Page 41 - 1959-03

Pag. 4
ix U lm a le ş itn i • jx ltu ix e le ş jtlp i • x iitu n e J le ş i ir i • -u ü in ie te ş t ir i*
i!^ C ^ M E H / I C O M U M t L O K :
Deputaţii laburişti cer guvernului englez
traducerea în practică
a comunicatului anglo-sovietic
LONDRA 10 (Agerpres). —
TASS transm ite: La 9 martie
.în Camera Comunelor deputaţii
laburişti au cerut guvernului să
încheie un acord de schimburi
culturale cu U.R.S.S.
Deputatul. S. Silverman a ară­
tat că- este de dorit dezvoltarea
schimburilor culturale între An­
glia şi U.R.S.S., lucru menţio­
nat în comunicatul comun an­
glo-sovietic din 3 martie, şi a
cerut guvernului-să dea un aviz
favorabil în problema încheierii
unui asemenea acord.
Allan, secretar parlamentar
pentru afacerile externe, a de­
clarat. că reprezentanţi ai co­
mitetului pentru relaţiile cu Uni­ rii forţelor armate şi armamen­
unea Sovietică de pe lingă Con­
siliul britanic trebuie să facă
înfr-un viitor apropiat o vizită
la Moscova şi, după părerea' lui
•Allan, aceasta 'ar da mai curînd
roade ’decît un acord.
Unii laburişti au ridicat pro­
blema necesităţii de a s e 'r e ­
glementa divergenţele' prin tra­
tative. In special Zilliacus a ce­ „demilitarizării“ numai a Ger­
rut să se dea asigurări că gu­
vernul englez va căuta să rezol­
ve prin tratative, fără să re­
curgă la forţă, problema situaţiei
din Berlin. Ormsby Gore, minis­ rizată Germania occidentală.
trul de-stat pentru afacerile ex­
terne, a răspuns: „Intenţionăm
să recurgem la' tratative“.
Laburistul Konwin a chemat
guvernul să nu tărăgăneze tra ­
tativele în problema Berlinului.
G u v ern u l ita lia n se ra lia z ă
Ia politica rigida a lui Âdenauer
D e G aulle în problem a B erlinului
ROMA 10 (Agerpres). —
Printre primele acţiuni de po­
litică externă ale noului guvern
Segni se înscrie vizita pe care
premierul italian o va face in
curînd la Paris, răspunzind in­
vitaţiei generalului De Gaulle.
Corespondentul agenţiei ame­
ricane United Press Internatio­
nal interpretează această vizi­
tă, care urmează îndeaproape
pe aceea a cancelarului Ade-
nauer, ca un gest „menit să
sudeze politica italo-franco-ger-
In interesul
intre
Preşedintele Consiliului de
Miniştri al R. P. Romîne, tova­
răşul Chivu Stoica, a acordat,
după cum se ştie, de curînd un
interviu ziarelor greceşti „To
Vima“ şi „Ta Nea". Răspunsu­
rile pe care preşedintele Consi­
liului de Miniştri al Republicii
Populare Romîne le-a dat la în­
trebările puse de redacţiile zia­
relor greceşti au stîrnit un larg
ecou în rîndurile opiniei publice
mondiale. Ziarele greceşti, în­
deosebi, avînd în vedere faptul
că întrebările solicită răspunsuri
referitoare la probleme intere-
sînd în mod special Grecia, au
comentat cu viu interes inter­
viul tovarăşului Chivu Stoica.
Ele au relevat faptul că răspun­
surile date de către şeful gu­
vernului romîn prezintă un mare
interes pentru pacea din zona
Balcanilor, pentru colaborarea
dintre ţările balcanice, în inte­
resul lărgirii şi extinderii rela­
ţiilor şi colaborării dintre ele.
De o atenţie deosebită s-a
bucurat interviul tovarăşului
Chivu Stoica din partea ziare­
lor „Avghi“ şi „Anexartitos Ti-
pos“. Ziarul „Avghi“ scrie de
pildă, că „interviul premierului
romîn prezintă un interes ex­
cepţional pentru ţara noastră“.
Referindu-se Ia faptul că preşe­
dintele Consiliului, de Miniştri
al R. P. Romîne a declarat că
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon : 188; 189; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.LR. nr. 230.320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 Mai" — Deva
LONDRA 10 (Agerpres). —¦
TASS transmite : La 9 martie în
Camera Comunelor deputaţii la­
burişti au cerut guvernului să
grăbească examinarea propune­
rilor pentru întărirea securităţii
europene prin limitarea arma­
mentelor într-o regiune stabilită
de comun acord. Unii deputaţi
laburişti au cerut guvernului să
sprijine propunerile guvernului
polonez privitoare la crearea
unei zone denuclearizate în Eu­
ropa centrală.
Deputatul laburist Swingler
a atras atenţia asupra pasajului
din comunicatul sovieto - englez
din 3 martie cu privire la utili­
tatea studierii problemei limită­
telor într-o regiune a Europei
stabilită de comun acord.
Deputatul laburist Warby a
spus că întrucît guvernul con­
sideră, probabil, că reglementa­
rea europeană este posibilă pe
baza concesiilor reciproce, nu
a renunţat oare la vechea sa
poziţie cînd a insistat asupra
maniei răsăritene ? Warby a în­
trebat dacă guvernul este dis­
pus să includă în zona demilita­
Laburistul Zilliacus a cerut a-
sigu-rări că guvernul va sprijini
planul polonez, drept o cale spre
traducerea în practică a comu­
nicatului comun dat publicităţii
la 3 martie la Moscova.
mană intr-un bloc solid în pro­
blema Berlinului şi in proble­
mele economice care stau în
faţa celor 6 membri ai pieţei co­
mune vest-europene“. Prin a-
ceasta, subliniază comentatorul
agenţiei, Segni aderă fără re­
zervă la „poziţia opusă oricărui
compromis in problema Berli­
nului“ adoptată de cancelarul
Âdenauer şi susţinută pe de-a-n-
tregul de generalul De Gaulle.
ţările
propunerea făcută în anul 1957
de către guvernul romîn cu pri­
vire la’ convocarea unei confe­
rinţe a şefilor de guverne ale
ţărilor balcanice îşi păstrează şi
în prezent actualitatea şi că ar fi nului grec îndreptată spre in­
utilă popoarelor din această re­
giune, ziarul „Avghi“ remarcă
că „este un fapt incontestabil că
în cazul cînd guvernele grec şi
Ecouri din G recia la interviu! acorda} de tovarăşul
Chivu Stoica ziarelor „To V im a11 şi „Ta Nea**
turc nu ar fi formulat obiecţi-
uni, o conferinţă balcanică ar îi
putut duce Ia o slăbire a încor­
dării în regiunea noastră şi la
o strîngere mai mare a relaţi­
ilor între ţările balcanice în fo­
losul tuturor acestor ţări“.
Răspunzînd Ia o întrebare a
redacţiilor ziarelor greceşti, to­
varăşul Chivu Stoica, preşedin­
tele Consiliului de Miniştri al
Republicii Populare Romîne, a-
rată că „cedînd presiunilor im­
perialiste din N.A.T.O., în frun­
te cu cele; din S.U.A., guvernul
grec, după cum se ştie, este pe
cale să admită staţionarea uni­
tăţilor americane dotate cu ar­
mament atomic şi nuclear şi in­
stalarea de rampe pentru rachete
şi proiectile teleghidate pe teri­
toriul grec“. Această remarcă
rD R U M U L S O C I A L I S M U L U I \'r . 1312
nunii i ............. i
LA L E IPZ IG
Conllnnä înfllnirilc patrioţilor
g e rm a n i d in cele d o u ă state g e rm a n e
Cu privire la participarea oamenilor muncii Macmillan BERLIN 10 (Agerpres). — ne în lupta împotriva militaris­
la menţinerea ordinei publice în ţară a sosit la Paris ADN transmite: La Leipzig con­ mului şi despre problema stabi­
tinuă întîlnirile patrioţilor ger­ lirii libertăţii de acţiune a mun­
0 hotărîre a C.C. al P.C.U.S. şl a PARIS (Agerpres). — Pre­ mani din cele două state germa­ citorilor din întreaga Germanie.
ne. Recent a avut loc conferinţa
Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. mierul britanic Macmillan, ' în­ între reprezentanţii P.S.D.G., ai Apoi au avut loc discuţii în­
soţit de ministrul său de Exter­ sindicatelor vest-germane şi ai sufleţite, care s-au desfăşurat
Partidului Socialist Unit din într-o atmosferă de prietenie şi
MOSCOVA (Agerpres). — principale sînt să menţină ordi­ ne, Selwyn Lloyd, a sosit luni Germania. La conferinţă au luat solidaritate. Ele au arătat încă
parte 452 social-democraţi din odată că în sînul P.S.D.G. se
TASS transm ite: La Moscova nea publică şi să ducă o activi­ la Paris. Oamenii de stat bri­ landurile vest-germane Renania intensifică opoziţia faţă de poli­
de nord-Westfalia, Hessen, Ba­ tica conducerii de dreapta a
a fost dată publicităţii hotărî- tate de lămurire în rîndul popu­ tanici au avut întrevederi cu varia, din Hamburg şi din cî- partidului, se aud voci care cer
rea Comitetului Central al laţiei asupra normelor de con­ primul ministru francez, De­ teva alte regiuni ale R. F. Ger­ o luptă hotărîtă din partea so­
P.C.U.S. şi a Consiliului de Mi­ vieţuire socialistă. Membrii echi­ bré, şi ou ministrul de Externe, mane, precum şi reprezentanţi ai cial - democraţiei vest - germane
niştri al U.R.S.S. „Cu privire Ia pelor au sarcina să apere cin­ Couve de Murvîlle. Macmillan pentru încheierea unui tratat de
participarea oamenilor muncii stea şi demnitatea cetăţenilor, să urmează să fie primit marţi de organizaţiei social - democrate a pace cu Geymania şi pentru
la menţinerea ordinei publice în ia măsurile necesare pentru a generalul De Gaulle. tineretului „Şoimii“ şi ai orga­ crearea' unei confederaţii germa­
ţară“. In prezent, se spune în curma orice încălcări ale ordinei nizaţiilor de femei. Ei au aplau­
hotărîre, în condiţiile creşterii publice şi să folosească faţă de In centrul acestor discuţii va dat călduros pe Max Reiman, ne. Mulţi social-democraţi i-au
conştiinţei şi activităţii politice cei care tulbură ordinea publică sta problema germană ; vor fi prim-secretar al C.C. al P.C. din criticat pe conducătorii lor de
a oamenilor muncii şi ale dez­ abordate, potrivit agenţiei Fran­ Germania, Hermann Matern, dreaptă pentru poziţia nehotă-
voltării continue a democraţiei în primul rînd metoda convinge­ ce Presse, şi neînţelegerile fran- membru al Biroului Politic al rîtă faţă de orientarea politică
sovietice, lupta împotriva atitu­ co-britanice legate de constitui­ C.C. al P.S.U.G., Paul Frolich, propagată de cercurile guver­
rii şi avertismentul. rea pieţei comune europene. prim-secretar al conducerii dis­ nante de lă Bonn în problema
trictuale Leipzig a P.S.U.G., ca­ germană. Ei au subliniat că în
dinilor antisociale trebuie dusă -IES- re au luat loc în prezidiu. prezent a sosit timpul cînd par­
tidele muncitoreşti germane tre­
nu numai de organele adminis­ TrafaÜvele lui Macmillan la Pa ns Adresîndtt-se participanţilor buie să se unească în lupta îm­
trative ci, în primul rînd, prin
la conferinţă, H. Matern a vor­ potriva militarismului şi înar­
atragerea pe scară largă a oa­ PARIS 10 (Agerpres). — A- tilnirea preşedintelui De Gaulle
menilor muncii şi a organizaţi­ genţia France Presse anunţă că cu cancelarul vest-german Ade- bit despre o serie de probleme mării atomice a Germaniei oc­
ilor obşteşti la menţinerea or­ un purtător de cuvint al .Minis­ nauer.
dinei publice în ţară. terului Afacerilor Externe al An­ germane importante, în special cidentale, pentru slăbirea încor­
Purtătorul de cuvint al Mi­
despre problema răspunderii ce-i dării în relaţiile dintre cele 'două
revine clasei muncitoare germa state germane.
In hotărîre se arată că C.C. gliei a declarat la 9 martie la nisterului Afacerilor Externe din ADEPŢII LUI BATISTA
complotează o contrarevoluţie în Cuba
al P.C.U.S. şi Consiliul de Mi­ Paris, după încheierea primului Anglia a spus in continuare că
niştri al U.R.S.S. au primit din stadiu al tratativelor "franco-en- aceste relatări au fost urmate HAVANA 10 (Agerpres). — rătat că Roland Masreraier, şe­
partea oamenilor muncii nume­ gleze, că in timpul tratativelor de discutarea preliminară des­ Intr-o cuvîntare ţinută la Ha­ ful organizaţiei „Tigrilor“, care
roase propuneri cu privire la dintre primul ministru al An­ tul de amănunţită a probleme­ vana, primul ministru Fidel sub Batista a ucis un mare nu­
crearea în oraşe şi sate a unor gliei, Harold Macmillan şi pri­ lor Berlinului, Germaniei, Tra­ Castro ¦a declarat că adepţii măr de patrioţi cubani, achizi­
echipe populare voluntare pentru mul ministru' al Franţei, Michel tatului de pace cu Germania şi fostului dictator .Batista, .care ţionează în prezent arme la
menţinerea ordinei publice. Debré, Macmillan a făcut o re­ securităţii europene. Au fost a- se află in Statele Unite, com­ Miami (S.U.A.) fără ca auto­
bordaie pe scurt proiectele răs­ plotează organizarea unei con­ rităţile americane să-l împie­
C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul latare despre recenta sa vizită punsurilor Occidentului la no­ trarevoluţii cu ajutorul marilor
de Miniştri al U.R.S.S. au a- tele sovietice din 2 martie. A- monopoluri financiare. El a a-. dice. I
doptai proiectul unui regulament in Uniunea Sovietică. Miniştrii ceastă propunere nu a fost insă
provizoriu cu privire Ia alcătui­ discutată . amănunţit.
rea de echipe ale căror sarcini francezi, a adăugat acest pur­
tător de cuvint, an făcut o rela­
tare similară în legătură cu in-
------------------------------ — -E2S oOO OOo PPo ooooo*
OOOO»
Situaţia din Nyassaland •o o o oo o; >$o °
continuă să fie încordată • OOOfr o
LONDRA 10 (Agerpres). — coloniale au lansat zvonul că la In Republica
Populară Chi­
Presa relatează că la Nyassa­ Nyassaland ar fi fost pus la ca­ neză există in
prezent nume­
land au avut loc demonstraţii le „un complot al africanilor roase comune
populare, prilej
şi mitinguri ale populaţiei afri­ împotriva albilor“. K. Chiume, de viaţă îmbel­
şugată pentru
cane, care s-au terminat cu cioc­ lider al negrilor, care a sosit oamenii muncii.
niri armate cu poliţia şi arma- ¦la 7 martie la Londra pentru Im fo to : In
bucătăria unui
ta. Africanii ridică baricade,.dis­ a face cunoscut adevărul..des­ restaurant al
comunei popu­
trug poduri pentru a îngreuna pre situaţia din Nyassaland, a lare „Steagul
roşu“ din re­
mişcarea trupelor şi poliţiei en­ caracterizat afirmaţiile despre giunea Penhsi,
provincia Se-
gleze. Agenţia United Press In­ „complot“ drept „o absurditate ciuian.
ternational relatează că o pa­ căreia nimeni nu-1 dă crezare“.
trulă militară a deschis focul Represiunile din Nyassaland
asupra unui grup numeros de au provocat în Anglia un val
africani din localitatea Nopola, de proteste. Agenţia Reuter re­
înarmat cu topoare şi lopeţi. Un latează că la 7 martie comite­
african a fost omorît şi unul tul executiv al partidului libe­
rănit. Potrivit datelor ziarului ral din Scoţia a adoptat o re­
„Observer“, numai în ultimele zoluţie în care condamnă folo­
patru zile au fost omoriţi 37 de sirea forţelor armate împotriva
negri, iar 249 au fost arestaţi. •
Căutînd să „justifice“ intr-un populaţiei din Nyassaland şi
ooooooo • o
fel represiunile crunte împotriva cere guvernului englez să lichi­
OOOOOo J %
participanţilor la mişcarea de deze cauzele care provoacă tul­ 22O• S2O• oOOooeOoOoOoOoOo
eliberare naţională, autorităţile burări in rîndurile africanilor.
^ -<5>-«L><g>*t^> O* <&*<L>¦<>' <U><1p> Marile puteri trebuie să obţină prin
tratative rezolvarea problemei germane
colaborării oamenilor muncii din patria
noastră socialistă. Poporul nos­ PARIS 10 (Agerpres). — Bi­ ca prin tratative să obţină re­
tru muncitor, constructor activ roul naţional al Asociaţiei re­ zolvarea paşnică a problemei
al unei vieţi noi socialiste, este publicane a foştilor combatanţi germane, in conformitate cu
balcanice profund interesat ca în regiunea a adresat lui Michel Debré, şe­ interesele popoarelor şi securi­
Balcanilor şi în întreaga lume ful guvernului francez, precum tatea tuturor ţărilor europene“.
să existe o pace trainică şi în­ şi şefiilor guvernelor U.R.S.S.,
delungată, ca între ţările lumii, S.U.A. şi Angliei, rezoluţii in Biroul naţional al Asociaţiei
indiferent de orînduirea lor so­ care îşi exprimă marea îngrijo­ consideră că „diferite proiecie
rare în legătură cu reînvierea de creare în Europa centrală a
a tovarăşului Chivu Stoica este să se transforme în cenuşă pen­ cială şi politică, să se dezvolte militarismului german. In rezo­ unei zone de înarmare limitată
viu comentată de către presa din tru interesele colonialiştilor din colaborarea, relaţiile de priete­ luţii se spune că înzestrarea şi a unei zone denuclearizate,
Grecia. In timp ce ziarele „To N.A.T.O. şi a trusturilor ameri­ nie. Bundeswehrului vest-german cu ar putea servi drept o bază pen­
Vima" şi „Kathimerini“ încear­ cane, aplaudă orice iniţiativă ce arma nucleară constituie o m’a- tru începerea tratativelor“. In
că să justifice politica guver­ poate să contribuie la o destin­ Unele ziare din Grecia s-au re primejdie pentru pace în în­ rezoluţia adresată lui Michel
dere în Balcani şi Ia o strîngere referit în mod deosebit la po­ treaga lume. Rezoluţiile cuprind Debré se exprimă indignarea
stalarea de baze pentru arma ra­ a relaţiilor dintre popoarele bal­ sibilităţile ce există — în lumi­ un apel adresat guvernelor ce­
chetă prin interesele securităţii canice“. na interviului acordat de către lor patru mari. puteri „să facă faţă de faptul că fostul general
şi apărării Greciei, ziarul „Av­ tovarăşul Chivu Stoica — pen­ tot ce le stă in putinţă pentru nazist Speidel comandă forţele
ghi“ scrie că „domnul Stoica Opinia publică iubitoare de tru lărgirea şi extinderea legă­ terestre ale N.A.T.O. în zona
pace din ţările balcanice urmă­ turilor comerciale dintre tara centrală a Europei.
reşte cu îngrijorare actuala în­ noastră şi Grecia. Ziarele pro­
cordare internaţională, cauzată gresiste relevă condiţiile natu­ JOI, 12 MARTIE 1959
de politica războinică dusă de rale avantajoase ce există pen­
unele cercuri agresive din Occi­ tru dezvoltarea în viitor, într-o Spectacole cinematogra fice
dent, care pregătesc făţiş noi ac­ şi mai mare măsură, a legături­
accentuează că măsuri ca acelea ţiuni de natură să pericliteze lor economice dintre Republica DEVA : Familia Ulianov ) PETRO­ SIMERIA: Fetiţa în junglă) PE­
ale acceptării din partea guver­ cauza păcii mondiale, şi spriji­ Populară Romînă şi Grecia. ŞANI : Omul meu drag ; Legea mării: TROŞANI: Vagabondul; BARU MA­
nului grec a staţionării pe teri­ nă orice măsură, orice iniţiativă ALBA IUL1A : Inimă de oţel ; Vino­ RE : Strada M are: ZLATNA: Călă­
toriul Greciei a unităţilor ame­ menită să contribuie la slăbirea Trebuie arătat de asemenea vaţi fără vină ; BRAD : Pescarii din torie peste trei m ări; LONEA: Idio­
ricane dotate cu armament ato­ că interviul tovarăşului Chivu Arai ; SEBEŞ : Don Quichotte ; O- tul ; T E IU Ş : Pavel Korceaghin; A-
încordării internaţionale. In a- Stoica a avut un larg ecou nu RAŞTIE : Zile de dragostei HAŢEG: POLDU DE S U S : Lumini verzi.
mic şi nuclear, precum şi insta­ cest sens e importantă sublinie­ numai în Grecia, ci şi în întrea­ Idolul de sare ; 1LIA : Comunistul |
larea bazelor de lansare a ra­ rea făcută de către tovarăşul ga lume. El a fost reluat de că­
chetelor şi proiectilelor teleghi­ Chivu Stoica că „pacea în Bal­ tre numeroase agenţii de presă RADIO
date pot mări încordarea în re­ cani poate fi asigurată numai pe ca TASS, China Nouă, A. D. N.,
calea eforturilor comune ale tu­ France Presse şi altele. Mai Programul 1: 7,30 Melodii populare toţi j 15,30 Compozitori sovietici de
laţiile internaţionale şi crea noi turor statelor din această re­ multe ziare din lume cum ar fi romîneşti; 9,30 Un tăciune şi-un căr­ muzică uşoară) 16,30 Vorbeşte Mos­
pericole pentru pace“. Acelaşi giune“. Poziţia exprimată de că­ „Pravda", „Rude Pravo", „Nep- bune; 10,30 Muzică de estradă; 11,45 cova î 17,30 Legendele popoarelor)
ziar arată că „dacă guvernul tre preşedintele Consiliului de szabadsag“, „Le Monde“ (Fran­ Cîntece despre brigadieri) 12,00 Mu­ 19,00 Să învăţăm limba rusă cîntînd j
ţa) şi altele, publică largi ex­ zică uşoară de compozitori din ţările 19,52 Noapte bună, co p ii; 20,45 Mu­
grec îşi fixează politica pornind Miniştri ,al R. P. Romîne, tova­ trase din interviu, subliniind a- prietene) 12,35 Muzică populară romî- zică populară romînească; 21,30 Ro­
de Ia interesele securităţii şi in­ răşul Chivu Stoica, potrivit că­ cele pasaje care se referă la nească; 14,00 Valsuri de concert; manţe executate la fercstrău; 21,40
reia „guvernul romîn reafirmă strîngerea relaţiilor şi legături­ Părinţi şi copii; 23,40 Program de
dependenţei Greciei, nu poate propunerea sa tinzînd la înfăp­ lor dintre toate ţările balcanice 15,45 Emisiune literară) 16,40 Muzi­ doine.
decît să accepte propunerea pri­ tuirea unei înţelegeri colective a şi relevă politica de pace pe
vitoare Ia o zonă dezatomizată care o promovează cu consec­ că uşoară ; 17,15 Formaţii corale de BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00;
statelor din Balcani pentru pros­ venţă guvernul Republicii Popu­ amatori; 19,05 Tribuna Radio; 22,30 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
în Balcani, precum şi propune­ peritatea şi progresul popoarelor lare Romîne. 20,00; 22,00; 23,52 (programul I) 14,00;
rea pe care o repetă în prezent lor“, corespunde înirutotul nă­ Din muzica popoarelor. 16,00; 18,00; 21,00 23,00 (programul
premierul romîn privitoare la o zuinţelor fierbinţi de pace ale M. COSTEA Programul II : 14,07 Melodii popu­
«).
conferinţă interbalcanică. Po­ lare romîneşti • 15,00 De toate pentru
porul grec, care nu este dispus