Page 48 - 1959-03
P. 48
Nr. 1315 DRUMUE SOCIALISMULUI Pag. 3
(hmdidaţide. Cons iătuirile „...trebuie luptat cu mai multă ţîoiiiic
hotărîre şi energie pentru mo
Organizaţia de bază nr. 9 tia formează o brigadă care ?c producţie — bilizarea tuturor rezervelor care în discuţia arganizaţies
de la atelierul de grup al lucrează la întreţinerea în aduc economii de investiţii şi
minei Lupeni manifestă grijă trerupătoarelor de mină. Pî- preţios ajutor materiale şi creează noi şi im de bază U. 1 M.
deosebită pentru întărirea nă nu de mult această lu portante posibilităţi pentru ' -eş-
continuă a rindurilor sale crare o executa o altă bri în muncă terea producţiei, reducerea pre Zilele trecute, organizaţia de bază
prin primirea de noi membri gadă care nu a acordat aten ţului de cost şi îmbunătăţirea U.T.M. de Ia cooperativa meşteşugă
şi candidaţi de partid. Im ţia cuvenită calităţii lucrului La uzina „Victoria" din Căian, în continuă a calităţii produse rească „Retezatul" din Haţeg a anali
portant este că ea s-a ori şi de aceea, la scurtă vreme cadrul consfătuirilor de producţie se lor...“ zat felul cum se desfăşoară invăţămîn-
entat in munca de primire după reparaţii, întrerupătoa analizează activitatea sectoarelor uzi tul poliţie U.T.M. în cadrul coopera
asupra muncitorilor direct rele trebuiau aduse din nou nei pe perioada anterioară. !n lunile ( Din expunerea tovarăşului tivei. Cu acest prilej, tov. l.ucreţla Şte-
productivi şi cu o vechime în atelier. ce s-au scurs; aceste consfătuiri s-au foni a prezentat un referat în care a
mai mare in producţie. De la ţinut cu regularitate, in aceste con Gh. Gheorghiu-Dej la plenara scos în evidenţă că cele două cercuri
De cînd mica brigadă for sfătuiri se trasează sarcini precise fie de învăţămînt politic — „Să ne cu
alegerile care au avut loc in mată din cei trei candidaţi cărui sector şi secţie, în funcţie de fe C.C. al P.M.R. din 26—28 no noaştem patria“, în care sînt cuprinşi
prima săptămină a lunii oc de partid a primit sarcina să lul şi mărimea lucrării ce o are de un număr de 20 cursanţi şi curs seral,
tombrie organizaţia de bază muncească la repararea în făcut. iembrie 1958). cu 23 cursanţi — desfăşoară o activi
nr. 9 a primit 28 candidaţi trerupătoarelor, perioada din tate mulţumitoare. Propagandiştii aces
In uzina noastră se duce în mo IN CLIŞEU : Strungarul Şte tor cercuri (tovarăşele Maria Brăniş-
şi 7 membri de partid. tre două revizuiri şi repara mentul de faţă lupta pentru reduce fan Nusser lucrînd la o piesă teanu şi Lucreţia Ştefoni) reuşesc să
rea consumului specific de materii pri pentru troliul de lemne. El rea predea lecţiile într-un mod plăcut, a-
lizează zilnic o depăşire medie trăgător, trezind în felul acesta inte
de cca. 35% la uzinele „Unio“-
Satu Mare.
„Examenul“ ţii s-a prelungit mult. me şi materiale, fără a mai vorbi de O MINA FRUNTAŞA resul cursanţilor.
bătăHa pentru îndeplinirea sarcinilor In urma ridicării nivelului politic al
Printre cei primiţi in ultima Candidaţi cu stagiul de plan. in fiecare consfătuire de pro
vreme in rindul candidaţilor redus ducţie se discută aceste probleme. tinerilor care participă cu regularitate
la cercuri, s-a observat o comportare
se numără şi tovarăşii Şte Deosebit de important in Rezultatele obţinute în luna febru In gara Petroşani un nou tren Iul de exploatare fruntaşă pe ţiativa brigăzii lui. Mihai Tuca- mai disciplinată la locul de muncă şi
fan Liszka şi Iosif Materna, munca organizaţiei de bază arie demonstrează eficacitatea acestor marfar este gata de plecare. In ţară în ramura cărbunelui brun, ciuc, a realizat 7,2 tone căr înregistrarea unor frumoase, succese in
lăcătuşi in echipa comunis este faptul că urmăreşte cu consfătuiri. Astfel, sectorul furnale a garnitura lungă, sînt zeci de iar in luna recent încheiată, bune pe post. Panoul de onoare producţie. Referatul a amintit ca exem
tului Ludovic Şipoş. Chiar in atenţie felul în care cresc şi dat peste plan în Juna februarie can vagoane încărcate cu cărbune, minerii petrileni au dovedit prin al brigăzilor fruntaşe mai tre ple pozitive în acest sens pe Victor
primele zile după primirea se maturizează din punct de titatea de 534 tone fontă, ca urmare care cuprins de razele soarelui rezultatele obţinute că drape buie complectat cu numele tui Colibaş, Romulus Sălăşan, Trandafir
lor in partid, tovarăşii Lisz vedere politic cei primiţi în a măsurilor luate în consfătuirile de primăvăratec, străluceşte parcă lul se află în mâini bune. Victor Peter, Garol Szabo, Nea- Ştefoni, Gabriela Coradini, loan Vlai-
ka şi Materna au dat un e- rîndurile candidaţilor şi-i a- producţie. mai tare. gu Gheorghe, Constantin Bu- coni şi alţi.
xamen pe care l-au trecut cu jutâ să se menţină în fruntea Intr-adevăr, aici se produc noiu şi Bogoş Panait care şi-au
succes. Conducerea atelieru luptei pentru îndeplinirea In cadrul acestor şedinţe au fost tra Cărbunele acesta este rodul în fiecare lună peste sarcinile condus brigăzile cu multă pri Nu la fel s-au comportat utemiştii
lui încredinţase echipei lui sarcinilor de plan. sate sarcini şi pentru realizarea lucră muncii entuziaste a minerilor de plan însemnate cantităţi de cepere, fapt care a făcut ca
Şipoş sarcina de a confecţio rilor de mică mecanizare c a : mani din Valea Jiului. Nu sînt decît cărbune. Aceasta este o perfor fiecare să dea peste sarcinile Gheorghe Ţapu, Ionel Alimpescu, Ionel
na 28 console pentru noua Datorită preocupării plină pularea radiatoarelor în depozit sau cîteva săptămâni, de cînd mine manţă care-i recomandă pe mi de plan intre 140—300 tone de Adam, Alexandru Curelar care nu frec
staţie de întoarcere a funi- de grijă cu care organizaţia mecanizarea macaralei din atelierul rii acestui bazin carbonifer au nerii din Petrila şi arată pe de cărbune.
cularului de şist. Este impor de bază se ocupă de candi mecanic. In momentul de faţă se stu răspuns la chemarea siderurgiş- plin priceperea acestora în tai ventează şedinţele cercului din care fac
daţi, o parte din ei dovedesc, diază uşurarea muncii de desfundare tilor hunedoreni. Şi veştile care nele meseriei de miner. Perfor Gu mult interes este urmă parte.
tant de ştiut, că fără aceste înainte de expirarea stagiu a cublloului la bază. ne sosesc de la Uricani, Lonea, manţa pare şi mai semnifica rită întrecerea dintre sectoare.
lui, că sub raportul calităţi Vulcan şi Petrila, vin să con tivă dacă vom spune că pentru Principalul obiectiv propus de Discuţiile purtate în jurul referatului
console noua staţie nu putea lor politice şi morale se ri Luptînd pentru reducerea continuă a firme hotărîrea minerilor de a această producţie au muncit mineri — prin folosirea întregii au scos Ia iveală şi alte aspecte nega
dică la nivelul sarcinilor ce consumurilor specifice de materii pri spori continuu producţia de toate brigăzile, ceea ce a făcut capacităţi de lucru a utilajului tive. In scopul lichidării lor, adunarea
intra în funcţiune, împiedi- revin unui comunist. De a- me, materiale, combustibil, energie etc., cărbune. să realizeze un randament spo generală a organizaţiei de bază U.T.M.
ceea, nu este deloc întîrn- pentru realizarea unor economii cît mai DIN CARNETUL rit — este atins de colectivele a adoptat o hotărîre care prevede mă
cind astfel creşterea rulaju plător faptul că in perioada mari, muncitorii, tehnicienii şi ingi Să-poposim pentru puţin timp CORESPONDENTULUI de la aproape toate sectoarele.
care a trecut de la ultimele nerii uzinei noastre aduc şi ei o con la Petrila. Alegerea nu este in suri concrete privind îmbunătăţirea des
lui parcului de vagonete. ? alegeri, organizaţia de bază tribuţie la dezvoltarea economiei noas timplătoare. Aici se află drape- ca majoritatea sectoarelor să Dar principala bătălie, ca făşurării învăţămîntului politic U.T.M.
Echipei i se fixase pentru a redus stagiul la 4 candi tre naţionale, la ridicarea nivelului de înregistreze importante depăşiri să-i spunem aşa, s-a dat în
daţi, ajutîndu-i să intre mai trai al poporului muncitor. de plan. luna februarie între minerii din N. SBUCHEA
terminarea lucrării 12 zile. repede în rîndurile membrilor sectoarele 1 şi 2. Datorită unui corespondent
de partid. Aceştia sînt lăcă ION ANCIU Cum s-a ajuns la acest lu randament sporit pe fiecare
Datorită bunei organizări a tuşii inovatori Andrei Sereş inginer cru ? In primul rînd printr-o post, minerii acestor două sec H Cărţi apărute m
şi Anton Duban, sudorul A- justă repartizare a forţelor de toare au produs peste pla n :
muncii, precum şi datorită inm-z muncă şi implicit printr-o or cei din sectorul 1 — 1.680 tone BELETRISTICĂ
ganizare bună a fronturilor de cărbune, iar cei din sectorul 2,
conştiinciozităţii cu care a lucru. Fiecare formaţie de lu peste 2.800 tone cărbune. OVIDIU: Metamorfoze (Colec
cru îşi cunoaşte din timp sar ţia „Scriitori greci şi la
muncit întreaga echipă, şi in cina de plan, fie că munceşte Forţa unită a întregului co tini".
intr-un abataj . cameră sau la lectiv a făcut ca în luna fe 448 pag. — 28,10 lei.
mod deosebit tovarăşii Lisz figuri. Aşa s-a ajuns la randa bruarie minerii din Petrila să Ed. Academiei R.P.R.
mente sporite. Un exemplu con trimită industriei cu peste 4.700
ka şi Materna, lucrarea a cludent sînt tinerii mineri din tone de cărbune m.ai mult decît M. GORKI: Opere — în 30
brigada condusă de Enache cifrele planificate, iar in zece volume). — voi. 10. Bas
fost terminată in numai 3 lexandru Ficior, cărora li s-a Din activitatea Crucii Roşi! Chiriţă care, lucrînd după ini zile din martie — 678 tone. me, povestiri, schiţe (1910—
zile. redus stagiul cu 6 luni, pre 1917).
cum şi Petru Labău, electri Un comitet cu multă s-a reorganizat munca de Cruce MIRCEA NEAGU 584 pag. — 20,20 lei.
Printre candidaţii de partid cian la o moară de rambleu dragoste de muncă Roşie. încă de la început, noul E.S.P.L.A, — Cartea rusă,
primiţi de curind sînt şi tov. — punct foarte important în comitet care a fost ales a dat
Dumitru Făiniş, Mihai Ma activitatea minei — căruia i Recent la I. C. S. Hunedoara, dovadă de interes şi dragoste de M. GORKI: Mama — ediţia
xim şi Ţiberiu Stoltz. Aceş- s-a redus stagiul cu 2 luni. prin grija comitetului de partid, a IIl-a.
muncă. 420 pag. — .8,40 lei.
E.S.P.L.A. — Cartea rusă.
Astfel, la cele 11 sectoare de
N. ŞCEDRIN: Opere, voi 3.
"Oegi-strele dis- , tua, cea ma- muncă din întreprindere s-au for 700 pag. - 20,80 lei.
¦^Vpcceruluide ^ re-.a venit- mat* l'f'^'cţii Ide'Cruce Roşie în E.S.P.L.A. — Cartea rusă.
apoi curind. Cînd care au fost cuprinşi cei mai
M IN ER I H A R N ICla mina Uricani buni muncitori în producţie.
s-au îmbogă au rupt pri
Rezultate frumoase au fost ob
ţit nu de multă vreme cu o Augustin. In curînd i se termină ma bucată de cărbune din stra ţinute şi în ceea ce priveşte pri
mirea de noi membri şi pres
rubrică nouă : cărbune de la pla stagiul de candidat, aşa că... tul cel nou deschis, şefului brigă
nul lui Demeter. Minerii din U- „Da, Demeter nu-i o alegere zii şi ortacilor le-a venit să sară
ricani dau cărbunele la ziuă pe rea“, au gîndit ceilalţi, „Planul în sus de bucurie. Demeter spu
puţul Balomir, pe la galeria II,
la planul Ivan şi prin alte des nr. 4 din Balomir l-a săpat cu nea nu de mult că prima bucată chimbarea vechilor carnete. De •*•t»
chideri. Pe la planul Demeter brigada lui în timp record. Acum de Gărbune din stratul deschis asemenea, s-au luat măsuri ca
iese cărbunele din cel mai nou iarăşi merg pogan, aşa că...n de el, a dus-o acasă, a uns-o cu dintre membrii de Cruce Roşie Emisiunea locală în sprijinul realizării
abataj al minei. Abia are vreo | P | e atunci, zilele s-au scurs ceară fiartă să nu se sfarme şi mai vechi şi cu experienţa mai
Bogată în munca sanitară să se planului de producţie
două-trei săptămîni de viaţă... una după alta. Noiembrie, o ţine ca amintire. Mina Uri formeze colective ale posturilor
decembrie, ianuarie s-au dus. Gu cani s-a îmbogăţit cu încă un sanitare de prim-ajutor la fie Colectivul staţiei de radioficare precum şi metodele pe care le muncitorilor pentru îndeplinirea
P rin luna noiembrie anul tre fiecare zi trecută, planul lui De abataj care va da numai anul care sector de muncă. din Gălan acordă o atenţie deo foloseşte în procesul de pro planului de producţie, colectivul
cut, la mină a avut loo o meter, cum spun acum minerii acesta mii de tone de cărbune sebită întocmirii programelor ducţie. staţiei de radioficare putea face
şedinţă furtunoasă. S-au discutat din cel mai curat. La Uricani, E d u ca re sanitară la safe pentru emisiunile locale. Zilnic şi mai mult dacă nu neglija u-
multe despre încheierea anului Însemnări de reporter stratul 8-9 este doar renumit sînt alese cu grijă cele mai im Pe lîngă experienţa în muncă nele seGţii indirect productive ale
dar mai ales despre cărbunele pentru calitatea sa bună. . Prin grija comitetelor de cir portante probleme ce se petrec transmisă la staţia de radiofi uzinei, ca : mecanică, tîmplărie,
ce va ieşi în 1959. Toţi partici planului înclinat nr. 5 nord, se cumscripţii şi sub îndrumarea în viaţa uzinei şi a comunei. care de către fruntaşii uzinei, în electrică, montaj, transporturi
panţii : directorul, inginerul şef, adîncea tot mai mult, metru La planul lui Demeter nu lu directă a cadrelor sanitare, în Demn de remarcat este faptul că 0.F.U. etc., a căror activitate s-a
secretarul de partid, şi-au în după metru, în inima muntelui. crează mulţi mineri. Cîte doi iarna anului 1959 au fost des emisiunile locale vin mereu în cinstea acestora colectivul de re oglindit slab în emisiunile locale
dreptat atenţia spre bogăţiile de Nu le-a fost deloc uşor la ortaci. oameni pe schimb are brigadie chise în întreaga regiune peste sprijinul realizării planului de dacţie transmite deseori diferite ale staţiei.
cărbune din partea nordică a Intîi au lucrat cu sapa şi tîrnă- rul aici. Doi oameni dau cîte 230 cursuri săteşti de Cruce Ro producţie. programe. Aşa, de exemplu, re
zăcămîntului. Acolo erau spe copul, la ziuă, apoi cînd au dat 8-10 rîzne de cărbune pe schimb. şie în care au fost cuprinşi un cent, brigada artistică de agita Se impune deci ca în viitoa
ranţe multe dar şi... treabă de de piatra vie, au luat-o în !os. N-au mecanic nici la troliu şi număr de aproape 5.000 cetă In acest scop colectivul de re ţie a secţiei turnătorie a prezen rele emisiuni, colectivul de re
oameni harnici. Planul înclinat pe plan. nici la compresor. Fiecare din ei ţeni. tat la staţie un program artistic dacţie al staţiei să cuprindă şi
ce trebuia săpat pînă la stratul a fost instruit să lucreze şi în dacţie al staţiei a invitat la mi mai larg problemele de produc
de cărbune, era nevoie să fie Maxer, normatorul, a venit de locul mecanicilor. Este deci de Mai bine organizate au fost crofon muncitori fruntaşi în pro denumit „Cîntâm fruntaşilor în ţie să oglindească şi mai viu,
gata cît mai ourînd, în primele multe ori la-locul de muncă al mirare că brigada lui Demeter cursurile din satele Ighiu, Gal- ducţie pentru a vorbi despre suc producţie“ închinat acestora. şi mai concret felul cum munci
zile din ianuarie sau februarie. brigăzii lui Demeter. De fiecare da de Jos, Teiuş, Zlatna din ra cesele lor în muncă şi despre torii participă la realizarea pla
Gine se va încumeta să dea dată şi-a întins tot mai mult ru lucrează cu o productivitate de ionul Alba, Apoldu de >us. metodele folosite. Aşa, de exem In programele brigăzii îşi gă nului de producţie.
leta. Gînd a trecut de 60 metri, 4-5 tone pe post şi că salariile Poiana şi Peireşti din raionul plu turnătorul Adolf Stempel, sesc loc însă şi critici la adresa
piept cu muntele care n-a simţit i-a anunţat cu emoţie că după minerilor se ridică mereu peste Sebeş, Şibot, Geoagiu şi Turdaş celor care nu-şi fac datoria la T. SINCA
.încă loviturile pichamerului ? A- toate calculele, cărbunele nu este 3.500-4.000 lei pe lună ? din raionul Orăştie, Baia de Criş. muncitor fruntaş în secţia tur locul de muncă, chiulangesc sau
tunci s-a ridicat tov. Gîlcă, se departe. Gînd a auzit aşa ceva, Ţebea şi Băiţa din raionul Brad, nătorie, a vorbit despre felul cum corespondent
cretarul de partid : comunistul Augustin Demeter a — Gînd o să terminăm şan îşi organizează locul de muncă nu muncesc conştiincios.
stat de vorbă gu ortacii, a vor tierul din Balomir, aduc aici toa Pe lîngă realizările obţinute
— Eu ştiu un miner harnic, bit cu şeful sectorului şi, drept tă brigada şi atunci precis că
candidat de partid, care ar pu vom trece graniţa a 5.000 Iei pînă în prezent în mobilizarea
tea să lucreze aici. Este Demeter
cîştig pentru miner pe lună, o-
bişnuieşte să spună brigadierul.
De cînd au deschis stratul,
însemnata oanfiiăţi urmare, a doua zi, artificierul ortacii lui Demeter au scos mai Lăpuşnic şi Lăpugiu din raionul O situaţie.ee. trebuie
a venit să puşte de două ori pe bine de 40 vagoane de cărbune. Ifia.
de bunuri de larg consum schimb I D. CRETU Prin lecţiile ce s-au predat şi
realizate peste plan --m i prin activiiate<i practică, desfă
şurată participanţii la aceste
Hofărîţi să fraducă în viaţă sarci NOTA cursuri au acumulat cunoştinţe Pe bună dreptale, cetăţenii ora şi la cluburile muncitoreşti progra tradă din Deva, cu spectacolul mu
nile trasate de plenara C.C. al P.M.R. preţioase, şului Deva îşi pun mereu întrebarea: me mult apreciate de către oamenii zical „Cu pas tineresc, înainte /".
din noiembrie 1958, care a prevăzut Unde este sim ţul gospodăresc? „ce se petrece în viaţa cullural-artis- muncii. Oare la Orăştie, Căian, Alba De ce alunei nu se organizează în
Preschim barea carnetelor tică a oraşului, din moment ce pre lulia, Simerla şi chiar în comunele oraş activităţi cultural-artistice cu
sporirea în acest an a producţiei bu Anul trecut, pe la începutul prezent 13 gropi şi au pregătii zenţa formaţiilor artistice existente, şi satele regiunii sini condiţii deo caracter continuu, la care oamenii
lunii decembrie Sfatul popular toţi stîlpii necesari reţelei elec Intre 1 ianuarie şi 1 martie, nu se face deloc simţită sebite faţă de cele existente in De muncii să vină cu încredere şi cu
nurilor de consum cu 6,9 la sută, mun al comunei Gurasada a luat trice. Dar, munca lor a fost za în regiunea noastră a avut loc va, pentru o rodnică activitate cul dorinţa de a învăţa ceva bun?
citorii din întreprinderile acestei in iniţiativa de a aduce in comună darnică pentru că din lipsa de acţiunea de preschimbare a car Faţă de anii trecuţi, cînd pe sce turală ?
dustrii au depăşit planul producţiei o linie de curent electric. Pen interes a sfatului popular toate netelor de membri ai organiza ne apăreau echipele artistice de la Cum să-şi petreacă cu folos tim
glcbale în primele două luni ale anu tru început s-a hotărît ca cu lucrările au rămas baltă încă ţiei de Cruce Roşie. Această mă T.R.C.L.H., P.T.T.R., U.R.C..M., Sfa Urmărind coloanele ziarului „Dru pul liber salariaţii acestui oraş?
lui cu 3,2 la sută, rentul electric să fie introdus din luna decembrie. De atunci sură a fost bine primită din par tul popular regional, orchestra de mul socialismului“, cititorul îşi poa Unii vizionează cele două filme- pe
in principalele instituţii ca dis nimeni nu s-a mai îngrijit de tea organizaţiilor şi membrilor, balalaici şi altele, în perioada ac te da seama că peste tot — mai pu săptămină, alţii mai trec pe la bi
Prin extinderea unor, măsuri tehnico- pensarul, oficiul P.T.T.R.. cămi reluarea lor cu toate că oamenii, soidîndu-se cu rezultate frumoa tuală, ele nu mai dau insă nici un ţin în oraşul Deva — în sălile de bliotecă. Şi... cam a tîtl?
organizatorice şi a unor valoroase ini nul cultural, şcoala etc. Linia cer acest lucru. Şi pe bună se. In urma preschimbării noilor semn de viaţă. Ce s-a înlîmplat spectacole, la colţurile roşii şi în
ţiative, ca acţiunea pentru creşterea amintită trebuia adusă de la dreptate cetăţenii din Gurasada carnete peste 6.700 cetăţeni şi-au oare cu aceste formaţii care au e- cluburi, pulsează o vie activitate Iată deci cîteva întrebări faţă de
turaţiilor la maşini, muncitorii din in centrul I.C.A.R. din apropierea îşi pun întrebarea: unde este exprimat dorinţa de a se înscrie xistat cindva şi au avut chiar o ac cultural- artistică. o situaţie reală, dar necorespunză
dustria bunurilor de consum au reali simţul gospodăresc al tovară în rîndurile Crucii Roşii. tivitate bogală?. toare faţă de care organele In drept
zat însemnate economii de materii pri comunei. şilor de la sfatul popular care Nu se poate afirma că populaţia nu trebuie să stea pasive. Este ne
me şi au produs peste prevederile pla Toate materialele erau deja au sarcina să se îngrijească de Pînă acum, în cadrul regiunii Pe întreg cuprinsul regiunii noa oraşului Deva ar fi dezinteresată cesar ca şi în oraşul Deva viaţa
nului cantităţi suplimentare de mărfuri. noastre au lost preschimbate un stre — începînd de ta Teiuş la Zam faţă de spectacolele artistice prezen culiural-ariistică a întreprinderilor şi
pregătite rămînînd doar să se a da comunei un aspect, cit mai număr de peste 20.000 carnete. şi de la Brad la Petroşani, iau fiin tate în localitate. Dovadă sînt să instituţiilor să se ridice la nivelul
Asltel ş-a obţinut peste plan printre planteze stilpii şi să se întindă ţă brigăzi artistice de agitaţie, co lile arhipline cu ocazia puţinelor cerinţelor actuale.
altele peste 500.0U0 m ţesături de bum reţeaua propriu-zisă. Lucrările plăcut ? De ce aceşti tovarăşi ADRIANA DUBARIU ruri, echipe de teatru şi dansuri, ca turnee teatrale, dovadă este şi aflu
bac, 108.01)0 articole tricotate, f'.OfiO de plantare a stilpilor s-au an re prezintă pe scenele căminelor cul enţa mare la toate cele 5 specta I. SIMION
perechi ciorapi de bumbac, (4-000 pe gajat să le execute, în mod vo subapreriază munca utemiştilor
rechi de încălţăminte din piele, precum luntar, utemiştii din comună.
şi însemnate cantităţi de produse ali- care s-au străduit să sape gro
menlare: 21.600 kg lapte praf, 92.800
kg. unt, 67.700 kg. biscuiţi etc. Aceştia au şi săpat pînă în pile şi să pregătească stîlpii? corespondentă turale, la casele raionale de cultură cole oferite de Teatrul de slut de es cc-respondent
