redeschis mina,
minerii, unul cile unul, din cei mulţi ciori.
care au plecat in lume acum 30 de
ani, pentru a cîştigti o bucăiă de pli­
ne, aU thCepUi să be întoarcă pentru
a lucră la „mina lor“.
Am cunoscut pe unul dintre aceştia: matale — îl cheamă Mircea — si deo­ şanii, situat la cîţiva kilometri de aici,
/ „Sînt gazeta de perete / Şi vă
spun pe îndelete: / Am rămas de-a-
cum orfană, / N-am nici tată, n-am
bici mamă./Ajutor de cînd cer­
şesc/A m începui să-mbătrînesc“ /.
Şl rlnd pe rtnd, brigada îi cri­
tică pe toţi cei vinovaţi. Printre
cei criticaţi se află şi întreprinde­
rea I.G.O., care neglijează ilumi­
natul în unele cătune ale satului.
Amintind apoi de faptul că între­
prinderea nu se ocupă de bună a-
limehlare- cu apă, brigada a spus:
/ De ce nu vii, să vezi măcar de
apă ? / Că noi o bem adesea.., co­
lorată. /G ăsim în ca gunoaie şi
rugină / Şi aşteptăm cu zilele să
vină“ /...
Nu scapă de critica brigăzii nici
acei ce ani de zile neglijează do­
tarea căminului cultural cu o sală
care să servească desfăşurării ac­
tivităţii cultural-artistice. Pentru
acest subiect brigada găseşte o
scurtă, dar spirituală scenetă.
Repetiţia s-a terminat, instnlc-
toarea mai face Unele complectări.
Eugen Manea ia acordeonul şi...
melodia unei Invîrlite îi îndeamnă
pe toţi ta ioc. Cu cîntec, joc şi
voie bună se încheie fiecare repe­
tiţie şl numai cînd dinspre dealu­
rile ce gîiuie comuna Aninoasă, se
aude sunetul sirenei ce cheamă mi­
nerii la lucru în schimbul de noap­
te, numai atunci Unerii din bri­
gadă pornesc spre casete calde,..
+ arie am depăşit planul de pro­
Tinerii din Iscroni au format o
brigadă artistică de agitaţie, au
învăţat cîniece, jocuri şi recitări
şi au pornit să veselească ţăranii
muncitori în serile de iarnă, In
cîieva seri ei un delectat locuito­
rii salului lor, altă dată pe cei
din satul Coroieşti, iar deunăzi se
aflau în sludioul staţiei de radio-
ficare din Aninoasa, îmbogăţind
cu succes programul emisiunii lo­
cale din acea seară.
LOC1A UCID
|W>AWííiíílíí:
Noile blocuri din cartierul nou muncitoresc (cvartal) Hunedoara.
de la vagonet. Apoi, a „avansai“ a- miner s-a moştenit de la bunică-meu...
julor de miner. S-a specializat în lu­
crări de belonări. Pe multe galerii şi
puţuri principale, beiomil rece adăpos­
teşte semnătura maistrului Golgoţiu
şi a ortacilor săi. Voinicf cu capul
puţin aplecat în faţă, veşnic cu ţiga­
ra în gură, Karcsi-baci povesteşte cu
plăcere despre munca minerilor la an­
treprenori,
Lucram cile 12 ore pe zi. Toam­ timpul capitaliştilor am muncit 3 fraţi
meam plată slabă...
Karcsi-baci s-a oprit pentru o clipă. Şi nu sînt singurul miner care şi-a
A aprins din nou O ţigară şi a conti­
nuat pe acelaşi ton sfă to s:
— Unde rămăsei ? Adică acolo unde cer Francisc şt mulţi alţii. Atunci, pe
vorbeam de condiţiile de trai de pe timpul capitaliştilor, minerul ca să
timpurile capitaliştilor, Alunei, to­
varăşe, cînd s-a închis mina, ani ră­
mas pe drumuri sute şi mii de mineri.
Alunei am plecat care încotro. Eu, de
pildă, m-am dus la Lupeni şi deşi eram
calificat şef de echipă, am fost anga­
jat ca vagonetar. Şi uite aşa a tre­
buit să trec iarăşi prin meseriile pe
care le mai făcusem odată. Asia, pen­
tru ca să primesc plată mai puţină.
A joşi nesplls de greu. Comuniştii au
luptat din răsputeri şi au învins. Au
învins cei care au luptat pentru o
viaţă mai frumoasă, pentru fericirea
celor mulţi...
—¦ Karcsi-baci, spuneai că ai doi fe­ ţa că vor putea cişiiga o bucală de
— Am — a răspuns mîndru o-
mul. Unul, Caro!, este la 23 de ani
şi-i maistru miner. Eu, la virsia lui,
abia puteam să cîştig o bucăţică de
pită. Al doilea e, cum se spune, Uzul
EMANOIL BORDEA
ŞI ORTACII SAI
II avem in faţă pe Emanoii
Bordea, şeful brigăzii. Nu-mi
puteam da seama de înălţimea
lui pentru că în acest abataj oa­
menii nu stau niciodată în poziţie
verticală. In orice caz, mic nu
este. Are o faţă lunguiaţă la
care umerii obrajilor ies uşor în
evidenţă. Gîteva şuviţe de păr
ieşite de sub caschetă ii mîngiie
fruntea asudată şi înnegrită de
praf de cărbune. Privirea sa
blîndă inspiră multă încredere.
Am făcut cunoştinţă şi după
ce am discutat cîteva probleme
de minerit, interlocutorul meu
a început să vorbească şi despre
brigada sa.
— Despre brigadă aş putea să
vă spun atîtea incit — vă rog
să mă credeţi — nici nu ştiu ce
să vă spun mai întîi. Doar lu­
crăm de patru ani împreună. Au
mai fost ele schimbări de oameni
însă în număr mic şi destul de
rare. Ne înţelegem foarte bine
şi la bucurie şi la necaz. Oa­
menii sînt voioşi, umblă repede
— notaţi că-i brigadă de tineret
— aşa că treaba merge bine.
De aceea, obţinem şi rezultate cu
care ne mîndrim. In luna ianu­
ducţie. In februarie am dat vreo
200 de tone „peste“, iar în pri­
mele patru zile ale lui martie am
trimis la „zi“ 110 tone de căr­
bune peste sarcina planificată.
Randamentele sînt şi ole depă­
şite, căci am îmbrăţişat iniţiativa
brigăzii lui TucaciUG...
Despre brigada condusă de
candidatul de partid Emanoii
Bordea, se mai pot spune multe
lucruri frumoase. Aşa, de pildă,
exeoutînd o armare de bună ca­
litate, răpirea lemnului de mină
se face cu destulă uşurinţă şi
deci poate fi refolosit.
— Dar acum eşti mulţumit, Karcsi
baci ?
— Tare mulţumii f Păi să te luăm
la rtnd. Eu cîştig 1.800 lei pe lună.
Am ţost decorat cu „Ordinul Muncii“
clasa IlI-a. Copiii mei o duc aşa cum
trebuie să trăiască fiii unui miner din
zilele noastre. Ne-am făcut o casă
sistem vilă, de toată frumuseţea. Pe
casă — ţi-am mai spus — ca o vilă.
jă&ui casa lui. Case noi au şi Pasca
Ioii, Iancu Octavian, Biscă Ioan, Cit-
poală cîştiga o bucală de pline, tre­
buia să plece în lume, părăSindu-şi
casa unde s-a născut, locurile unde a
copilărit.
înainte de a părăsi mina, am avut
o scurtă discuţie cu preşedintele co-
miletului de întreprimiere. De la el
am aflat că anul trecut, 262 de mineri
şi-au petrecut concediul pe plaiurile
însorite ale Mării Negre, sau au luat
pieptiş crestele Carpăţilor. Foştii şo­
meri, aceia care cu 30 de ani in urmă
umblau pe drumurile ţării cu speran­
pline, au făcui băi la Mamaia sau
Vasile Rodită. Şi nu numai atît. Mulţi
dintre ei au fost trimişi să-şi petrea­
că concediul iii străinătate. Nepoţii ce­
lor care n-au apucat să vadă Petro­
Pac 3
Nicolae Şerban, Simion Pădu-i
rean şi Vasile Darnian, toţi trei
candidaţi de partid, sînt şefii
schimburilor. „In băieţii aceştia
am toată încrederea" — spunea,
referindu-se la ei, şeful brigăzii.
Brigada aceasta mai are şi
alte merite. Unui dintre ele re­
iese din relatarea de mai jos.
...Era prin septembrie anul
trecut. Sectorul IV al minei Vul­
can dădea cărbunele de cea mai
slabă calitate pe toată mina.
Trebuia ieşit din impasul acesta,
împreună cu biroul organizaţiei
de partid, conducerea sectorului
a hotărî! să treacă la exploata­
rea cărbunelui din stratul 15 sub
intercalaţie. Trebuia însă găsită
o brigadă care să experimenteze
această metodă. Sarcina’ i-a fost
încredinţată brigăzii condusă de
Emanoii Bordea. S-a' început
lucrul. Dar după cîteva zile, oa­
menii dîn brigadă au început să
dea înapoi. Aceasta pentru că
tonele de cărbune erau mai puţi­
ne la număr şi se credea că şi
cîştigul va ti mai miG. Comuniştii
sectorului nu s-au lăsat. Au stat
de vorbă cu fiecare om, le-au
explicat că dacă se dă cărbune
curat nu se va mai rebuta pro­
ducţia pentru cantităţile mari de
sterii şi deci cîştigul minerilor
nu va suferi ou nimic. Pînă la"
urmă oamenii au fost convinşi.
Astăzi, cel mai curat cărbune
de la sectorul IV vine din stra­
tul 15. Brigada condusă de Ema­
noii Bordea şi încă alte două,
sînt îrunta'şe. ...Februarie 1959.
Sectorul IV de la mina Vulcan
a fost bonificat pentru calitatea
bună a cărbunelui. Cele mai
mari cîştiguri pe sector le-au
realizat oamenii din brigada lui
Emanoii Bordea.
N. A.
s-au plimbai pe bulevardele Mosco­
vei, Varşoviei...
:k
Se făcuse amiază cînd am lăsat
miiia. Am urcat pe stradă citciumilor.
Pe strada aceasta erau înainte vreme
— nici mai mult, nici mai puţin de-
cît 34 de circiumi. Numărul lor mare
se explica prin faptul că fiecare an­
treprenor avea şi cile o circiumă, de
unde minerii erau obligaţi să-şi facă
cumpărăturile. Abia acum înţelegeam
de ce pe sirada aceasta majoritatea
caselor aveau uşi mari de prăvălie...
Am plecat în oraş să văd noul car­
tier. Aliniate înlr-o ordine perfectă,
blocurile mari îşi înălţau etajele sus
de iot, creînd un peisaj nespus de
frumos. Deocamdată, erau construite
mai mult de 500 de apartamente şi
trei cămine cu peste 800 de locuri,
pentru Unerii mineri. Dar se vedea
braţul lung al unei macarale învîr-
lindu-se in jurul unui alt bloc tidicăt
'în roşu. Semn că în primăvara aceas-
la minerii din Vulcan vor măi primi
noi apartamente. La parterul acestui
bloc uriaş se vor deschide noi maga­
zine.
Am irecut pe lingă breşa şi sana­
toriul de noapte, amenajate in fostele,
locuinţe fastuoase ale foştilor directori
ai societăţii carbonifere. Am intrai în
magazinele foarle bine aprovizionale.
Dar ca să treci peste iot, ca să vezi
ce s-a construit în Vulcan, ar trebui
mult timp. Priveam la iot ce s-ă con­
struit pină acum şi în minte mi-aa
revenit cuvintele comunistului Golgo­
ţiu Carol:
— Cînd poporul ştie că tot ce făce
este pentru binele său, ciiid are bOii-
dubălor priceput, aşa cum esté parti­
dul nostru, poporul poate facé minuni;
Adevărat ! Ce-a de-a doua viaţă
ă oraşului Vulcan stă mărturie aces-
fei afirmaţii.
MIRCEA NEAGD