Page 44 - 1959-03

Nr, 1314
C#r$ de p re g ă tire cu a g ita to r ii
/ ,n scopul pregătirii temeinice a
agitatorilor şi a înarmării lor
cu cunoaşterea problemelor mun­
cit politice de masă, Comitetul de
partid al uzinei „Victoria“-Călpn,
sprijinit de către Comitetul raio­
nal de pqrtid şi cabinetul de par­
tid Jiunedoara, a organizat recent
un curs de pregătire cu agitatorii.
In programul cursului sînt pre-
văzlite toate cele 7 lecţii cuprinse
în broşura „Lecţii pentru cursurile
cu agitatorii", editată de secţia
de, propagandă şi agitaţie a Co­
mitetului regional de partid. Şe­
Sarcini concrete fiecărui membru
şi candidat de partid
/ .ntărirea vieţii interne de par­
tid, traducerea in viaţă a
hotărirtlor partidului şi guvernu­
lui, cer din partea fiecărui mem­
bru şi candidai de partid să-şi a-
ducă contribuţia la fiecare loc de
muncă, în scopul mobilizării masei
de oameni ai muncii la îndeplini­
rea sarcinilor de producţie, la îm­
bunătăţirea calităţii producţiei, la
descoperirea şi folosirea tuturor
rezervelor interne.
In scopul înfăptuirii acestor
sarcini, biroul organizaţiei de bază
de la turnătoria uzinei „Victoria“-
Călan a pus In centrul activităţii
şale antrenarea în munca politică
şi organizatorică a tuturor mem­
brilor şi candidaţilor de partid, re-
pariizînd tuturor comuniştilor, la
locul de muncă, sarcini corespun­
zătoare puierii de muncă şi price­
perii fiecăruia.
Aşa, de pildă, iov. Moişe I(iss,
membru de partid, împreună cu
Gh. Măgureanu, răspund de acti­
vitatea cgmijeiului sindical de sec­
ţie, tov, Adolf Sienipel ajută pe
ţinăml Vuşile Hordean să se pre­
gătească pe/itru a deveni candidat
de partid, tov. Emil Libich se ocu­
pă de ridicarea calificării munci­
torilor Nicolae Păsculescu şi Ni-
colae S in m m , tOu> Ştefan Vnsas
Agitatorii sprijină munca
de transformare socialistă
a agriculturii
nnraducerea în viaţă a hotărîrii
plenarei C.C. ai P.M.R. din
3—5 martie constituie o preocu­
pare de seamă . pentru' organizaţia
de partid de la uzina „Victoria“-
Călan.
Sub îndrumarea Comitetului de
partid, organizaţiile de bază din
cadrul uzinei, au instruit temeinic
pe agitatori, indieîndude metodele
de muncă pe care trebuie să le
folosească în scopul lămuririi tu­
turor ţăranilor muncitori de a păşi
cu încredere pe calea agriculturii
socialiste. Pe mulţi dintre agita­
tori, organizaţiile de bază i-a re­
partizat să desfăşoare muncă po­
litică în saieie de unde sînt ei,
pentru a lămuri pe cunoscuţi, prie­
tenii şi rudele lor să se înscrie în
Documentele ple­
narei CB), al P.M.R,
din noiembrie 1958
au făcui o ana­ &xh tă fimiUlltăţi ţu n ţm
liză profundă a fe­
lului defectuos cum
s-a desfăşurat acti- mdaeerta ţtfeţulm de eâ-ii
'vitatea în sectorul
construcţiilor şi mo­
dernizărilor de dru­
muri. S-a relevat aşifel faptul că pre­ dc randamentul dat. Nu cu destul fost paşi în anumite situaţii să stag­ cere a preţului de cost. De aceea am
ţul de cost a fost ridicat, ceea ce a simţ gospodăresc s-a urmării încărca­ năm producţia. Aceasta a dus la preconizat introducerea unei evidenţe
împiedicat executarea unui volum mai
mare de lucrări cu aceleaşi fonduri,
Şi în întreprinderea noastră, pro­
blema preţului de cosi a fost negli­
jată. Acest lucru a făcut ca în ulti­ mătate capacitaiea sa. O greutate o suri.
mii doi ani preţul mediu să fie ridi­ constituie şi instituţiile Dep. Căilor
cat. In anul 1957 preţul mediu pe Ferate care nu permit cîntărirea mate­ reducerea preţului de cosi ti consti­ poate aduce şi proiectantul. In primul
kilometru de drum a fost de 853.600 rialelor pietroase pentru drumuri.
lei, iar in 1958 de 785.800 lei. La fap­ Deficienţe s-au manifestat şi în aceasta noi ne-atn propus să extragem !ie îndreptată înspre găsirea solu­
tul că preţul de cost s-a menţinui ri­ privinţa organizării şantierelor. Dese­ materialele în regie.
dicat au contribuit o serie de fac­
tori obiectivi şi subiectivi.
Lipsurile cele mai mari au fost la
organizarea şi aprovizionarea şantie­
relor. Bunăoară, repartizarea surselor
de aprovizionare cu materiale s-a fă­
cui fără un studiu economic in prea­
labil. S-au stabilii surse de aprovi­
zionare departe de punctele de lucru.
De pildă, cimentul pentru punctele de
lucru Mintia şi Hunedoara l-am adus
tocmai de la Medgidia, cind puteam
să-l primim de la Turda, pavelele de
la Vatra Dornel, Măgura Ilvei (Baia
Mare), cînd le puteam aduce de la
Vîrfuri Arad sau Surduc — Banat.
'Acest sistem de aprovizionare a ridi­
cat cu mult preţul de cosi al mate-
rialelor.
Deficienţe s-au semnalat şi în ce
priveşte folosirea capacităţii utilaje­
lor de pe şantiere. Aşa esle cazul li­
nei staţii de malaxarea betonului as-
faltic, căreia i s-a repartizai o sar­
cină de 3—4 km. beton asfaltic, cu plimentare.
toate că ea avea o capacitate de
8—10 km. pe an. S-au plătit astfel nor furnizori. Nerespeclind termenele cru. Pentru reducerea acestor cheltu­
chirii de utilaje mult mai mari faţă de livrare a diferitelor materiale, am ieli noi am preconizat introducerea în
dinţele cursului se desfăşoară săp-
tărplnal, ( la fiecare zi de marţi),.
Prima expunere, intitulată „Rolul
agitaţiei politice în construirea so-
ciqljşnwhd“, a fost predată în
.urmă cu cîieva zile. In continuare
vor fi predate şi restul de lecţii.
Merită subliniat faptul că te­
mele ce se expun -în faţa agitato­
rilor sinii strins legate de activi­
tatea întreprinderii şi actualizate
cu fapte concrete din cadrul uzi­
nei.
I. CRAŞCA metal şi şă colecteze 13,000 tone
se ocupă de mobilizarea cursanţi­
lor la învăţămîntul de partid etc.
Sarcinile repartizate astfel de bi­
roul organizaţiei de bază au fost
de curmă dezbătute într-o adunare
generală a membrilor şi candida­
ţilor de partid. Cu acest prilej, a-
ceşlia s-au angajat să lupte pentru
traducerea lor în viaţă.
Pentru .a ajuta pe membrii de
partid să-şi ducă în mai bune
condiţiuni la îndeplinire sarcinile
încredinţate, cei 6 membri ai bi­
roului sini repartizaţi pe fiecare
sector din cadrul turnătoriei. Ast­
fel, iov,. Gheorghe Speriosu răs­
punde de activitatea ce se desfă­
şoară la sortimentul piese meca­
nice, iov. Gh. Măgureanu de acti­
vitatea de la sortimentul radia­
toare, tov. Iosif Delemia de acii-
viiatea desfăşurată de comunişti
la cubilouri ş.a.m.d.
Deşi n-a trecut multă vreme de
la aplicarea acestor măsuri, se 3
simte totuşi o îmbunătăţire a vie- \
ţii inferne de partid. Frecvenţa la (
uipăţămini s-a îmbunătăţit simţi- '
tor, iar sarcinile încredinţate co­
muniştilor, aiît cele profesionale
cît şi cele obşteşti, stnt duse în
nuii rpare măsură la îndeplinire.
GH. SPERIOSU
gospodăria colectivă,
Rezultatele muncii desfăşurate
de agitatori au fost dintre cele
mai bune. Petre Zăvoianu, Aron
Borza, Ioan Suciu, Panel Tolatzi,
Iordan Lăscău, Simion Stănculea
şi Gheorghe Moise au reuşit să
convingă pe ţăranii muncitori Ioan
Crişan, lacob Farago, Ioan Ines-
ou, Grigore Nagy, Nicolae Dodu,
Pitiş Fazakaş, Anton Tamaş, La-
zăr Bogoş şi Eronim Negulescu
din comuna Sireisîngeorgiu să se
încadreze in marea gospodărie co­
lectivă.
Asemenea rezultate au fost ob­
ţinute de către agitatorii de la u-
zina „Victoria“-Călan şi în satul
Siref şi Nădăşiia Superioară.
m arcel sem ciuc
D ru m u ri bune şi ieftine
rea la capacitate a vagoanelor şi ca­
mioanelor. Costul transportului a fosl
acelaşi, indiferent dacă vagonul sau
camionul a fost încărcat numai la ju­
ori s-au făcui lucrări de organizare,
fără să existe proiecte şi fără un
studiu aprofundat, iotul rămînînd de
cele mai multe ori la aprecierea teh­
nicianului de şantier. La organizarea
şantierelor s-au făcut construcţii pro­
vizorii, care nu au fost totdeauna cele
mai judicioase, iar uneori au fost gre­
şii amplasate. Acest sistem de lucru
a făcut ca în anul 1957 lucrările de
organizare să se ridice la 8,27 la $uiă
din volumul lucrărilor, iar în 1958 la
6,48 la suiă. Că s-au manifestat ast­
fel de deficienţe, o parie din vină re­
vine proiectanţilor. In midie cazuri
nu am primit la timp proiectele de or­
ganizare. Au fost şi cazuri cînd pro­
iectele de organizare, nu au fost în­
tocmite pe baza unei analize econo­
mice, ele necesittnd cheltuieli mari,
inutile. O altă lipsă a proiectanţilor
a fost şi aceea că după începerea lu­
crărilor s-au adus modificări proiec­
telor, ceea ce a dus la cheltuieli su­
Greblaţi am avut şi din partea u- cu autocamioanele la punctele de lu­
t Tinerii
traduc în fapie
angajam entele
in centru) siderurgic Hune­
doara activează ,233 brigăzi de
tineret şi 68 de posturi ytemiste
de control. Un număr de 18 sec­
ţii şi sectoare din .cadrul combi­
natului siderurgic şi de pe şan­
tierele de construcţii sînt patro­
nate de tineret.
încă din primele zile -ale anu­
lui, -tinerii de la Hunedoara au
pornit hotărâţi să-şi aducă din
plin contribuţia la obţinerea u-
nei producţii cit mai mari de
metal şi la efectuarea diferitelor
lucrări de interes obştesc. Astfel,
tinerii de -aci s-au angajat să
dea anul acesta peste sarcinile
de plan 10.000 tone de oţel, să
economisească 10.000 tone de
de fier vechi.
Deşi au trecut puţine :zile de
la luarea angajamentelor, ţinerii
hunedoreni au început să desfă­
şoare o activitate din ce în ce
mai rodnică pentru îndeplinirea
celor propuse de ei. Oţel arii din
schimburile şi brigăzile de tine­
ret au înregistrat de curînd cea
de a 105-a şarjă rapidă elabo­
rată anul acesta. Scurtarea tim­
pului de elaborare a şarjelor se
soldează cu o depăşire a pla­
nului de producţie de peste 3.200
tone de oţel. Cantitatea de me­
tal economisit şi de fier vechi
colectat de la începutul lunii
trecute şi pînă acuma de către
tinerii din Hunedoara se cifrea­
ză la peste 12.000 kg.
La Călan
Intens? activitate
cultural-educaţi vă
La clubul uzinei „Victoria“
din C.ăian, unde se desfăşoară o
largă .activitate cuftural-educşti-
vă, pot fi întâlniţi după orele de
muncă numeroşi muncitori side-
rurgişti, tehnicieni şi ingineri.
Săptămînal se ţin la club, pe
iîngă conferinţe şi expuneri a-
supra evenimentelor politice in­
terne şi internaţionale, .o serie
de conferinţe pe teme profesio­
nale. Ele sînt ţinute de cadre din
conducerea uzinei, ingineri şi
tehnicieni cu o înaltă calificare.
Munca enlt.uraharfjstieă ce se
desfăşoară la uzina „Victoria“
din Călan îmbracă diferite alte
ferme, Gele opt formaţii ale a r­
tiştilor amatori cor, teatru,
orchestră, fanfară, echipă de
dansuri, brigadă de estradă etc
— prezintă în faţa muncitorilor
numeroase spectacole. Anul tre­
cut la clubul uzinei şi-au în­
ceput activitatea un cerc de artă
plastică şi un cerc literar. Re­
cent a luat fiinţă pentru tineri
un cerc muzical La biblioteca
clubului, care numără peste 1,500
de cititori, se organizează cu
regularitate recenzii.
creşterea cheltuielilor de regie.
Pentru remedierea deficienţelor sem­
nalate în munca noastră am luat încă
de la începutul anului o serie de mă­
Unul din factorii determinanţi în kilometru de drum, o contribuţie îşi
tuie materialele de construcţie. Pentru rînd atenţia proiectantului trebuie să
Toi în această direcţie am preconi­
zat ca pentru lucrările de extragerea
materialelor locale să se acorde fond
dc salarii separat. In felul acesta pre­ lucrărilor pentru a se putea lua din
ţul de cost nu va fi încărcat cu re­
gia generală a întreprinderilor furni­
zoare şi se vor folosi în măsură mult
mai mare surse apropiate de locul de
muncă. Acolo unde sînt condiţii vom
căuta să mecanizăm extragerea şi se­
lecţionarea materialelor. Folosind re­
sursele locale, vom obţine materiale
de construcţii ieftine.
O reducere simţitoare a preţului de
cost se poale face şi la cazarea mun­
citorilor de pe şantiere, care are o
mare pondere în cheltuielile de orga­
nizare a şantierelor. Pînă acum, şi
chiar in momentul de faţă, se prac­
tică penlru cazarea munciiorilor sis­
temul barncamentelor fixe. Pe lingă
faptul că aceste baracamente costă
mult, pe măsura ce lucrările înain­
tează, muncitorii trebuie transportaţi
m u m u t sô c iA L isM ü lu i
raaai
Lăcătuşul ajusior Pomptiiu Bol cu de la Atelierele centrale Criscior execută lucrările ce-i revin cu multă —
pricepere şi conştiinciozitate. El îşi depăşeşte lunar norma în medie cu 17 la sută.
IN CLIŞEU,: Tov, .Bolcu moniînd rotorul unei pompe.
Atenţie deosebită organizării pun-eii
in colective
nou înfiinţate
(Urmare din pag. I-a),
preună cu consiliile de conducere, să
treacă ia mobilizarea colectiviştilor şi
Z întovărăşiţilor de a folosi din plin
toate atelajele cu tracţiune animală —
să fie organizată o într-ajutorare reci­
procă între vecini, rude, şi chiar între
colectivişti care au în proprietate per­
sonală vaci trăgătoare.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare şi conducerile S.M.T.-urilor
vor avea o mare răspundere faţă de
planificarea raţională a tractoarelor şi
a restului .de maşini şi .unelte pe fie­
care unitate socialistă. Organizarea
activităţii pe două schimburi, dacă
acestea funcţionează fără întrerupere,
.dublează capacitatea de producţie .a
fiecărui tractor, deci scurtează timpul
de lucru cu 50%. Pentru folosirea la
maxim a capacităţii fiecărui tractor şi
agregat, tre'buie făcută încă dinainte o
planificare minuţioasă a deplasărilor a-
cestora de la o gospodărie agricolă co­
lectivă Ia alta, sau de la un perime­
tru la altul, în aşa fel ca acestea să
nu se facă la întîmplşre, deoarece duc
la mari pierderi de timp, consuni de
combustibil şl uzaj al maşinilor.
Să creăm coniJiîiî pemlru
creşterea animalelor
O sursă dintre cele mai principale
aducătoare de mari venituri colectiviş­
tilor, o constituie ramura zootehnică
îndrăgită de ţăranii noştri muncitori şi
cu mari perspective de dezvoltare în
regiunea noastră. Consfătuirea de la
locul baracamenie-
lor, a vagoanelor
de dormit mobile
şi a corturilor.
Şi în ce priveşte
consumul de mate­
riale de masă pe
kilometru de drum
mai sînt încă mul­
te rezerve de redu­
riguroase pe fiecare loc de punere în
operă, precum şi prin introducerea
obligatorie a fişei limitative penlru
fiecare material şi ironson în lucru.
La reducerea preţului de cost pe
ţiilor celor mai economice. Totodată,
esle deosebii de important ca proiec­
tele să fie predate constructorului cu
cel puţin 6 luni înainte de începerea
timp ioaie măsurile iehnico-organiza-
torice.
Sfaturile populare au sarcini im­
portante în problema construcţiilor de
drumuri, a. ieftinirii costului acestora. Gospodăriile agricole colec- \ L
Ele trebuie să asigure mobilizarea lo­
cuitorilor comunelor apropiate să pres­
teze muncă voluntară, Trebuie să se
ajungă acolo îneît loată munca ne-
calificată să fie prestată de locuHorii
comunelor din apropierea şantierelor.
Aplicind în practică aceste măsuri,
cît şi altele care se vor ivi pe par­
curs, din iniţiativa creatoare a oame­
nilor muncii, sîntem siguri că vom
traduce în viaţă sarcinile măreţe puse
în faţa noastră de plenara C.C. al
P.M.R. din noiembrie 1958.
IOAN ON1Ţ1U
inginer şef la întreprinderea
de construcţii drumuri nr. 2
Deva.
Pag. 3
CÂRTI
msmmm
LITERATURA ]
PENTRU COPII }
BARBU ŞT. .DELAVRAN- ]
CEA: Bunicul— ediţia a ţţ
Ifea Ilustraţii: Ci Cep- ţ
tareanu— ¦Marinescu, I
(Colecţia „Traista cu U
poveşti“ ).. -j
.22 -pag. — 1 leu. ţ
Bd. .tineretului. 1
( GEORGE CDŞBUC: Nun- )
L ta Zamfirii — Ilustra- I
l ţii de Florica Cordes- ţ
l
t cu. 24 pag. — 3,50 lei. I
l Bd. tineretului. )
l ANTON P.ANN: Cotoiul ]
t şi caşul — Ilustraţii ^
t
T de Bene Râşleacov. )
l 16 pag. — 0,75 lei. I
L Bd. -tineretului. : )
I AL. AMZUEESCU: Ca- ]
I pra cu clopoţei. I-lus- ]
T
T traţii de -Ioana Con- ¦]
L stantinesesu. ]
1 24 pag. — 2)50 lei. 1
l Bd. tineretului. ¦ţ
L JAN CAREK: Ge-şi spun }
(
maşinile. Ilustraţii de 1
L lonescu Dumitru. Tra- J
S l
f| t ducător Virgil Teodo- 3
l rescu.
l
32 pag. — 3;50 le i— ]
t
ediţia I-a. •:
Í
l Ed. tineretului. Ă
K. CIUKOVSKI: Puişo- }
rul — Desene de E. 2
Cearuşina. In romi- •]
neşte de Nina Gas- )
sian — ediţia Iaa. 1
Constanţa, în baza unei analize ştiin­ Organizaţiile de partid din unităţile 14 pag. — 2 lei. j
ţifice a posibiliţăţilor de dezvoltare socialiste îndeosebi din cele nou cre­
multilaterală a şeptelului, stabileşte ate, vor trebui sistematic ajutate şi Bd. tineretului. î
sarcini concrete în această direcţie. îndrumate pentru ca odată înarmate
Pentru realizarea acestor sarcini tre­ cu sarcinile importante ce le stau în ILIE I. MIREA: Cum in- ]
buie creată mai întîi baza materială — faţă, să poată trece la mobilizarea tu­
construirea de grajduri şi saivane. Se turor forţelor în vederea executării în văţăm să desenăm. }
constată că faţă de rezolvarea acestei timpul cel mai optim a campaniei de
probleme esenţiale s-au depus însă efor­ primăvară şi apoi a restului activităţi­ Desene George Gott- j
turi mai puţine înewosebi în gospodăriile lor de întreţinere şi recoltare în aşa
agricole colective nou create. Pe Iîngă fel ca fiecare gospodărie agricolă co­ waldt, ediţia I-a. I
consiliile de conducere, o mare răspun­ lectivă să devină fruntaşă în realiza­
dere faţă de această rămînere în ur­ 70 pag. — T2 lei î
mă, o poartă şi comitetele executive ale rea chemării lansate de către gospo­
sfaturilor populare şi conducerile ocoa­ dăria agricolă colectivă „1 Alai" din E.SiD.P.
lelor silvice care au amînat rezolvarea
acestei probleme de pe o săptămînă satul Nădăştia Inferioară raionul Hu­ OLGA MONTA: Copiii ]
pe alta. nedoara.
Zăvoiului, Copertă şi 1
Indicăm în această direcţie, ca peste Traducerea în viaţă a acestei che­
tot unde-i posibil, în fiecare gospodă­ mări de către fiecare gospodărie agri­ ilustraţii de BKsabeta ^
rie agricolă colectivă să fie recrutaţi colă colectivă înseamnă mai multe ce­
din rîndurile colectiviştilor meseriaşi, reale, mai multe animale, o viaţă mai Manea.
cîte o echipă de constructori — fierari,
dulgheri, tîmplari, zidari etc — care fericită şi îmbelşugată pentru toţi cei 444 pag. — 5,10 lei.
să fie destinată a executa construcţiile ce muncesc.
necesare. Amplasarea construcţiilor tre­ Ed. tineretului.
buie .realizată imediat pentru a se putea
începe deîndată lucrul. Este recomanda­ I XENIA NI COLAO,
bil ca amplasarea să nu se facă la
întîmplare, ci cu multă chibzuinţă, ţi- L LUCIA DINU-: 'Vreau să
nîndu-se seamă de anumite criterii, ca
profilul de dezvoltare al gospodăriei a- ¦brodez. (Colecţia „In
gricole colective, apropierea de apă, a-
propierea de păşune etc. O deosebită ajutorul activităţii
importanţă, o are apoi folosirea tutu­
ror materiilor prime locale care să practice a pionierilor
coste puţin, in gospodăriile agricole
colective nou create este bine a se şi şcolarilor“). -Coper­
merge pe linia de a se executa la în­
ceput construcţii improvizate din piatră, ta de V. ‘Korda.
lemn ieftin, pereţi de nuiele sau pă-
Desene de S. Popes-
cu. 108 pag.-1-6 plan­
şe — 4,F0 lei.
Ed. tineretului.
mînf, iar acoperişul din paie, şindrilă
sau gudron. Pe măsura dezvoltării gos­
podăriei, se va putea trece şi la alte
construcţii de o calitate mai superioară.
Iată deci, cum se ridică ca o pro­
blemă vitală necesitatea ca ritmul
cooperativizării agriculturii să fie înso­
ţit de măsuri organizatorice operative
care să ducă la consolidarea acestor
vlăstare noi pe care le creăm.
.LG LU R ILE>cPLÎC
Regăsesc de vin zare Io cooperativele
sâteştî-de-consum.lddgenţiJlejoT'Q
p R Ó N 0 5 P D p T ' i p bUciur.i.HrQurl
DÎeteleô^rOdtirnénturQ.çân şîfré.nun
_ MAGAZINELE ĂUHENTAAE m REGIUNEA NOASTRĂ.
> GOSPODĂRIA AGRICOLĂ
> DE STAT DIN ORAŞTiE
cumpără cai reformaţi. 11
tive, unităţi de Stat şi secto- ? [
rul individual care au cai ce
( nu mai pot fi folosiţi la munci,
\ se vor adresa de urgenţă Gos-
> podăriei Agricole de Stat din
; O răştie: telefon 140 Orăştie.
S Preţul se va stabili după
l calitate.
•-W -V W -N '....................., .......................
liv r a m fără REPARTI-) t
(ŢIE PINZA ASFALTATĂ ) t
r T.C.A. orice cantitate j (¦
ţ Preţul lei 13,20 per m.p. j (
(-Trimiteţi comenzile pe adresa:) (.
^fabrica „Horia, Cloşca şi Cri-]
ţ san" — Turda ; telefon 297.) r
( )I
'V v V v 'v V -.U A /.'
.!u /u /U JJJJJ