Page 52 - 1959-03

Nr. 1317 DRUMUL SOGfAUSMULUI Pag, 3

O SARCINA IMPORTANTA A MINERILOR UN A B A T A J E fi lif t :

.................................. .......................................................................... ................... ............................ - .......................................................... - ......................................................................................-------------------------------------------------- r - ; ...... i n . n în r i . .......... ..... ............ de baza sa

Cărbune mai mult şi de superioară desfăşoare o munca concreta

ooccooôtx3o© u eooooL»oiX 3oc® © cxa oo< a }O sx3u e8eQ oc> d eau eo u u ôsoooG ^ ^ După părerea unor membri ai rect în abataje. Mai mult decît

biroului organizaţiei 'de bază atît, nioi un membru ai 'birou-

Calitatea cărbunelui să stea Metode adecvate nr. 3 de la mina Lupeni, mun- lui nu lucrează direct în cârbu-
mai mult în atenţia C.C.V.J. ca politică, şi în mod special ne. Gel mai apropiat de proble-
cea desfăşurată de agitatori în mele concrete ale producţiei de

Chemînd minerii Văii Jiului REZULTATE BUNE direcţia îmbunătăţirii calităţii cărbune dintre membrii biroului
la lupta pentru sporirea conţi*
nuă a producţiei de cărbune, ho* cărbunelui, este la înălţimea ce­ este tov. Ioan Ghioancă, prim-
tărîrea ultimei Conferinţe regio­ rinţelor. Rezultatele practice din maistru miner. Secretarul orga­
nale de partid, indică acestora
şi necesitatea de a-şi îndrepta bine seama de acest lucru, este todă, care se arăta a fi foarte în cărbune, s-a luat măsura de abataje, în privinţa reducerii nizaţiei de bază tov. Anton Bar--
eforturile spre îmbunătăţirea ca­ suficient să amintim că în lu­ bună. Pină la urmă, s-a reuşit. a se îmbunătăţi calitatea ban-
lităţii cărbunelui pe care îl tri­ na februarie, ceie două exploa­ Conferinţa regională de par­ Minerii din brigada lui Bordea dajării abatajelor. In acest fel, procentului de cenuşă, răstoar­ barino — este şef de schimb în­
mit uzinelor şi fabricilor noas­ tări, au plătit peste 940,000 Iei tid din ianuarie anul acesta, a s-au obişnuit, au ciştiPat mai se poate face şi economie de
tre. Hotărîrea stabileşte şi prin­ penalizări pentru calitatea slabă trasat importante sarcini mine­ bine şi cu asta succesul era a- scindări, căci ele pot fi refolo- nă însă părerea acestor tova­ tr-o echipă de rambleu. Tov. Sa­
cipala sarcină în această direc­ a cărbunelui. rilor din Valea Jiului, Una din­ proape asigurat. Alte două bri­ site.
ţie: procentul de cenuşă în căr­ tre aceste sarcini este cea pri­ găzi le-a urmat exemplul. Pe răşi. Este adevărat că există bin Hăncilă lucrează la supra-
bune trebuie să scadă în 1959 Organizaţiile de partid şi cele vitoare la îmbunătăţirea cali­ şector, numărul tonelor rebutate Maiştrii şi inginerii se preo­
cu 1,5 la sută. sindicale, precum şi conducerile tăţii cărbunelui. a început să scadă. cupă acum mai mult de calita­ agiţatori şi comunişti, mai ales faţă, Traian Nan este ajutorul
întreprinderilor, n-au acordat tea cărbunelui. Zilnic, ei efec­
Bilanţul primei luni din a- toată atenţia acestei importante In cursul anului trecut, sec­ Thcepînd din luna ianuarie tuează un control amănunţit a- dintre minerii şefi de brigăzi, mecanicului, de sector, iar tov,
cest ân arată că activitatea în­ probleme. Nu în toate sectoarele torul IV al minei Vulcan a dat a.c., s-a hotărit ca această me­ supra aplicării măsurilor luate.
treprinderilor din Valea Jiului a şi abatajele munca politică a cărbune de slabă calitate. Tone­ todă să fie extinsă, Aşa se face Organizaţia de partid a reuşit care duo o susţinută muncă de Romulus Ian.cu este meqa.nio de
fost pozitivă la extracţia de căr- fost dusă în mod susţinut pen­ le rebutate lunar se numărau că in prezent, în 5 abataje din să dezvolte şi mai mult simţul
bune în sensul că planul a fost tru alegerea şistului vizibil. De de răspundere al fiecărui teh­ lămurire printre ortaci pentru a- . locomotivă.
depăşit. In ce priveşte indicele aceea, o mare parte din numă­ cu sutele, Astfel, în cursul lunii y \/\A AA A A A A As A AA AA A A A A A AA/" nician şi muncitor pentru cali­
calităţii însă, luerurile au stat rul total al brigăzilor de la cele martie anul trecut, de exemplu, tatea cărbunelui pe care îl dă legerea şistului vizibil din căr­ In astfel de condiţii este greu
cu totul altfel. Cu excepţia mi­ două exploatări, au însemnate s-au rebutat, pentru calitatea DIN E X P E R IE N JA de la locul său de muncă.
nei Uricani, nici una din exploa­ cantităţi de cărbune rebutât:,, necorespunzătoare a cărbunelui, bune. Asemenea exemple consti­ de condus .activitatea unui co­
tări n-a redus procentul de ce­ 985 de tone. Aceasta, pentru că FRU N TAŞILO R Toate aceste măsuri, precum
nuşă la nivelul planificat. Din Defectuoasă din acest punct se punea prea pu(in accent pe şi rezultatele obţinute, dovedesc tuie minerii Sabin Ghioancă,.Ni- lectiv care, în majoritate, lucrea­
cauza calităţii slabe a cărbune­ de vedere a fost şi activitatea alegerea sterilului. în abataje. / W V W V V- -o'WV v W W V W V V V N că colectivul de muncă de la
lui, aproape toate exploatările au minelor Petrila şi Vulcan, care, E drept că s-a încercat puşca- sectorul IV al minei. Vulcan s-a colae Onişor, Dumitru Vlad şi ză direct în cărbune.
pierdut prin rebutare însemnate de asemenea, au dat cărbune cu rea separată a sterilului şi in­ stratul 15 se exploatează cărbu­ preocupat în suficientă măsură alţii. Dar aceştia sînt puţini, şi
cantităţi de cărbune. Caracteris­ 1,1 la şută şi respectiv 2,1 Ia troducerea lui în saci, însă, in- nele sub intercalaţii. Ca urmare de îmbunătăţirea calităţii căr­ oricît ar fi ei de activi nu pot Iată una din cauzele pentru
tică din acest punct de vedere sută mai multă cenuşă. tercataţia de steril din stratul a acestui fapt, preţul de cost al bunelui extras. Meritul acestui înlocui activitatea intensă şi
este activitatea minelor Lupeni 15 este prea mare, aşa că rezul­ cărbunelui a fost redus in cursul colectiv constă tocmai in aceea permanentă pe care trebuie să o care organizaţia de bază nr. 3
şi Anînoasa. Ele au pierdut în O importantă vină pentru sla­ tatele obţinute n-au fost mulţu­ lunii ianuarie cu peste 5 lei pe că a ştiut să se adapteze situa­ desfăşoare o organizaţie întrea­
luna ianuarie 3.117 şi respectiv ba activitate a exploatărilor în mitoare. Conţinutul de cenuşă tonă, in mare parte pe seama ţiei specifice locurilor de mun­ gă de bază. n-a desfăşurat şi nu putea des­
1.973 tone de cărbune din cau­ direcţia îndeplinirii sarcinii pri­ al cărbunelui a continuat să râ- îmbunătăţirii calităţii. Rezulta­ că ale sectorului. De altfel, in­
za depăşirii procentului de ce­ vind calitatea cărbunelui o are mină ridicat. tele bune continuă. De curind ginerul Dumitru Plăvicheanu, De fapt în condiţiile unei ne- făşura o activitate eficace în di­
nuşă admis. O situaţie asemă­ şi conducerea G.C.V.J. care, s-a încheiat prima decadă din juste repartizări a comuniştilor
nătoare se află şi la minele Lo- deşi a luat unele măsuri, efica­ Prin luna septembrie a anu­ luna martie. In acest timp, co­ şeful sectorului, este de părere în cadrul sectorului, este greu recţia creşterii producţiei şi a
nea, Vulcan şi Petrîla. citatea acestora nu se concreti­ lui trecut, organizaţia de par­ lectivul sectorului IV a redus că tocm.ai acesta este „secretul de crezut că se poate obţine a-
zează într-o activitate pozitivă tid a hiat în discuţie problema conţinutul de cenuşă de la 31,5 succesului“, cest lucru. îmbunătăţirii calităţii cărbunelui-
Trebuie spus însă că în cea de a exploatărilor. Serviciul de re­ calităţii cărbunelui extras de la sută — cit prevedea sarcina
a doua lună, datorită activităţii sort al combinatului trebuie să sectorul IV. Cu acest prilej s-a de plan — la 30,8 la sută. Fiecare sector al minelor Văii Iată o stare de lucruri oare Nu întîmpiător sectorul III tre­
politice şi economice desfăşura­ sprijine mai activ conducerile hotărit a se experimenta metoda' Jiului poate obţine retultate la este suficient de grăitoare. Deşi
te de către organizaţiile de par­ tehnice ale întreprinderilor în a- exploatării sub intercalaţii a La succesele acestea au con­ fel de frumoase. Trebuie doar sectorul III al minei Lupeni are buie să plătească lună de luna
tid, organizaţiile sindicale şi ceastă direcţie. cărbunelui din stratul 15. Can­ tribuit însă şi alte măsuri pe să găsească metodele cele măi ponderea cea mai mare în pro­
conducerile tehnico-administrati- didatul de partid Emanoil Bor­ care colectivul de conducere al adecvate condiţiilor specifice şi ducţia minei, avînd ,un efectiv 150:000-200,000 lei penalizări
ve ale întreprinderilor, situaţia îmbunătăţirea calităţii cărbu­ dea a primit sarcina ca îm­ sectorului, sub îndrumarea bi­ să le aplice. In felul acesta, mi­ mare de mineri, totuşi, organi­
s-a îmbunătăţit în mod simţitor. nelui nu poate şi nu trebuie să roului organizaţiei de partid, nerii. Văii Jiului.vor reuşi să se zaţia de bază este una dintre pentru calitatea slabă a cărbu­
In această lună, două exploa­ lase indiferentă conducerea preună ca brigada sa să expe­ le-a luat de la începutul anului şi ceie mai mici — ca număr de
tări, Uricani şi Loneâ, au redus C.C.V.J. întrucît s-a dovedit că rimenteze această metodă. Insă le-a aplicat cu succes în lunile achite de sarcinile trasate de nelui.' j .1
procentul de cenuşă cu 1,4 la de acest indice depinde în mare orice început 'este însoţit de trecute. Conferinţa regională de partid, membri. Dar răul nu constă în
sută sub cel admis. Colectivul m ăsură reducerea preţului de greutăţi, aşa că, numai după şi în ceea ce priveşte calitatea aceasta, deoarece forţa organiza­ Situaţia poate îi îndreptată
minei Lonea a realizat bonifica­ cost al cărbunelui. Nu trebuie dtevă zile, oamenii lui Bordea Astfel, pentru ca să nu se de­ ţiilor de partid nu constă numai
uitat că depăşirea procentului pileze odată cu cărbunele şi cărbunelui extras. în numărul mare de membri şi numai printr-o justă repartizare
de cenuşă cu 2,1 la sută faţă au început să dea înapoi. In piatră, s-a luat măsura ca gău­ candidaţi de partid, ci în calita­
de norma admisă a făcut ca o noile condiţii, numărul tonelor rile să fie bătute la 40 cm. sub Ing, N. ANDRONACHE tea lor, în hotărîrea' cu care tra­ a comuniştilor, printr-o conduce­
Valoare de cca. 1.355.000 lei să duc în viaţă sarcinile trasate de
greveze preţul de cost al căr­ partid. Rău) constă în modul re mai concretă a colectivului de
bunelui. nejust de repartizare a comu­
niştilor în sector. De exemplu, mineri. De altfel, slaba orien­
In fiecare mină, la fiecare ioc din numărul total de comunişti,
numai o cincime munceşte di- tare ¦privind repartizarea comu­

niştilor ia locurile de muncă din

sector se face simţită şi în alte

domenii. De aceea, organizaţia

de bază nu cunoaşte ¦întotdeau­

na cu precizie ceea ce se în-

tîmplă la locurile de muncă di­

rect productive şi acest lunru

influenţează în mod negativ a-

supra unor hotărîri pe care le

ia în adunările generale.

Comitetul de partid al minei

Lupeni are datoria să sprijine

biroul organizaţiei de bază- să-

şi rezolve aceste probleme dé

ordin- organizatoric,

de cărbune extrase s-a redus, intercalaţie. Prin aplicarea ă-

aşa că se părea că şi ciştigul cestei măsuri, in afară de faptul
oamenilor va scădea. A fost ne­ că scade conţinutul de cenuşă,

M aiştrii m in eri au un ro! însem natvoie de o susţinută muncă de se economisesc. şi însemnate
lămurire pentru a nu lăsa să cantităţi de exploziv şi capse.
de, muncă există posibilităţi largi rămînă neaplicată această tne- Pentru ca siStul să nu cadă
de alegere a şistului vizibil, po­
sibilităţi care trebuie folosite cu în îm bunătăţirea calităţii cărbunelui^ .
ţii în valoare de 95.722 Iei, ceea pricepere. Aceasta cere din par­ & bţjţft.V N i'ir
ce a influenţat în mod pozitiv tea organizaţiilor de partid o rele în care lucrează vor avea şi să nu măi poată fi separat,
asupra reducerii preţului de cost preocupare atentă şi permanen­ In minerit, 6â în oricare altă
al cărbunelui. Şi în luna februa­ tă. Trebuie să se explice fiecă­ ramură industrială, maiştrii sînt penalizări mai mici — li se vor Gît priveşte alegerea manuală a
rie, activitatea minelor Lupeni rui miner avantajele alegerii cu aceia care supraveghează şi
şi Aninoasa a continuat să ră- grijă a şistului vizibil, precum coordonează bunul mers al pro­ şterge mai. puţine tone de căr- şistului vizibil din abataje, nici
mînă defectuoasă în direcţia îm­ şi răul pe care îi aduce atît. e- cesului de producţie în cele mai
bunătăţirii calităţii cărbunelui. conomiei naţionale cît şi fiecărui mici amănunte. Bineînţeles că bune — iar calitatea Gărbune- ea nu este urmărită îndeaproa-
Reducerea procentului de cenu­ om în parte, neîndeplinirea sar­ extragerea cărbunelui din sub­
şă ia cfele două exploatări este cinii privitoare la calitate. teran are Un specific cu totul a- lui extras va ficu mult mai pe. Maiştrii Nicolae .Borca şi
cil totul sub posibilităţile reale parte. Aici, întregul flux tehno­
existente, Ele au dat patriei căr­ Stă în putinţa fiecărui miner, Analizele laboratorului prepata- de Cenuşă cu pesté 6 ,1a sută de la logic se desfăşoară în condiţiuni bună. Mircea Lehaci, care de altfel
bune cU un conţinut de cenuşă tehnician şi inginer să lupte cu ţiei Petrila privind conţinutul de o zi Ia âlta, cîitd se lucrează în a- grele şi variate, dictate de ca­
cu 3,6 sută şi, respectiv, 3,4 Ia fermitate pentru a da patriei cenuşă al cărbunelui extras de ia celeaşi straturi, în aceleaşi locuri Pentru a concretiza lucrurile, sînt maiştri buni şi cu expen­
sută mal mare decît cel admis. cărbune tot mai mult, dar şi de de muncă şi ou aceiaşi oameni ? racteristicile straielor din zăcă-
Aceasta înseamnă că preţul de calitate superioară. mina Petrila, indică în 4 zile con­ S-au analizele sînt erortaté ? mînt, care, la rîndul lor, impun sa urmărim situaţia calităţii enţă în producţie, manifestă lip-
cost al cărbunelui a fost mult secutive din hirta rtlartie (în zile­ anumite metode de exploatare.
încărcat. Pentru a ne da mai Este. necesar ca conducerea labo­ cărbuneluila sectoarele minei süri serioase în această direc-
le de 4, 5, 6 şi 7), următoarele ratorului să privească această pro­ Pentru că în materialul de fa­
rezultate: 28,9 Ia sută, 34,3 Ia su­ blemă cu irtiai mult simţ de răs­ ţă este Vorba de calitatea căr­ Petrila, în lunile ianuarie şi fe- ţie.Bineînţeles că problema că,
tă, 34,3 la sută şi respectiv 28,8 pundere şi bă instruiască personalul bunelui, trebuie amintit faptul
la sută. însărcinat cu luarea probelor de că aceasta este influenţată a- bruarie (tabelul cuprinde penă-- lităţii trebuie pusă cu mai mul-
cărbune, astfel, incit analizele să proape în întregime de neomo-
Este firesc să ne întrebăm: este oglindească realitatea. genitatea straturilor — de inter- lizarea totală, şi Git din aceasta tă botârîre şi de către condúce­
posibilă oare variaţia conţinutului calaţiile de rocă sterilă din stra­
? iele de cărbune. se dătoreşte şistului vizibil). rea sectorului.
La iilirta Anifioasâ, în primele
două luni ale anului, consumul spe­ Aşa stînd lucrurile, asta nu ianuarie Februarie
cific de exploziv a depăşit cu mult înseamnă că ia suprafaţa căr­
pe cel planificat. De asemenea, în bunele trebuie extras cu întrea­ SECTORUL P en a liz a n Şist P en a liz a re Şist
ianuarie şi februarie, exploatarea a totală vizibil totală vizibil
fost penalizată dé către preparaţia I.
Petrila cu pierderea a f.973, şi res­ II. 70 ton e 21 tone 64 tone 8 tone
pectiv 1.734 torte de cărbune. Mai III. 216 „ 36 „
NICI UN KILOGRAM IV. 160 . 22 „

de eărhune rebutât 10 „ — 135 „ 18 „

254 6 . 213 „ 14 „

amintim, că în Iurta ianuarie, sec­ ga cantitate de steril existentă Se observă că îtt general pe­ Galitatea cărbunelui extras
nalizările pentru şist vizibil sînt din sectorul III S-a- înrăutăţit în
Şedinţa care se apropia de zii, mă angajez ca în februarie scăpat vreo bucată mai mare de torul IV a fost penalizat perttru în strat. Şi în această direcţie, mult mai mici decît acelea pen­ special în lună februarie, atît
tru cenuşă, şi că cele mai mici datorită unor feauze obiective,
şfîrşit fusese „furtunoasă". A- să nu ni se mai rebuteze nici piatră în cărbune. Podlrea aba- certUşă cu piefdefëa a 244 torte maiştrii mineri aU un Cuvînt penalizări le au sectoarele cît şi a faptului că Unii maiş­
i şi III. tri ca Pintilie Gazacu şi Mircea
proape toţi participanţii luase­ o tonă şi să depăşim Şi planul tufului a fost. făcută şi măi bine. de cărbune. greu de spus. Ei trebuie să ve­ Picu au privit-o cu multă super­
ră cuvîntul. Mulţi transpiraseră de producţie cu 100 de tone de Şi-apoi, Fosto n-d mers Să lu- Conducerea exploatării şi condu­ gheze ca conţinutul de şist. ai Gare este explicaţia ? ficie litate.
cărbune. creze mimai în schimbul 1. Aco- cărbunelui ce pleacă din abataje
de parcă s-ar fi luptat cu căr­ Io unde treaba nu mergea bine, cerile sectoarelor ar trebui să Se sâ fie cît mai mic, ca metodele Trebuie amintit că în stratul Gît priveşte sectorul IV, aici
bunele in abataj. Cină şeful sec­ De ta data cînd a avut loc se ducea şi dădea ajutor. De ă- girtdească mai mult la cele amin­ V, în care exploatează sectorul conţinutul de cenuşă éste influ­
torului a întrebat, dacă cineva consfătuirea de producţie a sec- tite mai siis, şi să caüte o rezol­ II, exploatează şi sectorul I. enţat de şistul mărunt provenit
Este adevărat însă că interca- din jDuşcarea sterilului împreună
mai are ceva de spus, o mînd torului 1 A de la exploatarea ceea este iubit şi stimat de to- vare cît mai judicioasă. In câZ con­ uzuale de separare a şistului să laţiile de steril la sectorul I sînt cu cărbunele şi de materialul de
ceva măi puţine, daf şi preocu­ rambleu, ea:-; se arhcstefcă cu
s-a ridicat. minieră Lupeni, a trecut aproa- părăsii săi de mutică, trar, calitatea cărbunelui va conti­ fie aplicate întocmai ia fiecare parea pentru separarea lui este cărbunele, în urma executării u-
— Vorbeşte, tovarăşe Fosio! pe o lună şi jumătate. Ce s-a Si m ulUnt ăm^ n t: ?i$ii. nua sâ fie slabă, iar penalizările, loc de muncă. Gu cit ei Vor ma­ mai mare. La sectorul 1 se pune nei podituri incorecte. O 'preocu­
De pe scaun, de undeva din imîmplat insă in acest timp cu risipa de capse Şi exploziv vor nifesta mai mult simţ de răs­ Un acGent deosebit pe alegerea pare mai mare pentru "Calitate
brigada lui Alexandru Fosto? $ul muncitorilor din brigada lui greva în continuare asupra preţu­ pundere şi conştiinciozitate în manuală a şistului vizibil. Tn a- la acest s.otor, o manifestă
mijlocul adunării, s-a ridicat posto in luna februarie, a fost lui de Cost pt tona de cărbune. bafajele cameră şf figuri, el este maiştrii Emil Fichel, Ilie Ştefan
şeful de brigadă Alexandru Fos- Brigada a încheiat cu bine ales la locul de încărcare în şi Nicolae Savu.
rostogol şi expediat mai apoi în
/oj pin bărbat de talie mijlocie, luna februarie. In loc de 100 cel mai mare pe sector, pceastă direcţie, tu atît sectoa- Văgortete separate. De aseme­ Din cele arătate m a i"sus se
nea, intercafaţiile mai mari sînt desprinde concluzia 6ă principa­
subţirel. tone de cărbune — cît s-a an-, puşeâte Separat, iar bucăţile de lele Căi de îmbunătăţire a cali­
şist sînt alese manual în âba- tăţii cărbunelui ia mina Petrila'
— Brigada pe care o conduc gajat să dea peste plan a taje. Toate aceste operaţiuni sînt sîntr puşcarea selectivă, alege­
urmărite eu multă conştiincio­ rea manuală a sterilului 'în a-
— a început el — a obţinut dat 144. In ceea ce priveşte zitate de către maiştrii Arghir batâje şi pe căile de transport,
Păcurarii, Ştefan Bereş şi cei­ precum şt o atenţie deosebită" la
rezultate oarecum bune, Cu calitatea, şi aici a reuşit să-şi ilSUNATATIHD lalţi. executarea poditurilor 'acolo Un­
toate acestea n-am obţinut, ceea realizeze angajam entul: nici o de se lucrează cu rambletl. De
Pentru că am amintit de sec- asemenea, se observă că acolo
ce vroiam eu şi ceea ce puteam tonă rebutătă. Acelaşi rezultat torul II, trebuie spus că în ce unde maiştrii mineri se preocu-
priveşte producţia, el este frun- pă'cu- conştiinciozitate şi simţ de
obţine. E prea puţin şi eu per­ şi în prima decadă a lunii mar­ taş pe exploatare, totaiizînd de
la începutul anului şi pină în răspundere de problema calită­
sonal nu-s mulţumit. Dacă in tie : nici o tonă rebutătă. prezent mai mult de 7.000 tone
de cărbune peste plan. In ce ţii, ea este rezolvată cu succes.
cursul lunii ianuarie ni s-au re­ Dar să vedem cum a reuşit câh 6w m Lu i
butat 25 de tone, înseamnă că Fosto şi ortacii săi să obfltiă priveşte calitatea însă, nu se Este necesar ca toţi maiştrii să-

n-am dat cărbune curat. aceste rezultate. VALEA D1ULUI prezintă la fel. Şi asta pentru că şi înţeleagă pe deplin roiul lor
important în producţie şi să
Aici, harnicul şef de briga­ Mai intîi, Fosto a stat de vor­ nu se acordă destulă atenţie
lupte CU toată capacitatea lor
dă a început să vorbească mai bă cu oamenii din brigada sa. puşcării selective, deşi inferca-
.atît pentru sporirea producţiei,
tare, mai aprins, fcicîndu-i şi pe Le-a explicat că numai dacă iaţiile de steril din stratul V în
cît şi pentru continua îmbunătă­
Ion Kaloij, losif Foidy şi. Eiisei vor¦da cărbune curat vor pu­ mare parte o permit. Puşcarea
ţire a calităţii cărbunelui.
Bipolar (şefii de schimb din bri­ tea să-şi depăşească planul şi sterilului împreună cu cărbune­
Ing. GH. COMŞDŢA'
gada sa) să se înfierbînte. să ciştige mai bine. A demon­ le face ca el să se fărîmiteze

— N-am ales cum trebuia ste­ strat şi practic aceasta. Le-a a-

rilul, a continuat Fosto. N-am rătat cu cit le scade salariul da­

făcut încă tot ceea ce trebuia. că se relmtează o parte din pro­

Nu toţi. minerii luptă pentru ca ducţie. Le-a mai spus Fosto or­

să înlăture fiecare bucală de tacilor săi că dăcă nu vor da

piatră din cărbune. Bucăţile a- cărbune de bună calitate, se vor

cestea — pe oare le mai. negli­ face de ruşine in faţa siderur-

jăm uneori — se adună la nu­ glştilor hunedoreni. Vorbele sa­

măr şi formează apoi tone. Aşa le au fost de aur. Oamenii au

s-a Intim plat şi în ianuarie. Dar înţeles şi bătălia cu sterilul a

de acum in colo nu trebuie să reînceput. Minerii se controlau

se mai repete. In numele brigă­ reciproc aşa incit cu greu ar fi