Page 47 - 1959-03

Pag. 2
PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA
si bunaîntreţinere
In scopul studierii felului cum sînt
îngrijite şi cum se păstrează curăţenia
în şcoli, acum, în preajma sosirii ano­
timpului de primăvară, o brigadă for­
mată din tovarăşii: E. Brînduşa, din
partea Secţiei de învăţămînt a Sfatu­
lui popular regional, A. Soos, din par­
tea Sfatului popular orăşenesc — Deva
şi un redactor al ziarului nostru, a
făcut de curînd un raid-anchetă prin
şcolile din oraşul Deva. Cum e şi
firesc, însemnările pe care şi le-a făcut
brigada se referă şi la lucruri bune şi
la unele mai puţin bune. Le vom con­
semna în ordinea în care ele au fost
înregistrate,
Primul popas
Brigada a făcut primul popas la
şcoala medie „Dr. Petru Groza“. De­
oarece era în timpul unei pauze, am
vizitat mai multe clase, spre a vedea
preocuparea elevilor pentru curăţenie.
Ne-au întîmpinat —¦' în majoritate —
clase curate, bine aerisite, cu geamurile
larg deschise. Elevii de serviciu erau
la post, asigurînd ca în pauză clasele
să fie reîmprospătate cu aer curat;
Faptul că în unele clase era mult praf
şi bucăţi de cretă în jurul tablei, ne
face să credem că n-ar strica dacă
s-ar confecţiona, acolo unde nu sînt,
nişte cutiuţe speciale pentru păstra­
rea cretei, pentru ca aceasta să nu
mai stea pe scaune. Elevii trebuie în-!
drumaţi să acorde mai multă atenţie
lăzilor pentru lemne şi hîrtii existente
în clasă, pentru că am observat că a-
cestea nu sînt întotdeauna folosite în
scopul pentru care sînt destinate.
Gît priveşte curăţenia din dormitoa­
re, nu putem spune multe lucruri in-
trucît n-am vizitat decît unul care, din
întîmplare, era deschis. Celelalte erau
închise şi cheile (ce coincidenţă I) se
găseau la o persoană plecată cu ţre-
La Atelierele C.F.R. Sim eria
Lipsuri care au grevat
preţul de cost
O dovadă că organele noa­
stre de şantier n-au luat din
timp măsurile necesare pentru
realizarea unei producţii la un
preţ de cost cit mai redus în
acest an, şi că mai au încă
multe lipsuri în această direc­
ţie, este faptul că la Atelierele
C.F.R. Simeria im luna ianua­
rie, preţul de cost pe total pro­
ducţie marfă a fost depăşit cu
216.000 lei.
Aceasta, pentru că secţia l-a
a ţinut şi încă mai ţine mult
locomotivele sub presiune la
poarta Devei şi repetă probele
de parcurs. Tot secţia l-a mai
practică sistemul de demontare
cu dalta, prin distrugerea mate­
rialului de asamblare şi nu re­
condiţionează la maximum po­
sibil piesele vechi.
Secţia Ill-a nu foloseşte din
plin resursele interne de fier
vechi corespunzător pentru
confecţionarea unor piese noi.
Pe Ungă aceasta, secţia a III-a
încă mai toarnă piese din fon­
tă şi bronz necorespunzătoare
calitativ, făcînd necesare tur­
narea şi confecţionarea unei
piese de cîte două-trei ori.
Cu o mare pondere in preţul
de cost influenţează şi sectorul
de vagoane, care pe luna ia­
nuarie a depăşit cheltuielile de
materiale planificate cu 124.000
lei.
In concluzie: demontarea
fără grijă a scindărilor vechi,
a materialelor de ansamblare,
nerecondiţionarea pieselor vechi
şi nefolosirea fierului vechi
pentru confecţionarea de piese
noi, sînt aspecte care influen­
ţează negativ preţul de cost la
Atelierele C.F.R. Simeria. După
calculele operative, in luna fe­
bruarie situaţia preţului de cost
s-a îmbunătăţit, insă nu sufi­
cient. TRAIAN SALÂJAN
inginer
Schimb de
De curîn'd a avut loc un rod-
iic schimb de experienţă între
m grup de elevi şi cadre didac-
ice de la şcoala profesională
ninieră Ghelar şi colectivul şco-
ii profesionale „Victoria" — Că-
an. Deplasîndu-se la Călan, re-
»rezentanţii şcolii profesionale
!e la Ghelar au urmărit în mod
ieosebit următoarele probleme:
lesîăşurarea procesului de învă-
ămînt teoretic şi practic, îorme-
e concrete de educaţie comunis-
ă a ucenicilor, organizarea in­
struirii practice a ucenicilor din
;oţi anii, felul în care este or­
ganizat timpul liber etc.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1315
m a b h» - \ v/N yv\/\/v'\xN /w \/v clase goale, fără elevi, dar bine în­
grijite, aerisite, curate, gata să-şi pri­
cN ihi ie Y mească elevii de după-amiază. Cori­
doarele curate, pe care se găseau şi
buri în oraş. Este bine ca pe viitor ocupare serioasa pentru o curăţenie coşuri pentru hîrtii, sînt grăitoare în
cheile să fie păstrate la secretariatul exemplară. ce priveşte interesul pe care ÎI mani­
şcolii, pentru a fi oricînd la îndemînă. festă conducerea şcolii pentru ordine
Probleme importante ridică pentru La şco ala medie m ag h ia ră şi curăţenie în interiorul clădirii. Dor­
şcoala medie „Dr. Petru Groza“ in­ Pentru a înţelege mai bine cele con­ mitoarele de asemenea curate, sala de
stalaţia de canalizare din interior, statate de noi aici e necesar să pornim mese la fel. Curtea şcolii era plină de
care se defectează repede şi produce de la premisa că această şcoală, spre elevi harnici care, cu diferite unelte,
multe neplăceri, ca şi curtea şcolii. deosebire de celelalte din oraş, este prestau munca voluntară pentru înfru­
Curtea, îndeosebi, nu oferă elevilor nouă. Grădiniţa de aici are nevoie ur­ museţarea şcolii. Şi rezultatele muncii
spaţiul necesar pentru petrecerea re­ gentă de încă o sală, deoarece gru­ lor entuziaste creşteau văzînd cu ochii.
creaţiilor, pentru organizarea creatoare pele mijlocie şi mare sînt înghesuite Conducerea acestei instituţii trebuie să
a timpului liber. Se impune în mod într-o singură încăpere, şi aceea tiu acorde o mare atenţie grădinii din faţa
deosebit ca într-un timp scurt condu­ suficient de spaţioasă. In ciuda unor internatului, să se sădească aici flori,
cerea şcolii să analizeze posibilităţile condiţii obiective, trebuie să arătăm că să se amenajeze ronduri, pentru ca PETREŞTJ : In clasa a II-a a şcolii elementare.
ce există pentru ca spaţiul din spatele la şcoala medie maghiară nu există aceasta să devină o grădină model.
şcolii să fie folosit într-un mod mai suficientă preocupare şi interes pentru Concluzii
chibzuit, în special pentru înlăturarea întreţinerea în bune condiţiuni a ma­
totală a numeroaselor şi variatelor co­ terialului şi sălilor de care dispune Privită în general, problema Să facem dfn gospodăriile colective
teţe de păsări, porci etc. ce se află aici. şcoala. Nc-a izbit în mod cu totul păstrării curăţeniei şi a îngrijirii
Lucrul acesta dăunează atît este­ neplăcut lipsa de curăţenie din dormi­ şcolilor din oraşul Deva se pre­
ticului şcolii cît, mai ales, igienei. Cu toarele băieţilor. Este de neconccput ca zintă satisfăcător. Conducerile nou înfiinţate unităţi socialiste cu o mare
gîndul la dormitoarele pe care n-am doar în urma unei singure nopţi pe­ şcolilor manifestă preocupare
putut să le vizităm, ne-am îndreptat trecute de elevi în dormitoare să rămî- pentru folosirea chibzuită şi gos- putere economică şi organizatorică!
nă atîta murdărie cîtă am văzut adu­
spre şcoala pedagogică. nată de către femeia de serviciu în podăiească a clădirilor şi a ce­ (Ormare din pag. l-a) Campania agricolă de primă­ t a fel incit toate gospodăriile
urma curăţeniei de dimineaţă. Aceasta lorlalte materiale pe care le au
Buni gospodari cu ătît mai mult cu cît în condiţii e- în folosinţă. Este nevoie ca în muncii. In fiecare gospodărie vară ce se apropie cu paşi re­ agricole colective şi întovărăşi­
gale, fetele păstrează camerele lor viitor să se depună mai multe trebuie să se facă de urgenţă
Şcoala pedagogică ne-a atras aten­ foarte îngrijit, îfi ordine şi curăţenie. străduinţe, să se apeleze Ia mai instruirea membrilor consiliului pezi trebuie să găsească pe co­ rile agricole să se încadreze in
ţia chiar de la sosire prin curtea ei Deci, înseamnă că şi băieţii de la şcoa­ multe metode pedagogice şi ini­ de conducere, brigadierilor şi
frumoasă, bine îngrijită, care denotă la medie maghiară pot şi trebuie o- ţiative pentru ca elevii să fie socotitorilor cu problemele pri­ lectiviştii din noile gospodării această întrecere, luindu-şi an­
multă preocupare şi interes din partea bişnuiţi să menţină curăţenia. deprinşi atît să facă curăţenie vind organizarea muncii în
conducerii, simţul de organizare al cît şi, mai ales, s-o întreţină. brigăzi şi echipe, atribuţiile pregătiţi pentru a folosi din gajamente mobilizatoare în
unor buni gospodari. Dormitoarele şco­ Sălile de clase, coridoarele de la Spiritul de curăţenie, trebuie să brigadierilor şi şefilor de echi­
lii pot fi date model pe întregul oraş. şcoala medie maghiară nu pot fi re­ devină o necesitate firească, păs­ pe, normele de lucru şi eva­ plin fiecare zi bună de lucru, funcţie de posibilităţile existen­
Foarte curate, aerisite, radioficate, pa­ marcate printr-o curăţenie desăvîrşită. trarea curăţeniei şi ordinei să luarea lor în zile-muncă, calcu­
turile bine îngrijite, acoperite cu cu­ Multe hîrtii, felii de pline uscată şi nu capete un caracter de campa­ lul suprafeţelor şi volumului pentru a efectua însămînţăriie te şi de specificul fiecărei uni­
verturi uniforme, creează un aspect plă­ alte asemenea corpuri erau aruncate pe nie. Dat fiind că primăvara bate etc.
cut de ordine şi disciplină, Spaţioasa coridoare, prin unele săli de clasă. la uşă, e bine ca conducerile la timpul optim şi în confor­ tăţi.
sală de mese a şcolii ne-a impresionat Atît tovarăşul Both Bclla, director, cît tuturor şcolilor să acorde cea Este necesar de asemenea să
de asemenea printr-o exemplară cură­ şi tov. Barabaş Ioan, director-adjunct, mai mare atenţie înfrumuseţării se treacă de urgenţă la desfă­ mitate cu regulile agrotehnice. A da un adevărat avint aces­
ţenie şi ordine — semne ale interesu­ trebuie să privească problema curăţe­ spaţiilor din jurul şcolilor prin şurarea unei largi munci de lă­ Stabilirea planurilor de pro­ tei întreceri înseamnă a lupta
lui şi preocupării pe care le manifestă niei în şcoală cu mai multă răspun­ plantaţii de pomi şi amenajarea murire în rindul colectiviştilor ducţie, procurarea şi tratarea pentru a antrena în întrecere
conducerea şcolii pentru crearea de dere, să antreneze pe toţi diriginţii în — acolo unde condiţiile permit asupra problemelor privind or­ seminţelor de soi, terminarea întreaga masă a colectiviştilor.
condiţii cît mai bune de învăţătură şi această preocupare de seamă a şcoli­ — de garduri vii, spaţii verzi ganizarea şi retribuirea muncii. reparaţiilor atelajelor, a trans­ Spre a se asigura acest lucru,
viaţă elevilor. Ne-am gîndit că n-ar lor noastre. Dacă nu există, trebuie etc. Exemplele bune date în a- portării gunoiului pe cîmp, re­ este necesar ca in cadrul fiecă­
fi rău dacă conducerea şcolii pedago­ înfiinţate comitete de elevi pe internat, cest material pot fi generalizate, Pentru a se asigura efectua­ zolvarea problemelor legate de rei unităţi soeialist-cooperatiste
gice ar aprofunda mai mult problema care să ducă o intensă activitate de astfel ca Ia un eventual nou raid rea acestei instruiri la nivelul stabilirea seminţelor •— iată întrecerea să fie adincită, or-
acordării unui sprijin concret şcolii educare a elevilor în spiritul păstrării — anchetă să nu mai scriem de­ corespunzător şi într-un timp numai cîteva din problemele ce ganizîndu-se întreceri între bri­
medii „Dr, Petru Groza", îndeosebi în ordinei şi curăţeniei. Dacă la şcoala cît despre aspecte pozitive. scurt este bine ca organiza­ se cer rezolvate tără întirziere găzi, în cadrul brigăzilor intre
ce priveşte folosirea comună a spaţioa­ medie maghiară, am găsit unele as­ ţiile de partid să atragă, pe în cadrul noilor gospodării a- echipe, iar in cadrul echipelor
sei curţi a şcolii pedagogice, prin cre­ pecte negative în ce priveşte curăţe­ CONST.) .MACOVEI lingă colectivişti cu experienţă, gricole colective.
area unei porţi în gardul ce desparte nia, nu se poate să nu remarcăm pre­ ingineri agronomi şi contabili întreceri individuale.
cele două unităţi de învăţămînt, Sco­ ocuparea ce s-a acordat îngrijirii gră­ din gospodăriile agricole colec­ întărirea economico-organiza- La această întrecere vor par­
purile pe care le urmăresc ambele dinii şcolii, care se prezintă într-o tive mai vechi, precum şi din torică a noilor gospodării agri­ ticipa unităţi cu forţă economi­
şcoli sînt aceleaşi şi ar fi bine să stare bună, gata să întîmpine, bine gă­ întreprinderi.
exţşţe o mai strinsă legătură între ele. tită, anotimpul' primăverii;.................. cole colective, consolidarea şi că diferită şi cu experienţă di.
Cele mai multe din gospodă­ dezvoltarea lor multilaterală, ferită. In cadrul întrecerii, or­
riile colective duc in prezent depinde însă nu numai de spri­ ganizaţiile de partid trebuie să
jinul pe care-i vor primi din acorde o mare atenţie antrenă­
afară, ci şi de eforturile pro­ rii gospodăriilor colective mai
prii ale fiecărei gospodării, — vechi, care au cîştigat o bogată
şi aceasta în primul rînd ! —¦ experienţă în organizarea lu­
de felul în care fiecare colec­ crării pământului şi gospodăririi
tivişi va înţelege să muncească în..comun, să împărtăşească ex-
cu toată priceperea şi hărniciaPtl t A ir n AWIAAnAt-AO n < Vl ^ **»-I<1/-*1.0 pAe„rienninţâ ' şi .nm. keItoadJ el1e_ Ub. .u. ne Lf¦o_1lo„ ­
La şcolile elementare din Sîntuhalm N. R. — Aspeciele. cuprinse în ma­ lipsă de mijloace de adăpos­ sa pentru întărirea şi înflorirea site de ele tuturor celorlalte
Tradiţie şi Viile Noi am remarcat preocuparea terialul de mai sus se referă la uni­ tite a animalelor şi inventaru­ gospodăriei în care s-a înca­ gospodării, spre a se ajunge la
Tradiţionala ordine şi curăţenie de cadrelor didactice şi a elevilor pentru tăţi concrete de învăţămînt din ora­ lui mort de care dispun. Spre drat din propria sa voinţă. un avint general care să ducă
la grădiniţa de copii cu orar normal păstrarea curăţeniei şi menţinerea or­ şul Deva. Problemele insă, in gene­ a se lichida această situaţie, In antrenarea organizaţiilor la înflorirea rapidă a sectoru­
(str. Bariţiu) nu s-a dezminţit nici dinei. ral, privesc toate şcolile din regiunea gospodăriile agricole colective de bază din G.A.C., a conisiijiiilor lui socialist al agriculturii.
de data aceasta. Locurile din curte noastră şi ele trebuie să tragă învă­ trebuie să fie îndrumate şi spri­ de conducere, a tuturor colec­ Să nu precupeţim nici un e-
destinate jocurilor copiilor erau curate, ţămintele ce se impun atît din aspec­ jinite să treacă de îndată la tiviştilor la munca însufleţită tort pentru a face ca toate cele
bine amenajate. înăuntru — aceeaşi Ulîimul p o p a s... tele pozitive cit şi din cele negative, construirea de grajduri, re­ pentru întărirea economico-or­ peste 100 gospodării agricole
bună organizare a inventarului, pre- relatate mai sus. mize, magazii, pătule. ganizatorică a gospodăriilor a- colective existente în regiune şi
...l-am făcut la şcoala medie „Dc-
cebal“. Timpul fiind înaintat, am găsit
gricole colective şi pentru spo­ cele care se vor mai constitui
rirea producţiei agricole, un rol să devină puternice prin dez­
8© © ® s® s8® ® ® e ss© ® ® o © e © © ® ® © © © © ® ® ® s® a ® © ® © a s© ® © ® a © »© © © © © © © © © © © © © © c® © © ® © ® ® ® © © © ® © © ® © ® ® ® © © ® «, © ® ® e© © © © © e© ö@ ® © ©
destul de important îl are or­ voltarea bazei lor econom ico-
In tr-o gospodăi Ie colectivă non în fiin ţa tă ganizarea unei largi întreceri materiate şi prin organizarea
intre unităţile socialiste din a- cît mai perfectă a muncii, să-şi
gricultură. sporească necontenit avuţia ob­
Organizaţiile de partid tre­ ştească, demonstrînd cu fapte
buie să ia măsuri pentru dezba­ tot mai numeroase şi convingă­
Am traversat satul Mintia, ve Colectivistul Bozan ne dădu parte din suprafeţele ce le însă- — Locul ăsta poartă denumi­ terea operativă a chemării gos­ toare .întregii ţărănimi munci­
nind de pe malul sting al Mu bineţe şi — între două pocnituri mînfăm cu porumb şi floarea- rea „Rît la Mureş“ şi-i o păşune podăriei agricole colective „1
reşului. Nici ţipenie de om. A soarelui. Petru loja, Lazăr Kiss, bună... Dar, continuă tov. Zas­ Mai“ din Nădăştia Inlerioară în toare superioritatea incontesta­
bia în dreptul magazinului co de bici — ne spuse că duce gu­ Nicolae Bexa şi alţii, în cîteva loţi, aici au fost mulţi spini şi bilă a agriculturii socialiste.
operativei am întîlnit pe tov noiul pe lotul denumit Lampo- zile au terminat însămînţatul o- bercuri.
toc, unde colectiviştii vor însă-
Stanca Enescu, directorul şcolii mînţa porumb. văzului, Tot ei au mai însămîn- Grămezi de tute spinoase —
Din vorbă-n vorbă, iată-ne a- ţat şi 2 hectare cu lucernă. Ştiţi, .tăiate şi aşezate pe malul Mu­
elementare şi deputat în sfatul junşi. Sediul gospodăriei e in­ zise preşedintele, am împrumu­ reşului — ne îngreunau calea. întreţinerea în bune condiţiuni a agregatelor
popular al comunei. - datorie patriotică a fiecărui muncitor
— Am cursuri numai după- stalat tocmai la şosea, în casa tat de la G.A.S. 24 m.p. răsad­ Adai încolo am văzut mulţi colec­
masă şi am ieşit să văd ce-i colectivistului Vichentie Pogan. niţe în care am şi semănat var­ tivişti, curăţind de zor păşunea.
nou în magazin — îşi explică el Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ cuptoare carbo-îluid cît şi su-
prezenţa. Vreau să merg şi pe nerii sectorului de semicocs de îlantelor „Segher“, personalul de
la sediul colectiviştilor, le ajut In prag ne întîmpină preşedin­ ză, roşii, ardei şi vinete. Ne sînt Am cunoscut aici pe harnica la uzina „Victoria" — Călan au deservire şi reparaţie le acordă
suficiente pentru grădina noas­ şefă de echipă — Ana Bexa — înţeles că pentru a obţine rezul­ o deosebită atenţie.
la scripte... tele Iuliu Zasloţi. tate frumoase în procesul de
— Avem atunci acelaşi drum. producţie trebuie ca să aibă uti­ Printre cei care îşi fac din a-
— Citeam tocmai chemarea tră. care se întrecea cu echipa colec­ laje în perfectă stare de funcţio­ ceastă obligaţie de serviciu o da­
Dar cum se face că uliţele sa­ nare, pe care să le poată utiliza
lansată de colectiviştii din Nă- Pe malul Mureşului tivistului Iosiî Popa. Lepădaseră cu un indice cît mai înalt. De torie patriotică, sînt şi maistrul
tului sînt pustii ? — il întrebai. dăştfa Inferioară — ne spuse el. cojoacele şi munceau de zor. aceea, în sectorul de semicocs Aurel Gruia, candidatul de par­
— Pulsează viaţa pe ogoare 1 se pune un accent deosebit pe
O să le răspundem cu siguranţă. — Mureşul — spuse preşe­ — Cred că am curăţat mai întreţinerea în bune condiţiuni a tid Gherasim Cozmescu, Nicolae
— îmi frînse el nedumerirea. Să vedem întîi ce zic colecti­ dintele arătîndu-mi valurile tul­ bine de 4 ha., ne spune un co­ agregatelor. Celor 20 de cuptoa­
Locuitorii satului, mai bine zis viştii... buri ce-şi urmau cursul bolboro­ lectivist. re Ab-der-Halden, celor trei P. Munteanu, Constantin Bucur
colectiviştii, au păşit de la înce­ sind — „mănîncă“ în fiecare an şi alţii. ..
put cu multă hotărîre. — Ştiţi — urmă apoi preşe­ — Vom avea unde păşuna
ZAHAR1E ACHIMF.Ţl
Dinspre sat venea un car în­ dintele — sin- .mliui cîte o palmă cele 38 vaci, cei 10 boi şi 16 cai
cărcat cu gunoi de grajd pe lin­ tem avantajaţi, două şi chiar un ai gospodăriei — zise un altul. corespondent
gă care mergea agale un om cu
căciula trasă pe urechi, sficlînd căci noi am fă­ In urma chemării metru din mal. — Avem vreo 100 de ha. pă­
parcă căldura soarelui. cut deja primii la întrecere lansată Aici avem gră­ şune — adăugă preşedintele.
Vreo 40 ha. sînt în tarlaua L'am-
paşi... N-a fost dina de zarza­ potoc. Şi aceea se curăţă... Ii
de colectiviştii
prea uşor. Ne-au din WădăşSia Inferioară vaturi. Ca să îm­ dăm zor că timpul nu stă după
venit ingineri, piedicăm Mure­ noi...
— *E colectivistul Nicolae Bo- specialişti şi in­
şul să muşte din Asta-i abia începutul
zan, membru în consiliul de con­ structori de la raion şi regiune averea noastră, am confecţionat
ducere al G.A.G. — mă lămuri
şi ne-au scos din greutăţi. Ne-am iesle (stăvilare) din răchită şi Cred că vom putea răspun­
tovarăşul meu de drum. Să-l aş­ organizat o brigadă cu patru e- salcie, pe care le-am pus din loc de colectiviştilor din Nădăştla
teptăm. chipe. Echipele sînt antrenate în loo pe o întindere de peste Inferioară — zise în cele din
între ele în întrecere socialistă. 1 km. urmă tov. Zasloţi. Asia-i abia
experienţă Primele rezultate se văd : unii „Harnici colectivişti“ — gîn- începutul. Primii paşi călcaţi cu
colectivişti au îngrăşat o mare dil. Şi ca să-mi confirme parcă hotărîre pe calea vieţii noi a sa­
In timpul celor 3 zile cît a gîndurile, .preşedintele continuă : tului. Următorii îi vom tace cu NĂRAVURI...
durat schimbul de experienţă, de­ şi mai multă siguranţă şi tărie.
legaţii de la Ghelar au asistat — Să fi văzut pe comunistul Ne vom dezvolta şeptelul, vom
la cîteva ore de curs, apreciind Constantin Jula ce-şi mai încer­ împrumuta de la stat 120.CLO
ca bune lecţiile ţinute de ing. ca puterile cu Gheorghe Bucur, lei. Ne vom ridica bonstrucţii,
Dumitru Bucur şi proî. Mioara cu Petre Cornea şi alţi vreo 40 sediu, magazie, pătule, grajduri.
Bădică. Tot cu acest prilej, au de colectivişti. Nu te puteai ab­ Colectiviştii noştri s-au şi an­
fost apreciate rezultatele obţinu­ ţine să nu pui şi tu mîna, să le gajat să transporte voluntar ni­
te în pregătirea practică a uceni­ ajuţi... sipul şi piatra, necesare con­
cilor de Ia Călan. strucţiilor...
Din modestie însă, Iuliu Zas­
loţi nu-mi spuse că nici el nu Plecai convins că primii paşi
s-a putut abţine.
In încheierea vizitei, au avut
loc discuţii pe marginea schim­ — Dar unde lucrează acum ai colectiviştilor din Mintia sînt
bului de experienţă. Ambele şcoli colectiviştii ? — îl întrebai ne­ siguri, îndreptaţi spre succese şi
au găsit că acestea sînt toarte răbdător. realizări măreţe. Am văkut în ei
utile şi deci e necesar să fie in­ unul dintre serioşii „adversari“
tensificate. — Uite-i colo, îmi arătă pre­
ai colectiviştilor din Nădăştia
şedintele în josul Mureşului. Inferioară. Care din ei va cîştiga
GHEORGHE PĂDUREŢ Ajunserăm repede urmînd uni­ întrecerea ?
profesor ca cărăruie bătătorită de pe mal. E. BERGIII AN