Page 5 - 1959-03
P. 5
Marţi 3 martie 1959 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAl Citiţi în pag. IV-a
4 pagini 20 bani @ PROGRAMUL ÎNTRE
CERII PAŞNICE IN ATEN
ŢIA ÎNTREGII OMENIRI.
® VIZITA LUI HAROLD
MACMILLAN LA LENIN
GRAD.
9 HOTAR1RILE CON
GRESULUI NATIONAL JA
PONEZ AL PĂCII.
Anul XI Nr. 1305
Pc drumul indicai de rezoluţia
plenarei C. C. al P.PLR.
din 3^5 marile 1949
După primele două luni Se împlinesc în aceste zile 10 ani de fa adoptarea de către
plenara C.C. al P.AUR. a istoricei rezoluţii asupra sarcinilor
partidului în lupta pentru întări rea alianţei clasei muncitoare
cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a a-
griculturii. Sub conducerea înţe leaptă a partidului, în acest de
ceniu s-au obţinut realizări rem arcabile în măreaţa operă de
jPrintre numeroasele obiective industriale care se construiesc în Hu- Continuînd seria succeselor, nerii de la Petnia, dovedesc că care a dat peste plan cantita transformare a satelor noastre pe baze socialiste. Statul demo
minerii Văii Jiului şi-an depă acest colectiv este hotărât să tea de 116 tone de cărbune.
t nedoara se mimară şi bateria a IV-a de cocs. Pină acum, pe şantierul\ şit pianul de producţie pe pri depună toate forţele in lupta crat-popular a creat un puternic parc de maşini şi tractoare, care
mele două luni ale acestui an. pentru cucerirea primului loc Cărbune cocsificabil
acestui nou agregat, a început săparea şi turnarea fundaţiilor. 1 ] Astfel, pe bazin, planul prime in întrecerea colectivelor de mi peste plan constituie o însemnată bază ma terială tehnică a sectorului socia
lor doua luni a fost realizat in neri din Valea Jiului. Şi nu
In clişeu: Un aspect de pe şan Herul noii baterii de cocs. In fund j proporţie de 100,7 la sută. A- mai au mult pînă cînd ii vor Minerii de la Vulcan, îndru list din agricultura.
cest fapt arată că harnicii mi ajunge pe fruntaşii de astăzi, maţi de organizaţiile de partid,
sc văd instalaţiile uneia din secţii le chimice r&pent construite. neri din Valea Jiului sini ho- minerii de la Uricani. antrenîndu-se în întrecerea so La îndemnul partidului au fost create, pe baza liberului con-
tărîţi să înfăptuiască întocmai cialistă, au reuşit să-şi reali
Un cerc agrozootehnic hotarîrile Conferinţei regionale In cursul lunii februarie cele zeze planul de producţie pe pri simţămînt al ţăranilor muncitori, numeroase gospodării colective.
de partid. mai bune rezultate au fost ob mele două luni in proporţie de
bine organiza! ţinute de sectorul II — care 101,6 la sută. Cele două sec An de an gospodăriile colective îşi dovedesc prin fapte vii supe- L
Se menţin în frunte îşi menţine faima de sector toare, I şi II, care dau cărbune
La cercul agrozootehnic care trecut un lot demonstrativ care fruntaş al Văii Jiului — şi sec cocsificabi-1, au dăruit siderur- rioritatea faţă de mica gospodă rie individuală. Kîe reuşesc să %
a tost deschis şi funcţionează în se întinde pe o suprafaţă de Colectivul de muncă al minei torul I. Sectorul II a dat peste giştilor, peste plan, 450 şi, res
cadrul gospodăriei agricole co cca 6 ha. livadă. Pe acest lot Uricani se menţine mai departe plan cantitatea de 2.872 tone de pectiv, 1.446 tone în cursul lu realizeze în mod sistematic pro ducţii sporite, să înfiinţeze şi
lective din Peştenifa, sînt în s-au aplicat tăieri de corecţie la in fruntea întrecerii dintre ex cărbune, iar sectorul I 1.680 nii februarie.
scrişi un număr de 25 cursanţi. pomi, curăţiri, îngrăşări în liva ploatările Văii Jiului. Cele tone. să dezvolte diferite ramuri anexe aducătoare de mari venituri
Aceştia frecventează cu regula dă şi în special combaterea la două sectoare productive şi-au Au învins greutăţile
ritate cursul. Pînă acum s-au timpul optim a bolilor şi dăună depăşii cu mult sarcinile de S-au achitat de sarcini băneşti, să-şi mărească neconte nit fondul de bază, asigurînd în
plan. O valoroasă contribuţie Cu toate că au avut multe acest fel venituri însemnate me mbrilor lor.
şi-au adus-o la obţinerea aces Şi colectivul de muncă al ex greutăţi de întîmpinat, minerii
tui succes membrii şi candida ploatării miniere' Lonea şi-a de de la Lupeni au reuşit să le in-, Realizările obţinute de G.A. C. exercită o puternică influenţă
ţii de partid, care au fost aigi- păşit prevederile planului pe vîngă in mare măsură. Ca ur asupra întregii noastre ţărănimi muncitoare, făcînd-o să se con
tatori permanenţi şi neobosiţi primele două luni ale noului mare a acestui îa.pt, ei au pu
printre brigăzile de mineri. Pe an. Cu 5,7 procente a fost de tut să' dea însemnate cantităţi vingă tot mai mult de avantajele
exploatare, in primele două luni păşit planul de producţie. Cele de cărbune cocsificabil peste muncii în comun şi să păşească
s-a obţinui o depăşire a planu mai bune rezultate au fost ob plan. Astfel, in cursul lunii fe cu încredere pe drumul indicat
lui de producţie de 14,5 la sută. ţinute de sectorul I, care a dat bruarie au dat peste plan !.sec de plenara C.C. a! P.M.R. din
peste plan 1.102 tone de căr torul IV B — 500 de tone şi 3-5 martie 1949. In regiunea
Peirilenii sînt în plină sectorul V sud — 176 de tone. noastră, numai în lunile ianua
ascensiune Cărbune peste plan au dat şi rie şi februarie a.c., un număr
sectoarele II şi I A. de peste 5.000 familii cu o su
prafaţă de peste 15.000 hectare
teren s-au constituit în 42 gos
podării colective. Numai dumi
nica trecută au fost inaugurate
8 gospodării colective.
In pagina a 2-a publicăm as
pecte de la inaugurarea cîtorva
din acestea.
predat 8 lecţii. Printre cei care torilor, folosind în acest scop Cele 9,1 procente, ou cit şi-au bune, sectorul II care a dat pes Rodnică activitate
iau parte activă la discuţiile pe cele mai noi preparate. Rezulta depăşit pknul de producţie mi te plan 218 tone şi sectorul III în cercurile politice U. T. M.
marginea lecţiilor sînt şi colecti tele bune obţinute pe lotul de
viştii Victor Păsculescu, Iosif monstrativ au contribuit Ia ex M işeii C.E.C. Sriiifaş pe ratau L’a exploatarea minieră Ghe- axate pe activitatea practică a
Pasc, Gheorghe Ursu, Sandu tinderea acestor lucrări in în i' t . ¦ lar funcţionează in acest an 9 întreprinderii.
Dăbuceanu şi alţii. treaga livadă. In felul acesta de ..... . . . . - .... . ¦ ' cercuri de învăţămidt politic
U.T.M. (cursuri serale). Semnificativ este şi făptui că
Colectiviştii interesat! în a la 752 meri s-a obţinut anul tre Cu câteva zile în urmă, la fa- ca la finele anului 1958 depune- manifestînd grijă deosebită
cunoaşte căile sporirii producţiei cut o producţie de 10 vagoane In aceste cercuni sînt cuprinşi pentru asigurarea unei frec
de fructe, au cerut inginerului fructe. brica chimică din Orăştie a avut rile să însumeze 124.314 lei: Da- un număr de 239 utemişti. Ma venţe cit mai bune la şedinţele
Alexandru Boţea, lectorul cercu joritatea lor frecventează cu re de curs, organizaţiile de bază
lui, să le împărtăşească în ca Colectiviştii din Peşteniţa au ioc festivitatea decernării dra- torită acestor rezultate- i-a fost gularitate şedinţele de curs. ai căror tineri muncesc în
dru! lecţiilor cele mai noi meto obţinut prin valorificarea fructe
de folosite în pomicultură. lor din livada gospodăriei un peiului de ghişeu G.E.G, fruntaş decernat drapelul de ghişeu frun- Conducerea cercurilor a fost, schimburi au organizat ţinerea
spre deosebire de alţi ani, în
Pentru legarea teoriei cu prac venit de 191.830 lei. pe raion (mandatar tovarăşul tas pe raion. credinţată unor candidaţi de şedinţelor de cursuri pe schim
partid şi utemişti dintre cei'
Victor Soicoiu)'. In curînd acest ghişeu va tre- mai buni, care lucrează nemij buri (după terminarea lucru
locit în producţie. Toţi aceştia
Analizîndu-se munca acestui ce-la o formă superioară, deve- lui). In acest fel, la unele cercuri
se pregătesc cu seriozitate şi
tica, colectiviştii îndrumaţi de ANA GL1GOR ghişeu, s-a arătat că d a obţi- nind ghişeu cu gestiune. Aceas- cum este cel de la orizontul Comunistul Fiorea Fiorea estet
predau lecţiile pe înţelesul şeful unei echipe ' de' lăcătuşi de^
lector au înfiinţat încă din arral corespondentă nut rezultate frumoase, reuşind ta va da depunătorilor posibili- III, al cărui propagandist este la secţia de reparat vagoane a (
tinărul Ioan Viţă, frecvenţa Atelierelor centrale Garabarza, E-*
smutst __ ___________ "" __ tatea să ridice de la ghişeul fa chipa sa îşi. depăşeşte în m edieţ
lunar norma cu 20-r-23 la sutâS
bricii sumele de cg.re au nevoie
In clişeu: Tov. Flprea Florea <
Rezerva cea mai importanta din economiile depuse.
A. TIMPEANU
corespondent
— O— cursanţilor. este de sută la sută. făcînd măsurătorile da . verificare*
Merită subliniat că lecţiile a unui vagon nou. reparat.
Conferinţă ARON FURCA
L Dacă încerci să explici cum s-a auzi in atelierul de bobinaje un hu- ta loc de clnsle pe perele, am văzui •j cu părinţii elevilor predate la aceste cursuri sînt corespondent
[ extins, secţia bobinaj a întreprinderii ruii suspect. încuie poarta, şi se a- „diploma dL fruntaş pe regiune“ a- ']
r de industrie locală „Horia“ din Alba .propie de >geamul ¦luminat al secţiei. cordală secţiei pentru rezultatele ob- 1 ¦sseas-
Í M ia , trebuie să începi neapărat cu N-a văzut decit un grup de oameni ţinute în întrecerea socialistă din ^ Resursele locale
t un aparat, un mecanism foarte in- aplecaţi peste bancul de lucru. Nu- sectorul industrie lopată. Tovarăşul ]
t genios construit ou mult spirit in- mai după ce grupul acela s-a des-, Albu, secretarul de partid de aci, ) Recent la Şcoala medie „Au
tL ventiv de meşterii de aici. văzându-mi d ţm ţia îndreptată spre 1 rel Viaicu“ din Orăştie a avut
făcut în îmbrăţişări' de bucurie, a distincţie . a spus glumitul: ^ loc o consfătuire cu părinţii ele
vilor. Dirigintele clasei a VH-a
l Este vorba de maşina de reizolat putut vedea şi el pricina . huruitului A, a dat cu această ocazie in
dicaţii preţioase în legătură cu
l sîrma de cupru, construită de comu- şt a bucuriei bobinatorilor. Parcă — „Am primit sarcina să. folosim "] educarea copiilor în familie. contribuie la ieftinirea
t nistul Ion Blada şi electricianul Va- era o jucărie năstruşnică. O roată cum , trebuie rezervele .inierne. Dar 1 construcţiilor
tL sile Dobromir. Datorită inovaţiei lor, se uivirtea într-o parte, una in alta, 1 oamenii ce-s? Na sînt ei cea mai Pentru complectarea cunoştin
secţia are acum asigurată cea mai pe o parte intra un fir de sîrmă, importantă rezervă a noastră? A- ^ ţelor părinţilor, în legătură cu a-
L ceastă problemă, tovarăşul Iştra-
l mare parte din sirma neqesară, din pe alta fire de bumbac, iar ..pe mo- cum sînt tineri, sînt la începutul vie- ] te a recomandat pentru citire cî-
l vesurse inierne. . sonii metalic — şi de abia acum teva opere pedagogice. In cadrul
t Nu de mult. în această secţie ză- înţelesese ţii lor. Pînă ajung la virsta mea 1 lectoratului pentru părinţi, tov.
l firul de sîrmă ¦izolat, (şi tovarăşul Albu nu e deloc bă- Vlad, directorul şcolii medii, a
ţinut în faţa părinţilor prezenţi
l ceau zeci de electromotoare aşiep- a^ V . frumos la fel ca cel nou. irîn), dacă vor munci iot mai bine, la consfătuire conferinţa „Con Folosirea materialelor de construcţii toate că există aici bogate surse de 1 Petroşani pentru valorificarea resur
duita copilului în familie“. din resurse locale este o principală materiale de construcţii. S-au adus selor locale vor duce fără îndoială şi
l iîndu-şi riadul să fie reparate. Repa- Reuşiseră... n-o să mai fie loc pe perete pentru sursă de reducere a preţului de cost materiale de construcţii de la dis la îmbunătăţirea aprovizionării cu ma
diplome. O să vină apoi cil propu PETRU VATAJELU in construcţii. In această direcţie însă tanţe mari şi ia preţ dc cost destul de teriale a şantierelor.
t raţia Lor era insă îniirziată de obi- De cînd secţia are aparatul cel nerea să mărim secţia, nu de altce pe şantierele din Valea Jiului,Tn cursul ridicat.
tt cei din cauza slnnei de cupru care nou, comenzile s-au înmulţit. Trustul corespondent anului trecut nu s-a făcut totul, cu La unele şantiere se mai manifestă
l de cele mai¦multe ori lipsea. Se fă- minier Hunedoara, întreprinderea va, dar, ca să aibă unde şi le afişa". Pentru acest an însă, respectînd in tendinţa de a se minimaliza avanta
dicaţiile date de plenara C. C. al jele folosirii cenuşei de termocentrală
L ceau intervenţii, se pierdea timp, „Gh. Doja“ din Zlatna şi alte Li GH. STANESCU
l pianul de producţie nu era îndeplinit, treprLideri mari trimit acum ,motoare
l Acest lucru a dat de gîndit m m - electrice. pentru bobinai la întreprin- ^
l P.M.R. din noiembrie 1958 s-a trecut
C ciiorilor de la secţia bobinaje. Mulţi derea de industrie locală „Horia“ din ) la folosirea intensă a acestor resurse ca agregat uşor, întocmindu-se cal
cule neştiinţifice care duc la renunţa
r dintre ei erau văzuţi şi după orele Alba Iulia. Se spune despre bobina-
de materiale de construcţii locale. Ast
t de ¦program în jurul bancului de lorii de la „Horia“ că lucrează bine şi -j fel, s-a prevăzut deschiderea unor ca rea folosirii acestui material ieftin şi
practic.
r lucru încercînd diferite metode pen- ieftin, şi prestigiul lor creşte cu fie- (j
riere de deal la Petroşani, Vulcan şi
Í tru recuperarea ¦sîrmei chiar din e- care zi, cu fiecare nou electromotor ] Lupeni. Pentru betoanele simple şi ar Conducerea întreprinderii şi organi
f mate s-a prevăzut folosirea agregate zaţia de bază P.M.R. trebuie să com
i leciromotoml defect. Se putea auzi reparat aici cu măiestrie. I ' 1 lor din balastierele locale deschise la bată aceste tendinţe, explicînd avanta
C printre ei că „trebuie reparată mai ¦Nu după mult timp, oamenii ¦sec- j Petrila, Petroşani, Lupeni, Bărbăteni şi jele folosirii unui material nou şi mo
dul cum trebuie lucrat cu el în pro
t M ii sirma şi apoi electromotorul“, {iei nu mai puteau prididi cu lucrul. ^
t Dar cum? Dar de unde să mai iei alţi oa- j
t Au fost încercate cîleva metpde meni ? Bobinatori nu se găsesc p e ) Iscroni. Pînă în prezent s-a şi deschis cesul tehnologic. Este important ca în
t de reconditionare a sîrmei, dar s-a ţoale drumurile. ^ o carieră de nisip la Petroşani şi o cîteva locuri la început, apoi pe ţoale
L carieră de balast la Lupeni-Bărbăteni. şantierele, să se organizeze schimburi
L dat greş. ' Cînd motoarele electrice Răspunsul l-a dat organizaţia de ^ de experienţă cu cei ce au obţinut suc
t. bobinate cu sirma recondiţionată e- partid din întreprindere. trebuie j In afară de aşa-zisele agregate cla
L rau puse la încercare, funcţionau pregătiţi aici, la noi din cei pe ca- ) sice (nisip, pietriş, balast) în Valea cese în folosirea resurselor locale.
l puţin, apoi se defectau. Din fiecare re-i avem în alte secţii şi de care ne j Jiului sînt de asemenea posibilităţi de De asemenea, trebuie studiată cu mai
utilizare a agregatelor uşoare ca: ce multă atenţie posibilitatea folosirii ba
L insucces însă se trăgea o învăţă- putem dispensa In acest moment. ^ nuşa de la termocentrala Paroşeni. lastului de Jiu pentru lucrările de dru
(l tură, se aducea o îmbunătăţire. Ea înlocuieşte cu succes nisipul la-ten- muri şi betoane interioare cît şi a bo
5* a?a s ’a făc-ut. Pină în prezent, ] cuieli, betoanele uşoare, putînd fi fo lovanilor de Jiu care prin concasare pot
losită chiar ca liant, ceea ce permite fi folosiţi la macadamuri.
l Intr-o zi, comunistul Ion Blada 5 oameni au fost calificaţi la locul j o reducere cu 5-10 la sută a dozelor
i-a rugat pe ceilalţi să mai rămlnă de muncă şi dau lucru de calitate. I
încă o seară, să mai încerce o dată. Acum, se califică aici ca bobinatori 1
Adusese cu el cîteva mosoare cu comunistul Nicolae Făgădar, .!ost • Primele rezultate în folosirea resur
fire de bumbac şi caieijil lui de de- cazangiu, Ion Loga, fost magazia- - de ciment (ea însăşi înlesnind priza).
sene. Şi în timp ce unii curăţau ner aIţd- Maistrul secţiei spune j Pe şantierul Lupeni s-au făcut pînă selor locale de materiale de construcţii
straiul de izolatori de pe sirma de despre ei că sînt băieţi buni ( ş i fac ] acum cu această cenuşă peste 9.000 au dat rezultate. De aceea, este nece
cu.pru demontată din electromotorul lucrări de calitate, m.p. de tencuieli, înlocuind complect sar ca pentru traducerea in viaţă a
defect, Ion Blada şi Vasile Dobro- M-am convins că e aşa cînd i-am •, consumurile de nisip. Preţul de cost sarcinilor trasate de plenara C.C. al
mir, consultau desenele, modelau văzut la treabă. Sînt harnici, înde- ) al tencuielilor a fost redus astfel a» P.ALR. din noiembrie 1958 să se trea
stîngaci cu palma pe bancul dc lu- mînalici şi modeşti. Toţi sînt iincri. ^ De curînd, prin grija con ducerii întreprinderii miniere Barza s-au dat in folosinţă mi proape la jumătate. Reducere simţitoa că la folosirea pe scară tot mai largă
cru, forme şi scheme... Deasupra banadui pe care este mon- ^ nerilor din localitate 3 blocuri cu 12 apartamente confortabile. re s-a făcut şi la transport. a materialelor de construcţii din resurse
IN CLIŞEU: Vedere generală a celor 3 blocuri din Gura-Barza. Măsurile luate de conducerea între locale.
Spre ziuă, paznicul întreprinderii lai mecanismul cu pricina, ţintuită )
prinderii de construcţii şi montaje nr. GH. STOfCOv'fCl
I - J uJuJwi/uf