Page 43 - 1959-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 1314

B W ¦gBBMMBBBgBMHCTMBmg ECBSSSBZSE^

Comitetului Central al P. M. B. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne

Poporul .nostru muncitor, sub conducerea călcînd'U-se in mod abuziv legislaţia existentă, stagiu de cel puţin, trei ani pa lucrător cali­ să suporte .din bugetele lor cheltuielile admi­ .continua studiile, îndeplinindu-şi conştiincios
Partidului Muncitoresc Romîn, a obţinut au fost înscrişi fără concurs de admitere stu­ ficat şi dovedesc înclinaţii şi aptitudini pen­ nistrative gospodăreşti. Pe baza sumelor de­ îndatoririle şcolare, prezentînd facultăţii lor
realizări măreţe in opera de construire a so­ denţi oare nu îndeplineau condiţiile de in­ tru învăţătură. Pentru a fi primiţi în înyăţă- falcate în acest scop, şcolile îşi vor întocmi recomandarea întreprinderilor, instituţiilor sau
cialismului, in dezvoltarea tuturcţr ramurilor trare în învăţămîntul superior, unii dintre ei mintul seral ei vor trebui să-şi complectele bugete proprii,
economiei naţionale, ştiinţei şi culturii so­ neavind nici studiile medii complecte. sfaturilor populare unde .lucrează.

studiile în cadrul cursurilor de pregătire de întreprinderile cu număr redus de munci­ Vor -fi exmatriculaţi din învăţământul supe­
rior seral şi fără frecvenţă acei studenţi C.ar.e
cialiste, in ridicarea necontenită a nivelului O lipsă serioasă în organizarea învăţămîn- 6 luni prevăzute la punctul 17. tori pe lîngă care nu este raţional să se or­ nu au absolvit şcoala medie cu examen de
maturitate sau o şcoală echivalentă cu
de trai aii oamenilor muncii. tutui superior a constat în faptul că numărul 4. Selecţionarea muncitorilor care urmează ganizeze şcoli serale, vor trimite elevi la sec­ mă.

Ca urmare a aplicării in viaţă a hotărârilor de locuri pentru fiecare speciaditate fa învă.- a fi admişi la cursurile invăţlmîntuîui seral ţiile serale ce se vor organiza pe lingă şcolile 28. Elevilor şi studenţilor înscrişi ,1a cursu­
se va face în fiecare întreprindere, dintre de cultură generală din localitate. rile serale şi fără frecvenţă li şe vor acorda
Congresului al Il-lea al ’P.M.R., ţara noastră •ţămiintul seral şi fără frecvenţă nu a fost re­ următoarele înlesniri:

se industrializează intr-uri ritm susţinut. Se glementar ; învăţământul fără frecvenţă a luat muncitorii cu bune rezultate in producţie şi Pentru secţiile serale, baza materială şi a) Vor fi programaţi în schimburi de pro­
ducţie care să ie permită frecventarea zilni.că
lărgeşte an de an sectorul socialist al agri­ în unele ramuri o extindere nejustificată, ne­ pu o activă participare la viaţa obştească. cheltuielile bugetare se asigură de către co­ a cursurilor şi pregătirea pentru lecţii.

culturii. Făurirea bazei tehpico-materiale a cerută de necesităţile economiei şi culturii. .Selecţionarea se va efectua de către o comisie mitetele executive ale sfaturilor populare, iar b) Nu v.or fi folosiţi la .munci suplimentare
formată din directorul întreprinderii, delega­ sumele necesare se înscriu în bugetele unită­ în zii.e|e de şcoală,
socialismului în ţara noastră impune ridicarea De asemenea, structura reţelei secţiilor fără tul organizaţiei de partid, secretarul organi­ ţilor şcolare pe lîngă care funcţionează secţi­
zaţiei U.T.M., preşedintele comitetului de în­ ile serale. c) Li s.e va acorda un concediu de studii
continuă a productivităţii muncii in industrie ifrecyeiiit.ă a fost extinsă la prea multe specia­ plătit cu durata de 30 zile pe an, în afara
treprindere şi .directorul şcolii. P.entru mun­ 11. .Pentru .oamenij muncii din agricultură concediului legal de odihnă, cu condiţia de
şi agricultură, introducerea pe scară largă a lităţi, facultăţi şi institute, ceea ce nu a per­ citorii din agricultură comisiile vor fi for­ şi alţi oameni ai muncii care se încadrează a-şi îndeplini îndatoririle de producţie şi .de
mate din delegatul comitetului raional de în prevederile articolului 3, dar care prin na­ a promova an de an clasele. Pentru elevii
tehnicii noi şi perfecţionarea proceselor teh­ mis concentrarea eforturilor asupra principa­ partid, a.1 comitetului raional U.T.AŢ, şeful tura activităţii lor sau prin locul lor de mun­ din ultimul an care se încheie prin examen de
secţiei de învăţămint şi cultură a si atu lui că nu pot frecventa cu regularitate cursurile maturitate, concediul pentru studii se majo­
nologice, sporirea continuă a gradului de me­ lelor sectoare şi anume învăţămîntul tehnic popular raional şi preşedintele consiliului serale, se pot .organiza cursuri fără frecvenţă. rează de la 30 ia 40 de zile. Aceste concedii
sindical raional. se vor putea acorda după dorinţa elevilor,
canizare a agriculturii şi aplicarea metode­ industrial şi agricol. 1.2, învăţămîntul de cultură generală fără eşalonate sau integral.
5. Planul dş şcolarizare şi reţeaua şcolilor, frecvenţă se organizează ca secţii pe lîngă
lor agrotehnice avansate. In multe şcoli a existat o slabă preocupare Indemnizaţia pentru concediul de studii a
planurile şi programele de învăţămint se şcolile medii de cultură generală — cursuri elevilor şi studenţilor care urmează învăţă­
îndeplinirea sarcinilor construcţiei socia­ pentru însuşirea materiei de învăţămint de stabilesc de către Ministerul Invăţămîntului de zi, mîntul seral şi fără frecvenţă va fi egală cu
şi Culturii cu consultarea departamentelor salariul mediu pe timpul respectiv, nedepă-
liste cere o necontenită creştere a nivelului către elevi, frecvenţa la cursuri a fost nere­ interesate. 13. Pentru a veni în ajutorul pregătirii ele­ şindu-se însă suma de 1.000 lei lunar.

de pregătire a muncitorilor, tehnicienilor, in­ gulată, un număr însemnat de elevi au între­ d) Studenţilor şi absolvenţilor din învăţă-
mfotei seral şi fără frecvenţă care se prezintă
ginerilor din industrie, agricultură, transpor­ rupt studiile, sau nu s-au prezentat la exa­ la examenul de stat sau Ja exaroepul de mar
tentate li se va putea acorda fa cerere un
turi, atît din punct de vedere profesional cit şi mene. concediu fără plată ,de cel rnu.it 15 zile.

in ce priveşte cunoştinţele teoretice şi de cul­ Organizaţiile de partid, U.T.M. şi sindicale,

tură generală. Strînsa îmbinare a procesului conducerile întreprinderilor şi instituţiilor nu

de învăţămint cu munca productivă este ca­ s-.au preocupat sistematic de crearea !tuturor

lea cea mai bună de formare şi de educare condiţiilor necesare pentru buna funcţionare La întocmirea planurilor şi programelor vilor, întreprinderile, precum şi şcolile medii
se va ţine seama şi de cunoştinţele primite de cultură generală care au secţii fără frec­
multilaterală a cadrelor necesare economiei şi a cursurilor serale şi nu au controlat in per­ de elevi în şcolile profesionale. venţă pot organiza consultaţii.

culturii. manenţă desfăşurarea procesului de învăţă­

. Partidul Muncitoresc Român şi statul nos­ mânt în vederea pregătirii temeinice şj frec­ Structura anului şcolar pentru învăţămîn.- 14. Jn înyăţărofotul de .cultură generală fără
iul seral se stabileşte de Mini sterul Invăţă- frecvenţă promovarea elevilor de la o clasă
tru democrat-popular au acordat o atenţie venţei regulate a elevilor. minţuiui şi Culturii, ţinînd seama de specifi­ la alfa se face prin .examene ce se dau în se­
Ministerele şi departamentele de resort n-;au
permanentă educării tinerei generaţii. Porţile

şcolilor de toate gradele şi ale institutelor de controlat modul în care conducerile întreprin­ cul unităţilor şcolare. siuni stabilite de Ministerul Invăţămîntului şi
Culturii.
învăţămint ş,uperior au fost larg deschise pen­ derilor îşi îndeplinesc obligaţiile privind invă.- .6, După promovarea ultimei clase, elevii
tru fiii oamenilor muncii. Mai mult de ţămintul seral al muncitorilor. depun examen de maturitate. Promovarea I,ntr.-,un an şcolar elevii se pot prezenta la
2.300.000 elevi şi studenţi învaţă astăzi în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, con­ elevilor de la o clasă la alta şi susţinerea examene num,ai pentru o singură clasă.
examenului de maturitate se face in confor­
şcolile şi facultăţile din ţara noastră. Un mare ducerile unor instituţii de învăţămint superior, 15. Pentru a înlesni pregătirea şi prezenta­
comitetele executive ale sfaturilor populare nu
avint au luat învăţăminte! profesional şi teh­ au acordat atenţia cuvenită invăţămîntului se­ mitate cu normele elaborate de Ministerul rea la examenele învăţămîntului de cultură
nic, învăţămîntul superior tehnic şi agrono- ral şi fără frecvenţă, au repartizat în nume­ generală fără frecvenţă, elevilor li se pot a-
. mic care au dat economiei naţionale in ul­ roase cazuri în acest învăţămint c.adre didac­ Invăţămîntului şi Culturii.
timii zece aoi peste 280.000 muncitori califi­ 7. Directorii şi cadrele didactice de la şco.- .corda înlesnirile prevăzute la .apt. 28.

caţi, 128.000 tehnicieni şi aproape 100.000 in­ tice fără experienţă pedagogică, uneori fără lile şi secţiile serale pentru tineretul munci.- 16. In mod excepţional, în învăţămîntul de e ) Fdevn şi studenţii înscrişi la cursurile

gineri de diferite specialităţi. calificare in specialitate, în foc să atragă la tor se numesc de .către comitetele executive cultură generală fără frecvenţă, în limita pla­ serale şi fără frecvenţă sînt scutiţi de plata

Ca efect al Hotărârii Comitetului Central al cursurile serale şi fără frecvenţă cadre frun­ ale sfaturilor populare regionale, în confor­ nului de şcolarizare stabilit de Ministerul In- taxelor şcolare.
Partidului Muncitoresc Romîn şi a Consiliur
lui de Miniştri ai Republicii Populare Romîne taşe, bine pregătite. mitate cu dispoziţiile legale în vigoare, iar yăţămîntului şi Culturii, pot fi recomandaţi şi f) Cheltuielile pentru transportul studen­
din 1955 cu privire ţa îmbunătăţirea invăţă.- ţilor la examenul cursurilor fără frecvenţă fo
mîntului profesional şi tehnic, acest învăţă- Pentru a asigura muncitorilor din producţie salarizarea se asigură prin bugetele acestora. alţi oameni ai muncii în vîrstă de cel mult altă localitate decît aceea în care au Jocul de
mînt a fost legat direct de unităţile produc­ muncă^ vor fi suportate de către întreprinderi
tive, industriale, agricole şi de transporturi, a conidiţiuni necesare în vederea ridicării cunoş­ Pentru buna desfăşurare a procesului fo- 3.0 de .anj care lucrează în aparatul de stat, şi instituţii, iar pentru studenţii — cadre di­
i crescut simţitor numărul de tineri care ur­ dactice de către Ministerul Invăţămîntului
mează şcolile profesionale. In anul şcolar tinţelor tehnico-ştiiinţifice la nivelul cerut de ş.tructiv-.edi.K'at.iv, pentru o cit mai temeinică economic şi în organizaţii obşteşti, cu state şj Culturii.
1958—1959, numărul elevilor din anul I al dezvoltarea economiei şi societăţii noastre so­ pregătire a elevilor, la şcolile şi secţiile se- de serviciu îndelungate în slujba regimului
• şcolilor profesionale, de meserii şi agricole a cialiste, Comitetul Central al Partidului Mun­ r.a.le directorii şi profesorii vor fi numiţi din­ democrat-popular, care n-au avut posibilitate g ) ' Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va
depăşit pe .cel ai elevilor din clasa VIII-a a citoresc Romîn şi Consiliul de Miniştri al Re­ tre cele mai bune cadre .didactice, care au O lua măsuri ca, pe timpul sesiunilor de exame­
şcolilor cultură generală, ceea ce arată că publicii Populare Romîne consideră necesară temeinică pregătire profesională si pedago­ anterior să-şi compleeieze studiile şi-şi expri­ ne, studenţii de la învăţămîntul superior fără
, tineretul se orientează în mod just spre şco­ reorganizarea invăţămîntului seral şi fără gică, un stagiu la catedră de cel nuţin 5 ani, mă dorinţa de a le complecta în prezent. frecvenţă să fie cazaţi în cămine şi să ia masa
lile legate de !punea productivă. frecvenţă. Ja cantinele studenţeşti, contra cost.
e,u nivel politiep-ideologic corespunzător p‘n- 17. Pentru oamenii muncii care nu au ab-
Nevoia tot mal mare de cadre, cerute de Scopul învăţămîntului seral şi fără fre c - sufleţiţe de dorinţa .d.e a contribui Ja rid'.ca- şolyit o şcoală profesională sau agricolă ori 2.9, Comitetul de Stat al Planificării şi Aţi-
dezvoltarea construcţiei socialiste, ca şi do­ veniă este să pregătească pe scară tot, !nai rea nivelului ştiinţific şi cultural, al _cl.asşi au absolvit o astfel de şcoală cu durata mai nisterul ^Finanţelor vor aloca sumele necesare
rinţa dp învăţătură a oamenilor muncii din m ică'de-'3 -ani şi sînt recomandaţi pentru a pentru înfăptuirea prevederilor prezentei hp-
. industrie şj> agricultură, au dus la crearea in largă, din r'tndul oamenilor muncii care tu- ‘muncitoare. urma învăţămîntul seral sau fără frecvenţă, ţărîri.
anul 1954 a şcoliţor serale p.entru tineretul creazâ direct in producţie cadre de muncitori, 8. Cadrele didactice de Ia şcolile şi secţiile
. muncitor, care funcţionează pe lingă marile tehnicieni şi ingineri cu înaltă calificare şi cU întreprinderile industriale şi agricole vor .or­ Ministerele economice vor controla şi în­
întreprinderi, şi a unor secţii serale pe lingă un nivel de cultură generală ridicat, corespun­ serale pentru tineretul muncitor vor pripii un druma întreprinderile din subordinea lor pen­
o serie de şcoli medii de cultură generală. spor de salariu al cărui cuantum va fi regle­ îmi.ganiza cursuri de pregătire cu durata de 6 tru asigurarea condiţiilor corespunzătoare a-
P licării prezentei hotărâri.
Pentru formarea de noi specialişti dintre zător necesităţilor dezvoltării continue g. eco­ mentat prin hotărîrea Consiliului de Miniştri 18. Pentru oamenii muncii care nu au ab­
muncitorii .care lucrează direct in industrie, nomiei. si culturii. al Republicii Populare Romîne. solvit şcoala elementară de 7 ani şi manifes­ 30. Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va
construcţii, transporturi şi agricultură şi do- tă dorinţa de a-şi complecta cunoştifotele se elabora în termen de 30 de zile de la apariţia
: resc să dobîndească o calificare superioară, DRUMUL CEL MAI SIGUR SPRE INVĂ- 9. Personalul administrativ de la şcojilp şi pot organiza cursuri serale sau fără frecven­ prezentei hotărjri regulamentul cu privire la
s-ă organizat in anul 1950 învăţămîntul su­ ŢĂMINTUL SUPERIOR, SPRE O CALIFI­ secţiile şerale pentru tineretul muncitor s.e ţă pentru clasele ’V-VII în cadrul şcplilpr şj organizarea şi funcţionarea învăţămînţujyi
CARE PROFESIONALĂ ÎNALTĂ DUCE stabileşte potrivit normativelor în vigoare,. secţiilor serale pentru tineretul muncitor sau seral şi fără frecventfă.
perior seral şi fără frecvenţă. PRIN ŞCOALA MUNCII IN UZINĂ, IN FA­ Numirea şi salarizarea acestuia se face de for
•Pentru ca oamenii din cîmpul muncii în­ BRICĂ, IN MINĂ, IN GOSPODĂRIA AGRI­ deprinderile industriale şi agricole sau de c p r af secţiilor fără frecvenţă. Intr-un an şcolar 3L Se abrogă toate prevederile şi dispozi­
COLĂ DE STAT, IN GOSPODĂRIA AGRI­ mitetele executive ale sfaturilor populare, după aceştia pot promova numai o singură clasă. ţiile anterioare privitoare la jnvăţăjŢiîntu! se­
scrişi la învăţămîntul seral şi fără frecvenţă COLĂ COLECTIVĂ. apartenenţa unităţii şcolare respective. ral şi fără frecvenţă de cultură generală şi
să se poată pregăti temeinic, statul le-a venit 19. Candidaţii recomandaţi pentru a urma superior.
în ajutor, acordîndu-le o serie de înlesniri: Din acei tineri cape lucrind in producţie au 10. întreprinderile industriale şi agricole învăţămîntul de cultură generaiă seral şi fără
absolvit în acelaşi timp cu succes şcoala .me­ pe lîngă care se organizează şcoli serale pen­ frecvenţă vor fi supuşi unei probe de verifi­ ¦k
die şi apoi învăţămîntul superior se formează tru tineretul muncitoresc şi sătesc sînt obli­
cei mai destoinici ingineri, tehnicieni, specia­ gate să le aşjgure condiţiile de funcţionare şi care a cunoştinţelor de limba r.gmfoă şi fnş-
lişti, bine pregătiţi pentru viaţă, pentru parti­ tematică.

ciparea activă şi rodmlcă la opera de con­ II. învăţămintul superior seral şi fără frecvenţă
struire a socialismului.
concedii plătite, organizarea de lecţii şi con­
sultaţii. Promovarea muncitorilor din industrie şi învăţămîntul superior seral şi fără frecven­ 23. Cadrele didactice care predau la cla­ Pe baza hotărîrii de faţă ministerele de re­
agricultură în învăţămîntul seral şi fără frec­ ţă dă posibilitatea muncitorilor, maiştrilor şi sele V-VII fn mediul sătesc şi nu au pregătire sort, conducerile întreprinderilor, comitetele
De la înfiinţarea lor, cursurile învăţămân­ venţă va determina şi o îmbunătăţire a com­ tehnicienilor care lucrează efectiv în produc­ corespunzătoare, în vîrstă de cej piuit 35 .ani, executive ale sfaturilor populare, conducerile
tului seral şj fără frecvenţă de cultură gene­ poziţiei sociale a elevilor şi studenţilor din ţie şi doresc să capete o calificare superioa­ vor putea urma învăţământul superior fără institutelor de învăţământ superior, cărora li
rală au fost absolvite d,e 35,000 de elevi ; iar şcolile medii şi superioare, refleetînd structura ră să urmeze o facultate în specialitatea lor, frecvenţă în specialitatea pe care o profesează. se încredinţează sarcina de a avea şcoli sau
cursurile învăţământului superior seral şj fără de clasă a societăţii noastre, formată în marea fără a părăsi locul de muncă. secţii de învăţămint seral şi fără frecvenţă
frecvenţă de peste 6.000 studenţi. ei majoritate din muncitori şi ţărani munci­ Aceste cadre didactice se pot înscrie fa trebuie să ia toate măsurile necesare în ve­
tori.,. In felul acesta, învăţămintul seral şi fără 20. Admiterea în anul I la învăţămîntul .concursul de admitere dacă îndeplinesc ur­ derea bunei organizări şi desfăşurări a acestui
In decursul funcţionării învăţământului seral frecvenţă va aduce o contribuţie însemnată la superior seral şi fără frecvenţă se face pe mătoarele conditiuni : învăţămint. O răspundere deosebită revine în
şi fără frecvenţă au ieşit insă fa iveală defi­ formarea noii intelectualităţi, izvorîţă din bază de concurs, la care se pot prezenta per­ această privinţă Ministerului Invăţămîntului
cienţe serioase şi abateri în aplicarea hotări- popor şi legată de năzuinţele lui. soanele care îndeplinesc următoarele condiţii: — funcţionează în învăţămint de cel puţin
rilor privind acest învăţămint. 3 ani în specialitatea facultăţii ja care se şi Culturii, care are sarcina de a coordona,
Intrucit in decursul anilor au apărut nu- lucrează direct în producţia industrială înscriu ; controla şi îndruma întregul învătămînt se­
Cu toate că învăţămîntul seral şi fără frec? irjeroase hotărâri şi instrucţiuni privind învă- şi agricolă ca muncitori calificaţi, maiştri sau ral şi fără frecvenţă.
venţă a fost creat pentru muncitorii aflaţi di­ ţămîntu! seral şi fără frecvenţă, ale căror pre­ tehnicieni, au o vechime de cel puţin 3 ani în sînt recomandaţi de către o comisie for­
rect în producţie, în ultimii ani Ministerul vederi s-au dovedit, în lumina experienţei acu­ specialitate;
Invăţămîntului şi Culturii, conducerile şcoli­ mulate, incomplecte sau depăşite, este nece­ mată din şeful .secţiei de învăţămint a sfatu­ Cadrele didactice de la cursurile şerale şi
lor şi facultăţilor au permis înscrierea în sară reglementarea unitară a întregului sis­ — au absolvit şcoala medie de cultură ge­ lui popular raional, un delegat al comitetului
acest învăţămint a unui număr mare de tineri tem al învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, nerală cu examenul de maturitate, sau o şcoa­ raional de partid şi un delegat al consiliului fără frecvenţă, cărora Ij se acordă marea cin­
care nu lucrau in producţie, in întreprinderi inlăturindu-se deficienţele existente în hotă- lă echivalentă cu diplomă ; ste de a contribui la ridicarea noi» intelectu­
industriale şi agricole. Instrucţiunile elabo­ rîrile sau instrucţiunile în vigoare şi asigu- sindical raional.
rate de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii pîndu-se îndeplinirea de către acest învăţă- •— sînt fij de oameni ai mijncji, Comisia va selecţiona în primul rînd cadre alităţi din rînduriie poporului muncitor, au
nu precizează cu toată claritatea obiectivele mînt a obiectivului pentru care a fost creat. didactice cu bune rezultate în munca didacti­ datoria de a pune toată capacitatea şi pute­
21. Selecţionarea candidaţilor recomandaţi că, care au merite deosebite în munca de cul­ rea lor de muncă pentru asigurarea unui ni­
acestui învăţămint, categoriile cărora le este In scopul îmbunătăţirii invăţămîntului se­ pentru concursul de admifere în fovlţămîn- vel înalt al învăţămîntului seral şi fără frec­
destinat, condiţiile de admitere. Au fost pri­ ral şi fără frecvenţă, Comitetul Central al tul superior seral şi fără frecvenţă se va face turalizare a maselor şi de transformare so­ venţă.
miţi iq învăţămîntul seral şi fără frecvenţă în întreprinderi de către comisia prevăzută la cialistă a agriculturii, fii ai clasei muncitoare,
elevi şi studenţi care n-au dat rezultate la Partidului Muncitoresc Romîn şi Consiliul art. 4 formată din directorul întreprinderii, de­ Organele şi organizaţiile sindicale şi de
cursurile de zi (au căzut la examene), precum de Miniştri al Republicii Populare Romîne, legatul organizaţiei de partid, preşedintele ai ţărănimii muncitoare şi fii de învăţători şi
şi elemente eu manifestări huliganice şi alte comitetului de întreprindere şi secretarul or­ tineret au sarcina să atragă pe cei mai înain­
Incepînd eu anul şcolar 1959/1960, fovăţă- ganizaţiei U.T.M. Vor fj recomandaţi tinerii profesori.
comportări nedemne. Unora dintre studenţi li mîniul seral şi fără frecvenţă se organizează muncitori din producţie care şi-au complectat
s-a dat posibilitatea să promoveze 2 ani in­ studiile medii de cultură generală, au dat Intr-un an studenţii cursurilor fără frecven­ taţi tineri muncitori în învăţăminte! seral şi
tr-un an de studiu, deşi in acest fel nu-şi după cum urm ează: bune rezultate fo producţie, participă activ la fără frecvenţă, să mobilizeze elevii şi studen­
puteau însuşi în mod temeinic cunoştinţele, viaţa obştească, manifestă dorinţa şi-şi ridice ţă pot promova un singur an de studiu.
‘ ceea ce era în primul rînd în dauna lor. La nivelul profesional.
Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti, u 24. Pla-nul de şcolarizare şi reţeaua învă­ ţii în obţinerea celor mai bune rezultate la
ţământului seral şi fără frecvenţă se stabilesc
prin planul anual de şcolarizare aprobat de învăţătură, să se preocupe sistematic de buna
Consiliul de Miniştri. funcţionare a învăţămîntului seral şi fără
frecvenţă.

25. In scopul îmbunătăţirii procesului de Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti

fovăţămînt, Ministerul Invăţămîntului şi Cul­ de partid, organizaţiile de partid din între­

Acei dfotre ei care vor dori şă urmeze în­ turii va organiza în centrele muncitoreşti pre­ prinderi, şcoli şi institute de învăţămint su­

văţământul superior, cursurile de zi, vor avea văzute fo anexă cercuri de studii pentru stu­ perior trebuie să acorde o permanentă atenţie

1'. învăţămîntul seral de cultură generală b) secţii serale pentru tineretul muncitor prioritate la obţinerea burselor. denţii care urmează învăţămîntul fără frec­ învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, să ve­
organizate in cadrul şcolilor medii de cultură gheze la îndeplinirea întocmai a prevederilor
asigură muncitorilor din industrie şi agricul­ 22. La concursul de admitere în învăţeîv- enţă, prezentei hotărâri, la justa selecţionare a oa­
menilor muncii pentru învăţămîntul seral şi
tură condiţiile pentru complectarea studiilor mîntul superior seral şi fără frecvenţă se pot 26. Instituţiile de învăţămint superior care fără frecvenţă, la îmbunătăţirea continuă a
acestui învăţămint — mijloc important de for­
de învăţămint mediu fără a părăsi producţia. g e n e r a lă ! prezenta şi muncitori sau tehnicieni în vîrstă au secţii serale sau fără frecvenţă vor orga­ mare a unor cadre cu înaltă calificare profe­
de ce) mult 35 de ani, care au şcoala medie niza pentru studenţii acestor secţii consultaţii sională şi nivel ridicat de cultură, ieşite din
Durata acestei forme de învăţămint este de 3. La cursurile învăţămîntului seral vor fi terminată şi o vechime de cel puţin 3 ani în şi meditaţii, lucrări practice de laborator şi rîn’durile clasei muncitoare şi ţărănimii mun­
producţie şi cărora li s-au încredinţat funcţii vor asigura cursuri tipărite pentru toate dis­ citoare, devotate trup şi suflet cauzei constru­
4 ani. admişi numai absolvenţi ai şcolilor profesio­ în aparatul de partid, de stat şi în organiza­ ciplinele. irii socialismului în patria' noastră.
2. învăţămîntul şeraî de cultură generală
nale d§ ucenici, ai şcolilor de meserii şi ai 27. Studenţii — fii ai oamenilor muncii' —
sei dUeoesf5ă'cşMoaQrrăS în mcardtrunli iuirmăitnonarpelionr unnHităaţui •
sepiilor agricole, cu stagiu în producţie de
pel puţin un an după terminarea acestor

a) şcoli serale pentru tineretul muncitor or­ şcoli. Mai pot fi admişi un mod excepţional ţiile obşteşti. In acest caz, recomandarea va
muncitori din producţie care au absolvit fi făcută de ministerul sau conducerea orga- care în prezent urmează cursurile învăţămîn­
ganizate' pe lingă întreprinderile industriale tului superior, seral sau fără frecvenţă, vor
şcoala de 7 ani, au făcut ucenicia, au un nizaţiei centrale de care depinde.
şi agricole ; ;1 ,

Prim-secfetar al Comlletului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne

GH. GHEORGH1U-DEJ CHsVU STOICA