Page 49 - 1959-03
P. 49
pao. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 131
!J . 9 g . 3 . d spiiimm mv/d) .ultímele siiri •xiLtimele
— ©«>2
Sr«
laminate
MOSCOVA 13 (Agerpres). — cest spor va fi cu 30-60 la sută
TASS transmite : Prezentînd un mai mare decît în cei 7 ani pre
raport în cadrul Asociaţiei Unio cedenţi.
nale pentru siderurgie, Vsevolod Ponderea siderurgiei sovietice Noia guvernului Declaraţia lui J. Nehru Oamenii muncii din Franţa duc o luptă
Boiko, şeful secţiei de siderurgie în producţia mondială de me în Camera populară îndirjită pentru drepturile lor
a Comitetului de Stat al Plani tale va creşte continuu. Dacă albanez adresaiă
ficării al J.R.S.S., a declarat în anul 1940 Uniunea Sovietică DELHI 13 (Agerpres). — La 12 martie, Jawaharlal Ne- PARIS 13 (Agerpres). — triva concedierii oamenilor mun
că, potrivit calculelor făcute de dădea 13 la sută din întreaga guvernului U.R.S.S. hru, primul ministru al Indiei, cii. Participanţii la demonstra
economişti, Uniunea Sovietică producţie mondială de oţel, iar După cum relatează presa, la a declarat in Camera populară Oamenii muncii din Franţa duc ţie au străbătut străzile oraşu-
va ajunge din urmă Statele S.U.A. peste 43 Ia sută, anul tre A 11 martie, trupele pakistaneze că evenimentele în regiunea o luptă îndirjită pentru dreptu şui scandînd lozinca „Noi vrem
Unite în domeniul extracţiei de cut Uniunea Sovietică a produs m au continuat să bombardeze trei Mursidabad provoacă nelinişte. rile lor. Ziarul „l’Humanité“ re să lucrăm“ şi cîntînd „Interna
minereu de fier pînă în anul aproape o cincime din întreaga sate indiene în regiunea Mur- latează că la 11 martie în între ţionala“.
1962, în cel al producţiei de producţie de oţel, iar S.U.A. a- germana sidabad (Bengalul de vest). Nehru a reamintit că la linia prinderile bazinului de pe rîul
fontă pînă în anul 1968, în do proximativ 30 la sută. Populaţia satelor a fost evacua de încetare a focului în Caşmir Sambre au avut loc greve, adu La 12 martie a început greva
meniul producţiei de oţel pînă TIRANA 13 (Agerpres). — tă. Potrivit datelor oficiale, tru nări şi mitinguri la care au par marinarilor de pe vasele co
în anul 1969, iar în cel al pro Boiko a arătat că construcţia După cum anunţă ATA, la 12 pele pakistaneze care au des este folosit echipament ameri ticipat pesle 20.000 de munci merciale, care cer ridicarea sa
ducţiei de laminate pînă în a- şi reconstrucţia întreprinderilor martie 1959, Behar Shtylla, mi chis focul împotriva teritoriului tori. Grevele au fost organizate lariului.
nul 1970. în termene scurtate la maximum nistrul Afacerilor Externe al Re indian în regiunea sus-menţio- can. „Orice nou ajutor militar la chemarea Confederaţiei Ge
va fi asigurată de înalta con publicii Populare Albania, l-a naiă, folosesc armament ameri nerale a Muncii, a „Federaţiei In aceeaşi zi, docherii din
In raportul său V. Boiko a a- centrare de investiţii capitale. primit pe K. I. Novikov, însă-r- can. pe care îl primeşte Pakistanul, franceze a oamenilor ' muncii
mintit că Uniunea Sovietică a ci-na-tul cu afaceri ad-interim al creştini“ şi „Force Ouvriere“ în portul Le Havre a-u declarat
depăşit S.U.A. în privinţa spo Pentru 30 dintre cele mai im U.R.S.S. în R.P. Albania, şi i-a a declarat el, duce la creşterea semn de protest împotriva sa grevă. Greva cuprinde 2.500 de
rului absolut anual al extrac înmînat o notă adresată de gu lariului de mizerie şi a condi oameni.
portante obiective ale producţiei vernul albanez guvernului agresivităţii sale la frontieră“. ţiilor grele de muncă.
ţiei de minereu de fier, al pro U.R.S.S. Peste 20 de cargoboturi şi
ducţiei de fontă, oţel şi lamina metalurgice se vor cheltui trei :E»a petroliere, precum şi 15 remor
te. in actualul plan septenal a- Guvernul albanez, se spune chere au rămas nedescărcate.
cincimi din toate fondurile alo in notă, consideră că s-au croat Acţiunile condamnabile
cate industriei siderurgice.
E»--= toate condiţiile pentru încheie In oraşul St. Nazaire, munci Printre revendicările esenţiale
torii din numeroase întreprin ale greviştilor figurează şi ce
Vizita fruntaşilor social-democraţi ale guvernanţilor iranienirea Tratatului de pace cu Ger deri metalurgice au organizat o rerea de majorare a salariilor
demonstraţie de protest impo- cu 12 la sută.
mania şi lichidarea regimului
MOSCOVA 13 (Agerpers). — -ST-
Germană de ocupaţie în Berlinul occiden TASS transmite : Ziarul „Izves- Irak au tulburat pe guvernanţii
tal în conformitate cu interesele tia“ publică un articol consacrat iranieni. De altfel, din punct de franceze de dreapta
MOSCOVA 13 (Agerpres). — In timpul intilnirii a avut loc popoarelor şi ale securităţii în acţiunilor condamnabile ale gu vedere al condiţiilor sociale şi
TASS transm ite: Fruntaşii so- un scbiimb sincer şi amplu de întreaga lume. vernanţilor iranieni. economice, Iranul nu se prea
deosebeşte de Irakul lui Nuri
Potrivit părerii guvernului al sînt îngrijorate...
cial-democraţi Carlo Schmidt, păreri in legătură cu proble banez, noile propuneri ale U- Cercurile guvernante din Iran, Said. După cum se subliniază
vicepreşedinte al Bundestagului mele internaţionale actuale. In niunii ¦Sovietice constituie o scrie -ziarul, au reacţionat cu o in articol, nu este pentru prima
vest-germam şi Fritz Brier, vice cadrul discuţiei, care a decurs nouă dovadă a bunăvoinţei şi deosebită nervozitate atunci cind oară că guvernanţii iranieni se PARIS 13 (Agerpres). —- mai multe regiuni ale ţării, şi
în special, în oraşele Laone
preşedinte al grupului parla într-o atmosferă de prietenie, eforturilor depuse de guvernul li s-a-u arătat cauzele reale ale aruncă în braţele capitalului a- TASS transmite: La conferinţa (departamentul Oisne), Albert
sovietic pentru rezolvarea pro torpilării tratativelor irano-so- merican. Ei sacrifică in mod (departamentul Somme), Per-
mentar al P.S.D.G. din Bun cele două părţi şi-au exprimat blemei germ ane,. înlăturarea u- vietice şi ¦ale încheierii unui a- conştient demnitatea şi suvera de presă organizată miercuri piignan (departamentul Pyre-
nui periculos focar de război şi cord militar bilateral intre nitatea ţării numai de dragul seara, Berthoin, ministrul Afa ness Orientales), Gap (Hautes
destag, care se află la Adoscova. părerea că planul de creare a pentru asigurarea păcii în Eu Iran şi S.U.A. Evenimentele Alpes), Boulogne (Pas de Ca
cerilor Interne,' a comunicat că lais) au fost întocmite liste co
au avut la 12 martie la Krem unei zone denuclearizate in Eu care au avut loc anul trecut în privilegiilor. din cei 27.453.410 alegători, la mune de candidaţi desemnaţi
lin o convorbire cu Alexandr ropa, propus de ministrul Afa de organizaţiile partidului so
cerilor Externe al Poloniei, Ra- ropa şi în lumea întreagă. alegerile municipale au luat cialist şi partidului comunist.
Volkov, Zinaida Lebedeva, Kon packi, trebuie să fie tradus in
stantin Cubin, Mark A4itin şi Guvernul Republicii Populare parte 20.504.944 persoane, adi Descoperirea unui
Leonid Soloviov, membri ai gru
Albania declară că va depune Se preconizează crearea unui că 74,7 la sută. Berthoin nu a complot împotriva
pului parlamentar al U.R.S.S. viată. la rîndul său toate eforturile indicat însă rezultatele defini
preşedinfilor
m- pentru a se încheia Tratatul de KA.T.O. africanu tive ale primului tur de scrutin
pace cu Germania şi pentru a sub pretext că ar fi fost imposibil Venezuelei şl Columbiei
stalului Hawai în planurile
se lichida regimul de ocupaţie LONDRA 13 (Agerpres). — Creşte tre rasiştii din Uniunea Sud-Africană. să se numere voturile marelui CARACAS 13 (Agerpres). —
agresive & aie S.U.A. în Berlinul occidental, ceea ce rea mişcării de eliberare naţională în Ca un „remediu“ împotriva luptei de număr de partide şi grupări ca Ziarul „El Mundo“, ce a.pare in
corespunde în întregime intere ţările Africii, concretizată în ultimul eliberare naţională, în capitalele occi re au participat la aceste ale capitala Venezuelei, anunţă că
HONOLULU 13 (Agerpres). statele majore ale flotei, avia selor poporului german şi ale timp în acţiunile anticolonialiste din dentale se preconizează crearea unui geri. pe teritoriul Columbiei s-a des
— Corespondentul agenţiei U- ţiei şi armatei terestre care, securităţii tuturor popoarelor Rodezia de nord şi de sud, din Ke „N.A.T.O. african". După cum anun coperit un complot care urmă
nited Press International, co- numai pe teritoriul Hawaiulu:, europene, inclusiv ale poporu nya, din Congo belgian etc., au pro ţă agenţia United Press International, Ziarele de dreapta sînt pro rea asasinarea preşedintelui Ve
mentînd transformarea terito totalizează peste 150.000 de sol lui albanez, precum şi interese „Uniunea Sud-Africană a cerut Angliei, fund îngrijorate nu numai de nezuelei, Romulo Betancourt,
riului Hawai in al 50-lea stai daţi. Corespodentul subliniază lor păcii şi securităţii interna vocat spaima nu numai în rîndurile Franţei, Belgiei, Spaniei şi Portuga marele succes realizat de parti precum şi a preşedintelui Co
federal al S.U.A.,-arată fără în că datorită poziţiei lor geogra liei să înjghebeze un N.A.T.O. pitic dul comunist în primul tur de lumbiei, Alberto Lleras Camar-
fice, aceste insule asigură _co ţionale. ' puterilor colonialiste, ci, totodată, prin- scrutin, ci şi de procesul de u- go.
conjur importanţa militară şi municaţii rapide între Washing
strategică a acestui grup de in ton. Tokio. Cjkinawa, Ţaivan. pentru a opri comunismul şi naţiona nire a forţelor democratice în Ziarul publică o scrisoare in
sule pentru scopurile agresive terceptată de serviciile militare
americane în Pacific şi Extre precum şi alte baze militare din înrăutăţirea relaţiilor lismul african«. Pentru înjghebarea ajunul celui de-al doilea tur de de informaţii columbiene din
mul Orient, ca-racterizîndu-1 Pacific, unde staţionează alte * * * .* «. !O « *•" '*•* ¦*O <* ' ' ! * *** HJkk acestui pian agresiv în care puterile scrutin. Astfel, ziarul catolic care. rezultă că acest complot a
drept „sediul creierului militar zeci de mii de soldaţi ameri eze colonialiste mizează ca principal pion fost pregătit de vechi poliţişti
.al forţelor armate ale S.U.A. in cani. Ca urmare a transformă americano-i „La Croix“ se lamentează în
Pacific“. rii insulelor Hawai în stat ame şi membri ai siguranţei, care
WASHINGTON 13 (Ager Banca de import-export şi a de pe regimul ultrareacţionar din Uniu legătură cu „sporirea număru au fost în slujba dictatorului
Amiralul Harry Felt, coman rican, contribuabilii din aceste lui voturilor obţinute de parti Venezuelei, Perez Jimenez şi
dantul suprem al forţelor arma insule vor fi siliţi să plătească pres). —- înrăutăţirea relaţiilor nunţat acordul cu privire la na nea Sud-Africană, ministrul de război dul comunist“, precum şi in le
impozite suplimentare in vede americano-fili-pineze, care s-a vigaţia aeriană. Agenţia United sud-african, Erasmus, a avut •întreve gătură cu „tendinţa spre fron
te americane din Pacific, are rea compleclării fondului de manifestat în ultimul timp prin Press International relatează deri cu ministrul de Război al Angliei, tul popular“, adică crearea în
324 milioane dolari prevăzut în denunţarea mai multor acorduri că „oficialităţile americane s-au Sandys, şi urmează să plece Ia Lisa
sub controlul său o întinsă su bugetul S.U.A. pentru întreţi
nerea trupelor staţionate acolo. de către Filipine, a provocat arătat şocate de hotărîrea gu bona, Madrid şi Bruxelles, urmînd ca mai multe locuri, contrar hotă-
prafaţă, cuprinsă între India şi nemulţumire la Washington. vernului fillpinez de n-şi amina
insulele Aleutine şi dirijează Sub presiunea opiniei publice, cererea pentru obţinerea unui la sfîrşitul lunii marlie să se înapo rîrii conducerii S.F.I.O., a unor
guvernul filtpinéz a renunţat împrumut de 74 milioane de do
la un împrumut acordat de lari de la Banca de import-ex ieze. la Londra pentru a pune la punct liste de candidaţi socialişti şi
port“.
„amănuntele“ planului. comunişti. Ziarele anunţă că în
¦es-
Pe marginea alegerilor
parlamentare din Olanda care, după răsturnarea lui, s-au
refugiat in Columbia.
o a re lo r A fr ic i HAGA 13 (Agerpres). — La (social-democrat) în lupta îm „Bl Mundo“ precizează că
12 martie au avut loc în Olan potriva măsurilor economice lua scopul asasinării celor doi pre
da alegeri parlamentare genera te de guvern. In ţară se inten şedinţi era reinstaurarea regi
le. După mm relata agenţia sifică tot mai mult nemulţumi murilor dictatoriale în ambele
France Presse, la aceste alegeri rile faţă de creşterea cheltuie state.
alegătorii au fost chemaţi să se lilor militare, faţă de politica
pronunţe în problema politicii colonialistă promovată în ce pri Preşedintele
economice şi financiare duse de veşte Irianul de vest, faţă de
Istoria consemnează în zilele bestiale şi crude metode de re cali, în scopul înăbuşirii în faşă lamentului însă, 80 la sută din actualul guvern. ofensiva împotriva nivelului de Republicii India va vizita
noastre un puternic şi irezisti primare ; a fost introdusă sta a oricăror tendinţe spre cuceri locuri aparţin europenilor, iar trai al populaţiei. Potrivit date
bil avînt al mişcării de elibe rea de asediu şi legea marţia rea independenţei naţionale, primul ministru ca şi miniştrii După cum se ştie, ultimele a- lor oficiale, numărul şomerilor R.D. Vietnam
rare naţională a popoarelor ex lă, în principalele localităţi ale pentru exploatarea nemiloasă a federaţiei sînt numiţi de către legerj pentru parlamentul olan se ridica la sfîrşitul lunii ianua , i •. • , ••
ploatate şi dependente, care ţării au fost dislocate forţe mi bogăţiilor de care aceste ţări guvernatorul general englez. dez au avut ! x în vara anului rie 1959 la peste 127.843.
luptă în prezent cu eforturi şi litare, avioanele au început să dispun din belşug. Astfel, fe Guvernul însă dispune de atri 1956 şi s-au terminat cu victo HANOI 12 (Agerpres). —
speranţe sporite în realizarea patruleze pe deasupra acestor deraţia posedă Importante ză buţii foarte limitate, probleme ria partidului muncii. Perioada Vorbind despre scăderea nive
visului lor suprem : indepen localităţi. Numeroase persona căminte de cupru, cobalt, as- le politicii externe, ale apărării care a urmat acestor alegeri s-a lului de trai al populaţiei olande Agenţia Vietnameză de Infor
denţă naţională, suveranitate. lităţi politice — conducători ai best, crom, zinc, plumb, etc. — şi securităţii interne se găsesc caracterizat prin numeroase dis ze, ziarul „Vaarheid“ arată oă
Ultimii ani au consemnat suc mişcării de eliberare din Nyas fiind renumită prin aceasta în sub controlul autorităţilor en pute între cele două partide pre „nivelul de trai al populaţiei ru maţii transmite: La 12 martie,
cese deosebite obţinute de po saland — au fost arestate şi întreaga lume. Acestora li se a- gleze. dominante din cadrul parlamen rale este astăzi cu 25-30 la sută
poarele din Aîrica: în anul 1957 aruncate în închisori. înăbu daugă rezerve bogate de căr tului, partidul muncii şi parti mai scăzut decît în 1938“. Ministerul Afacerilor Externe al
şi-a cucerit independenţa statul şind în sînge demonstraţiile şi bune, fier, metale rare şi ra In asemenea condiţii, după dul popular catolic.
Ghana, în 1958 — Guineea. Cu mitingurile oamenilor muncii, dioactive. Dar toate acestea cum lesne se înţelege, cei mai R. D. Vietnam a anunţat că
puţin timp înaintea acestora colonialiştii au ucis şi rănit sînt numai formal ale federaţiei buni fii ai acestor popoare s-au Noul guvern olandez, care a
Tunisia şi Marocul şi-au scu numeroşi patrioţi din Nyassa Rodezia-Nyassaland, întrucît, ridicat cu hotărîre împotriva venit la putere în decembrie Rajendra Prasad, preşedintele
turat şi ele asupritorul jug co land. în realitate, de ele dispun du tîrguielilor dintre colonialiştii 1958, guvern de dreapta format
lonial, păşind pe calea constru pă bunul lor plac colonialiştii. englezi şi coloniştii europeni din membri ai partidului popu Republicii India, va face o vizi
irii unei vieţi noi, lipsită de Pentru a înţelege şi mai bine Federaţia Rodezia-Nyassaland băştinaşi, care au organizat lar catolic, a anunţat parlamen
exploatarea imperialiştilor stră aspiraţiile şi năzuinţa spre li face parte din rîndul ţărilor cel crearea federaţiei Rodezia- tul că dizolvarea Camerei depu tă în R. D. Vietnam unde va
ini. O puternică mişcare de eli bertate a populaţiei din Nyas mai slab dezvoltate din punct Nyassaland împotriva voinţei
berare naţională are loc în ul saland, e bine să ne oprim pe de vedere economic. Exploata popoarelor din aceste ţări şi taţilor va avea loc la 19 mar rămîne de Ia 22 la 25 martie ca
timul timp în Camerun, Congo, scurt asupra condiţiilor geogra rea colonială a îngrădit dezvol cer lărgirea drepturilor popu
Somalia iar cel mai de curînd fice şi a istoriei acestei ţări. tarea economică a ţării, în laţiei africane, participarea a- tie 1959, în loc de 1960. Parti invitat al preşedintelui Ho Şi
în Nyassaland. Federaţia Rodezia-Nyassaland Nyassaland cunoscînd o oare cesteia Ia conducerea treburilor Min,
a luat fiinţă în anul 1953 prin care dezvoltare doar ramura ţării şi pentru desfiinţarea fe dul popular catolic, exponent al
Evenimentele din Nyassaland, unirea teritoriilor Rodezia de industriei extractive. Pentru a deraţiei, întrucît ea nu cores DUMINICA, 15 MARTIE 1959
îndeosebi, reţin în ultima vre sud, Rodezia de nord şi Nyas înţelege şi mai bine prăpastia punde necesităţilor popoarelor intereselor marilor monopoluri
me atenţia opiniei publice mon saland. Toate aceste trei ţări adîncă ce există între viaţa po africane ce o formează. Spectacole cinematogra fice
diale prin amploarea lor şi însumează o suprafaţă de a- poarelor din această regiune şi îşi manifestă tot mai vădit ten
prin cruzimea cu care imperia proximativ 1.263.000 kilome cea a europenilor, vom da cî- După cum se vede, acestor DEVA : Familia Ulianov : PETRO SIMERIA : Fetiţa din junglă i PA-
liştii englezi au trecut la repri tri pătraţi cu o populaţie teva cifre comparative. In a- cerinţe legitime şi drepte colo dinţe fasciste, încalcă metodele ŞANI : Omul meu drag ; Legea mării: ROŞENI: Vagabondul: . BARD MA
marea brutală a luptei drepte de 7.260.000 locuitori. Din a- nul 1938, de pildă, venitul me nialiştii le-au răspuns prin ALBA IUL1A : Inimă de oţel ; Vino RE : Strada Mare; ZLATNA: Călă
duse de către negrii din aşa- ceştia peste 95 la sută sînt de diu individual al africanilor din gloanţe, morţi, răniţi, teroare, parlamentare tradiţionale. Ast vaţi fără vină ; BRAD : Pescarii din torie peste trei m ări; LONEA: Idio
zisa federaţie Rodezia-Nyassa- origină africană, mai ales ne Rodezia de nord era de 57 de lagăre de concentrare... Expe Arai ; SEBEŞ : Don Quichotte ; O- tul ; T E IU Ş : Pavel Korceaghin; A-
land, posesiune a Angliei în gri bantu, iar restul populaţiei ori mai mic decît al europeni rienţa jstorică arată că în mul fel, actualul guvern condus de RAŞT1E : Zile de dragoste; HAŢEG: POLDU DE S U S : Lumini verzi. '¦,
Aîrica centrală. Ştirile sosite este formată din englezi, buri, lor, iar în Nyassaland de 200 te locuri de pe glob asemenea Idolul de sare ; IL1A : Comunistul :
în ultimul timp arată că aceas indieni, mulatri. de ori mai mic. metode s-au dovedit a fi ine Beel, a pus întîi mîna pe putere
tă ţară a devenit arena unor ficace. Ele sînt cu atît mai RADIO
puternice mişcări pentru dobîn- Aşa-numita federaţie Rode In prezent, conducerea fede mult sortite eşecului în zilele şi pe urmă a anunţat ţinerea a-
direa dreptului fa autodetermi zia-Nyassaland, creată împotri raţiei se află în mîinile unui noastre, cind pe întregul glob legerilor. PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu 8,30 Cîntă Ileana Constantîriescu.;
nare. Speriate de o reacţie în va voinţei populaţiei băştina guvernator englez, care este a- pămîntesc mişcarea de elibera lară rom înească; 8,15 „Victorii noi 10,00 „Intermezzo muzical“; 13,15 Din
lanţ, autorităţile colonialiste au şe, constituie rezultatul tîrgu- jutat de un parlament federal re naţională cunoaşte un avînt La congresul partidului comu vom cuceri“ — emisiune de cîntecc i muzica popoarelor; 14,45 La microfon;
ielilor duse între colonialiştii şi de un guvern. In cadrul par- fără precedent. 10,00 Muzică; 11,00 Constructori şi Satira şi umorul! 16,00 Vorbeşte Mos
\ recurs în grabă la cele mai englezi şi coloniştii europeni lo- nist din decembrie 1958 s-a a- construcţii; 12,15 Emisiunea „Lucea cova j 16,30 Concert de estradă; 18,30
C. M. fărul“; 14,00 De toate pentru toţi; 15,05 Cîntă Aurelia Fătu-Răduţu; 19,00 Mu
V rătat. că „aceasta este prima „Murmurul primăverii“ program de mu zică uşoară) 20,05 Album de romanţe;
-V etapă a ofensivei reacţiunii care zică uşoară; 16,30 La şezătoare; 17,15 20,35 Muzică de dans; 22,00 Muzică
Transmisia reprizei a 11-a a meciului de d an s! 23,10 Concert simfonic din
dovedeşte nu forţa, ci slăbiciu de fotbal Casa Centrală a Armatei —
.Ştiinţa Cluj; 18,45 Muzică; 21,45 „Bu lucrările lui Robert Schumann.
nea ei“. chet cîmpenesc“ program dc muzică
uşoară; 22,30 Muzică de dans. BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00}
Partidul comunist duce în pre
PROGRAMUL II : 7,00 Muzică popu 19,00; 22,00 23,52 (programul 1),
zent o activitate tot mai susţi lară romînească; 8,00 Muzică uşoară; 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (progra
nută pentru a realiza unitatea mul II).
de acţiune cu partidul muncii
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l'.r.R. nr. 239.320 din 6 noiembrie 1949; — 1!parul: Întreprinderea Poligrafică „l.Mai“ — Deva
r