Page 53 - 1959-03
P. 53
Pas. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1317
Răspunsul guvernului R. P, Rotnîne şjtipl • u ltim e le şftri • ?ultimele sflri. • IIL.W .S.S.
lanota guvernului U.R.S.S. din 2 martie Alegeri pentru
sovietele supreme
cu privire la Tratatul de pace
cu Germania şi lichidarea regimului şi locale
de ocupaţie în Berlinul occidental îm p o triva terorii colonialiste cm En-lai a primit delegaţia MOSCOVA 16 (Agerpres). —
din N y a s s a la n d şi R o d e z ia TASS anunţă: Duminică 15
La 14 martie, Ministerul Afaceri tea militarismului german. La această partidului socialist din Japonia
martie, la ora 6 dimineaţa (ora
lor Externe al Republicii Populare concluzie duce în mod necesar atît ex Moscovei) au început alegeri'e
Romine a remis ambasadei U.R.S.S. perienţa celor două războaie mondiale
la Bucureşti răspunsul guvernului cit şi orientarea din ultimii ani a CAIRO 16 (Agerpres). — mă toate comitetele naţionale PEKIN 16 (Agerpres). — Du La intilnire a participat şi pentru sovietele supreme şi lo
TASS an u n ţă: Secretariatul de solidaritate ale ţărilor Asi Cen I, vicepreşedinte ad Con cale (regionale, orăşeneşti, raio
R. P. Romine la nota guvernului cercurilor guvernamentale vestgerma- permanent al Consiliului de ei şi Africii să-şi exprime' in pă cum anunţă agenţia China siliului de Stat al R. P. Chi nale, de aşezări şi săteşti) de
solidaritate al ţărilor Asiei şi dignarea in legătură cu pro Nouă, Ciu En-lai, premierul neze, ministru al Afacerilor Ex deputaţi ai oamenilor muncii din
U.RJ>.S. din 2 martie a.c. cu privire ne: agresivitate împotriva statelor so Africii a da.t publicităţii la 14 cedeele barbare folosite de că- Consiliului de Stat al R.P. Chi terne. 6 republici unionale-: Azerbaid
tre colonialişti împotriva p.opü- neze, a primit la 15 martie de jan, Armenia, Gruzia, Kirghi
la Tratatul de pace cu Germania şi cialiste, în acelaşi timp cu încercarea martie o declaraţie in care con- flaţiei! paşn.—i7ce d1i*n. N\T yas_s_alan_1_..d_1 legaţia partidului socialist din Ciu En-lai şi Cen I au oferit zia, Lituania şi Estonia. Cu a-
damnan fVl IX teroarena autorităţilorn ..1 m.ufit Xi-J f şi Rodezia şi să ceară elibera Japonia, condusă de Asanam a, apoi un prinz in cinstea dele legerile din 15 martie s-a ter
lichidarea regimului de ocupaţie in de a ocupa în apusul Europei o pozi colonialiste engleze în Nyassa rea imediată a lui Banda, se secretar general al partidului. gaţiei japoneze. minat pe întregul teritoriu al
land şi Rodezia. cretar general al Partidului Unutnii Sovietice alegerea or
Berlinul occidental. ţie dominantă nu numai în economie, Congresul naţional african şi ganelor supreme ale puterii de
In declaraţie se arată că aşa- a celorlalţi deţinuţi poliţiei, a- stal. din cele 15 republici unio
In răspunsul guvernului rpmin se dar şi în domeniul politic şi militar. zisa federaţie a Africii centrale nale care fac parte din compo
a fost impusă populaţiei africa nuiarea interzicerii partidelor nenţa, U.R.S.S. precum şi , a
spune : In aceste împrejurări, guvernul Re ne împotriva voinţei sale, in organelor locale ale puterii de
scopul exploatării în continua politice, mitingurilor şi adună stat.
„Guvernul romîn consideră că lipsa publicii Populare Romine consideră re de către colonialişti a teri Creşterea influenţei C.G.M.
Tratatului de pace cu Germania, ca deosebit de importantă reînnoirea de toriilor care tac parte din a- rilor, acordarea către popoa Alegerile pentru sovietele su
bară a unei reglementări paşnice în către guvernul sovietic a ' propunerii ceastă federaţie. preme şi organele locale ale pu
centrul Europei, precum şi situaţia cu privire la convocarea unei confe rele africane a dreptului ia li terii din republicile Kirghizia,
Secretariatul permanent chea- Armenia, Azerbaidjan. Lituania,
anormală din Berlinul occidental în rinţe a conducătorilor de stat la cel bertate şi independenţă. din Italia Estonia şi Gruzia s-au desfăşu-i
rat înir-o atmosferă de mare en-*
curajează forfele militariste revanşar mai înalt nivel, care să ia în discuţie tuziasm.
de din Republica Federală Germană, Tratatul de pace cu Germania şi re ROMA 16 (Agerpres). — Re creştina) a obţinut 27,8 la su -k
tă, (în 1958 — 31,9 la sută),
constituind o sursă permanentă de glementarea statutului Berlinului oc zultatele recentelor alegeri ale „Uniunea italiană a muncii“ (so- MOSCOVA 16 (Agerpres). —
„comisiilor interne“ (organele ciail-democrată) — 9,4 la sută
primejdie pentru pacea Europei şi a cidental şi eventual alte probleme In elective ale oamenilor muncii (in 1958 — 9,9 la sută), can TASS anunţă : La alegerile pen
din întreprinderile industriale didaţii celorlalte organizaţii — tru sovietele supreme care au
lumii. ternaţionale importante pentru securi din Italia — N.R.), confirmă 6,8 la sută (in 1958 — 8,9 la
avut loc duminică 15 martie în
De aceea, Republica Populară Ro- tatea popoarelor şi pacea internaţio Noi surse de divergenţe creşterea continuă a influenţei sută voturi).
mînă, ca şi alte state care au parti nală. pe care o exercită a-supra ma Gruzia, Azerbaidjan, Lituania,
selor Confederaţia Generală a C.G.M.I. a obţinut un foarte
cipat la războiul împotriva Germaniei Ţinînd seama de faptul că şefii de Muncii din Italia (C.G.M.I.), mare succes la uzina construc Kirghizia, Armenia şi Estonia,
— cea mai mare organizaţie toare de maşini „Tecnomazio
hitleriste, se declară întrutotul de a- guverne pot lua hotărîrile şi angaja în cadrul N. A. T. O. sindicală din Italia. precum şi pentru sovietele loca
italiano Brown Boveri“ din Mi
cord cu propunerile Uniunii Sovietice mentele corespunzătoare funcţiei şi răs Intre 1 februarie şi 10 mar le de deputaţi ai oamenilor
tie, in diferite regiuni ale Ita lano, unde recent au avut loc
privitoare la încheierea Tratatului de punderii înalte pe care le deţin, gu Guvernul francez refuză subordonarea fiolei sale liei a avut loc alegerea „comi muncii din aceste republici,
milifare comandamentului N. A. T. O . siilor interne“ in 21 de între serioase ciocniri intre muncitori
pace cu Germania şi lichidarea regi vernul romîn consideră că o conferin prinderi cu-peste 45.000 de mun şi poliţia care a încercat să îm pină la ora 18 (ora Moscovei)
citori. La alegeri candidaţii
mului de ocupaţie din Berlinul occi ţă la înalt nivel reprezintă calea cea C.G.M.I. au întrunit 56 la sută prăştie un miting ai oamenilor au votat majoritatea covîrşitoa-
muncii. Aici candidaţii C.G.M.I.
dental. mai practică şi mai scurtă pentru re PARIS 16 (Agerpres). — Apreciind însemnătatea hotărî- ¦din-voturi (la alegerile din au obţinut 82 la sută (la ale
Ziarele pariziene din 15 mar 1958 — 49,3 la sută). Confe gerile din 1958 — pentru can
Cercuri tot mai largi ale opiniei pu zolvarea problemelor complexe ale si tie publică materiale cu privi rii guvernului francez, Jean
re la reacţia „nefavorabilă“ a deraţia italiană a sindicatelor didaţii C.G.M.I. din această u-
blice din toate ţările Intîmpină favo tuaţiei internaţionale actuale. Plancher, comentatorul militar al oamenilor muncii (democrat- zi.nă au votat 73 la sută din
ţărilor membre ale pactului A-
rabil aceste propuneri. Ele văd în ini Pentru a se asigura succesul con tlantie la hotărirea guver ziarului „Le Monde“, scrie că
nului francez, ca în caz de răz
ţiativa guvernului sovietic o bază ferinţei, este necesar ca şi compoziţia boi să nu pună flota sa din această hotărîre „pune sub
Marea Mediterană sub coman
realistă de tratative între părţile inte ei să fie echitabilă şi, din acest punct da N.A.T.O. Potrivit celor rela semnul întrebării întregul me
tate de ziarul „Journal de Di
resate pentru înlăturarea unuia din de vedere, guvernul romîn socoteşte canism al„ comandam.eqţu.luj
principalele focare de încordare inter judicioasă propunerea Uniunii Sovie-, N.A.T.O. creat în urma unor
naţională. lice ca, pe lingă U.R.S.S., S.U.A., An perseverente eforturi şi compro
Este regretabil că guvernele pute glia şi Franţa, să participe la confe misuri“. . ; **: - iS-i-,,.
rilor occidentale nu au dat pînă acum rinţă şi Polonia şi Cehoslovacia, ţări
un răspuns de fond propunerilor Uniu- b care primele au fost victime ale agre- manche“, această măsură a muncitori). re a alegătorilor, ;
Franţei a fost primită în capita
nii. Sovietice, ci au căutat să ridice sinnii hitleriste. Este evident că de la Tom Mboya a fost reales preşedinte
piedici în calea realizării unor trata discutarea problemelor legate de vii lele atlantice „fără nici un fel al partidului popular al Adunării din Kenya
de entuziasm“. Ziarul sublinia
tive rodnice. torul statut internaţional al Germa ză că guvernul francez nu in LONDRA 16 (Agerpres). — acestui partild. In funcţia de
tenţionează să-şi schimbe pozi După cum anunţă coresponden preşedinte al partidului a fost
Nu se poate trece cu vederea faptul niei nu trebuie să lipsească reprezen SPO R Tf
că, paralel cu această poziţie negativă tanţii Republicii Democrate Germane
a guvernelor occidentale, anumiţi con şi ai Republicii Federale Germane. ţia. Conducerea militară ă tul din Nairobi al agenţiei reales Tom Mboya — unul din
ducători politici şi militari, în special Guvernul sovietic a dat o nouă do N.A.T.O., scrie . în continuare Reuter, la 14 martie in Kenya conducătorii mişcării de elibe
din S.U.A. şi din R.F.G., ameninţă vadă a atitudinii s,ale constructive, a fost realeasă conducerea rare naţională din Kenya, care
partidului popular ai Adunării a participat activ la conferinţa
făţiş cu utilizarea forţei în scopul de declarîndu-se de acord şi cu convoca ziarul, a fost indignată de ho- din Kenya, care in urma ares popoarelor din Africa. FOTBAL
tărîrea Franţei care, după pă
a menţine actualul statut internaţio rea unei conferinţe a miniştrilor Afa rerea sa, va slăbi pactul Atlan tărilor în masă întreprinse de Participanţii la congresul O victorie ra ta ta
tic. autorităţi săptămina trecută, a anual al partidului au salutat
nal anormal al Berlinului occidental. cerilor Externe, în aceeaşi compoziţie, fost descompletat cu 40 -de ac cu entuziasm realegerea pre Formaţiile „Jiul“ Petroşani şi bor şi Fiorea. De menţionat că
Comentatorii ziarelor franceze tivişti de frunte şi membri ai şedintelui. „Petrolul" Ploeşti au disputat in min. 73 Ciurdărescu, singur
Această atitudine este incompatibilă care să examineze problema Tratatu
consideră că hotărârea guver
cu principiul unanim recunoscut al lui de pace cu Germania şi normali nului francez urmăreşte revi
dreptului internaţional contemporan, zarea situaţiei din Berlin.
consacrat în Carta O.N.U., care inter Guvernul Republicii Populare Ro
zice recurgerea. I-a forţă sau la ame utine reafirmă sprijinul său deplin zuirea şi reorganizarea N.A.T.O., ........"'-s-r——----- .{83 dilnlinică la Petroşani primă în faţa porţii, trage de la 4 m.
ninţarea cu forţa în rezolvarea pro pentru propunerile guvernului sovie fapt care a fost propus de De Criza din sinul partidului M tltiire din cadrul returului în bară. pentru ca apoi să reia
democral-creştm din Italia campionatului . categoriei A de peste poartă.
blemelor Internaţionale. tic şi îşi exprimă speranţa că guver Gaulle în memorandumul adre fotbal. De la bun început tre
buie spus că „Jiul“ a pierdut iu Primul punct pentru Jiul a
Guvernul romîn socoteşte că ţările nele occidentale, dînd ascultare raţi sat la sfîrşitul anului trecut lui ROMA 16 (Agerpres). — mocrat-creştin, Zoii a declarat acest meci două puncte datorită fost înscris în min. 52. Toth
accidentate nu ar trebui să fie mai pu unii şi glasului popoarelor, vor merge F.isenhower şi Macmillan. că „constituirea de grupări şi ineficacităţii liniei de atac ca trage în bară, Crăciun, căruia
ţin interesate ca ţările răsăritene în în ' întîmpinarea acestor propuneri, Vorbind in faţa Consiliului na de tendinţe in cadrul partidu re nu a reuşit să fructifice cele îi revine mingea, pasează Iui
luarea unor măsuri grabnice pentru ceea ce va servi interesele păcii şi Agenţia France Press a trans ţional al partidului democrat- lui, cu toate că este interzisă 6—7 ocazii clare create la Toth, iar acesta trimite lui Ga
prevenirea unei noi agresiuni din par- securităţii generale". mis declaraţia unui purtător de creştin, reunit în prezent la prin statut, a devenit o re bor, care înscrie : 2— 1 pentru
cuvînt al N.A.T.O. care a arătat Roma, Adone Zoii, preşedintele gulă“. poarta ploeştenilor. De aseme ploeşteni.
nea, scorul a fost influenţat şi
că „această problemă va fi exa partidului, s-a ocupat de recen Arătînd că partidul ou va de următorii factori: în primul Jn min. 85 Dridea, singur cu
tele contradicţii interne din ca putea rezista -la intimât „uzurii rind, in min. 25, cînd scorul Crisnic, înscrie de la 6 metri
Vizita delegatei guvernamentale minată de organele competente drul partidului. exterioare şi confuziei interne“, era 0.—0, Gabor ratează un 11 al treilea gol pentru ploeşteni.
ale organizaţiei atlantice în con Zoii a subliniat că această si m., iar în al doilea rind, in min. Jucătorii Jiului contraatacă in
Zoii a arătat că „contradic 32, cund Ciurdărescu trage, sistent, însă abia in min. 89
a Republicii Irak în U. R. S. S. formitate cu procedura în vi ţii interne au zguduit puternic tuaţie „va duce ia. grave diver reuşesc să reducă din handicap,
goare“. partidul începând de la alegeri genţe in timpul viitorului con Sfectu respinge, iar Gabor, ţiş- prin punctul înscris de Gabor,
şi pină în prezent,-şi au contri gres al partidului şi ar putea nind dintr-un buchet de jucă cu capul dintr-o centrare fru
MOSCOVA 16 (Agerpres). prima centrală atomo-electrică Reterindu-se la surse oficiale, buit la căderea cabinetului fui determina o parte a alegători tori, înscrie, . însă spre surprin moasă a lui Toth.
Amintore Fântâni“. lor să-şi retragă încrederea a- derea tuturor, arbitrul Măicti-
— La 15 martie un grup de din lume. „L’Humanité“ anunţă că gu cordată de-mocra-t-creştinilor“. nescu (Bucureşti), nu acordă pe Trebuie spus că in acest prim
membri ai delegaţiei guverna Direcţia centralei atomo-elec- vernul francez „a trecut la re Vorbind de tracţiunile ce e- motiv de ofsaid. Acest lucru îi de meci al returului jucătorii de
mentale a Republicii Irak, ca organizarea torţelor sale mari xi-stă în cadrul partidului de- la „Jiul" au dat dovadă de m uh
re se află în U.R.S.S.,, a vizi trice a oferit in dar membri time militare în Marea Medite-
tat centrala atomo-electrică din lor delegaţiei o serie de lucrări rană“. > *>O-c/ţS-
apropierea oraşului Moscova — ale oamenilor de ştiinţă sovie
tici.
O <©> ¦<!>¦$>
rutează pe localnici, fapt de tă voinţă de joc, însă la capi
In cadrul unei conferinţe de Politica economică externa sfârşitul lunii februarie, cu gre care profită ploeşlenii care iu tolul tehnică şi tactică nu au
presă, care a avut loc la 4 mar va generală a minerilor bel următoarele 4 minute înscriu dat satisfacţie. Aceasta s-a ma
tie, preşedintele S.U.A., D. Ei % A STATELOR UNITE gieni. două goluri, prin Dridea şi Ta- nifestat în special prin lipsa
senhower, a fost întrebat dacă testat îndeosebi cu prilejul vizi rapid rănile războiului, dar au trusturilor americane este şi a- barcea. de combinaţii tactice şi nepre-
Statele Unite intenţionează să- tei în S.U.A. a lui A. Mikoian, trecut la o economie' avansată, cela al restrîngerii autorizaţiilor In această problemă, ziarul cizie la poartă. De asemenea,
şi modifice atitudinea în pri vicepreşedinte al Consiliului de de import la numeroase materii francez „Combat“ arată că în Im reluare se observă o în extremele nu au fost folosite în
vinţa relaţiilor comerciale cu Miniştri al U.R.S.S. bazată pe noi relaţii de produc prime şi produse finite. Recent, toate statele din „Mica Euro mod suficient, jocul masindu-se
U.R.S.S. şi ţările de democraţie ţie, o economie care cunoaşte pă“ numărul şomerilor creşfe viorare a echipei locale care în mai mult pe centru, iar interii
populară. Această întrebare a vertiginos şi că „dacă această prima parte a jocului comisese nu au sprijinit înaintarea prin
fost pusă în legătură cu rezul situaţie nu va ti remediată cît multe greşeli elementare. Cu deschideri.
tatele recentelor convorbiri între mai curînd posibil, se va ajunge toată insistenţa Insă, înainta
N..S. Hruşciov şi H. Macmillan, c a . aceste ţări, la sfîrşitul anu Scor final 3—2 pentru „Pe
potrivit cărora, un grup de ex lui 1959, să aibă de două ori rea Jiului se pripeşte în faţa trolul“ Ploesti.
perţi britanici va fi trimis în porţii, ratînd nenumărate oca
U.R.S.S., pentru a studia mai a- zii prin Toth, Ciurdărescu, Ga
mănunţit posibilitatea.de inten
sificare a schimburilor economi ¦ In mesajul adresat de N. S. un ritm de dezvoltare nemi;?ân- tirmele canadiene pentru exploa mai mulţi şomeri şi de două ori U L T IM A V ER IFIC A R E
ce între cele două ţări. Hruşciov preşedintelui Eisenho tarea zincului şi cuprului s-au a- mai mult cărbune nevandabil pe
wer au tost arătate concret po t îl nit. lăturat protestelor. anterior for rampele minelor“. Echipa de fotbal „Minerul“ hotărirea ca şi în retur să obţină
Răspunsul preşedintelui a fost sibilităţile şi căile pentru dezvol Relaţiile comerciale ale State Lupeni din cadrul categoriei B victorii categorice asupra adver
şi de această dată negativ. Po tarea relaţiilor economice şi co mulate de alte ţări, împotriva . Un elocvent exemplu de pro a făcut duminică ultima verifi sarilor. Rezultatul acestei ultime
ziţia lui în această problemă nu merciale între aceste două sta lor Unite cu ţările capitaliste măsurilor cercurilor guverna tectionism şi totodată de înăs care în vederea începerii retu verificări s-a soldat cu victoria
este deloc surprinzătoare, de te, şi anume, achiziţionarea de sînt dominate de politica protec- mentale din S.U.A. de a reduce prire a relaţiilor comerciale în rului; în compania formaţiei minerilor: 1—0 (1—0). Golul
oarece se încadrează în politi către Uniunea Sovietică de pe ţionismuiui vamal, politică ce se simţitor, pentru anul 1959, vo tre S.U.A. şi Anglia îl constituie „Oţelul roşii“. Cu această ocazie a tost marcat de Cotroază, din
ca' „războiului rece“, politică piaţa Statelor Unite a unor uti realizează prin stabilirea unor lumul importurilor la aceste me recenta hotărîre a guvernului a- jucătorii mineri şi-au manifestat tr-o centrare a lui Paraschiva.
promovată de multă vreme de taxe de import excesive, în sco tale neferoase. merican care a reziliat contrac
pul eliminării concurenţilor stră
guvernul Statelor Unite.
ba începutul lunii precedente, laje industriale, a căror valoare ini pe piaţa internă şi pentru Un exemplu tipic al efectelor tu l'cu o firmă engleză ce urma Prim a eiapă a reiurului
s-ar putea ridica ia cîteva mi asigurarea unor profituri maxi dezastruoase pe care le pot ge să livreze utilaj electric la pre
agenţia americană Associated
Press anunţa că cercurile guver liarde de dolari, precum şi spo me pentru trusturile şi monopo nera relaţiile comerciale cu Sta ţuri de jumătate ţaţă de ofer campionatului regional de foîbal
rirea exportului de mărfuri so lurile americane. In această or tele Unite, asupra economiei al tele companiilor americane. In
namentale americane intenţio
nează să fa noi măsuri în ve vietice în S.U.A. dine de idei, de curînd, agen tor ţări capitaliste, î i . constituie urma acestui act, trusturile a- Duminică 22 martie va începe returul campionatului regional
derea accentuării «-războiului ţiile de presă occidentale anun importul de cărbune ameri: an mericane au cerut, la 9 martie de fotbal. In prima etapă se vor disputa următoarele întîl-
rece“. In acest scop, urmia să In locul înlăturării tuturor ob ţau profunda nemulţumire a în statele membre ale „Uniunii a.c., guvernului Statelor Unite, nir-i :
fie creat un grap economic in stacolelor ce stau în calea rea cercurilor de afaceri olandeze europene a cărbunelui şi oţelu instituirea unui embargou şi mai
cadrul; N.A.T.O., grup care să lizării unui comerţ bazat pe a- lui“. Prin condiţiile impuse de sever asupra tuturor importurilor Şantierul Hunedoara—Dacia Orăştie
aibă tocmai menirea de a înăs vantajul reciproc şi care în mod faţă de hotărirea guvernului S.U.A., s-a ajuns la paradoxala de turbine şi utilaj energetic. Unirea Alba Iulia—Aurul Zlatna
pri restricţiile comerciale intre nemijlocit ar crea un climat fa S.U.A. de a majora taxele de im situaţie că aceste ţări, deşi au Paringiţl Lonea—Constructorul Hunedoara
Est şi Vest. vorabil pentru destinderea rela port la brînza olandeză cu 13 o puternică industrie carbonife Declaraţia oficiului britanic de Şurianul Sebeş—Metalul Cugir
ţiilor internaţionale, guvernul cenţi pentru fiecare pîund. ră, importă totuşi cărbune ame Informaţii, în- această problemă, Corvinul Deva—Victoria Haţeg
Aceste măsuri- au tost deter S.U.A. continuă să se crampo rican, în timp ce importante susţine că industria americană Dinamo Orăştie—Victoria Călan
neze de restricţiile embargoului. Paralel cu această măsură, stocuri de cărbune, din producţia este suficient protejată prin le Minerul Aninoasa—Minerul Vulcan.
minate, în bună parte, de îngri . Politica economică a embar guvernul S.U.A. a oferit produse gislaţia actuală şi că nu mai
jorarea. cercurilor agresive ale lactate din producţia internă pe
S.U.A. faţă de. interesul cercu
rilor de afaceri americane de a goului, care a fost iniţiată, de piaţa internaţională, la preţuri internă rămîn nevîndute. este .necesară constituirea em RUGBI
normaliza relaţiile comerciale a*
merieano-sovietice, interes- mani- cele mai reacţionare cercuri po de dumping. Celelalte ţări ex Această- situaţiei:'p .dus, ia li bargoului propus de firmele a-
mitarea' volumului pfoducţifei de mericane. In continuarea memo
litice din Statele Unite pentru portatoare de produse lactate, ca, cărbune european,..prin închide randumului englez se precizează Duminică la Petroşani a în fost de 38—0 (12—0) pentru
frînarea dezvoltării socialiste, de pildă, Danemarca, Olanda, rea a numeroase mine şi con că în această ipoteză guvernul ceput turul campionatului cate „Ştiinţa”. Trebuie spus că stu
s-a dovedit complet ineficace, Australia şi. Noua Zeelandă, au cedierea minerilor.' Măsurile res- britanic vajfi nevoit Să sporeas . goriei B, la rugbi. Prima întîl- denţii au dominat întreg me
deoarece ţările sistemului mon protestat împotriva concurenţei peciive au provocat, un puternic / că barierele pentru limitarea ex- nire a avut loc între formaţiile ciul iar jucătorii de la „Utila
dial socialist, în ciuda atitudinii neloiale întreprinse de S.U.A. jul" au dat dovadă de o slabă
duşmănoase a statelor capitalis val de proteste din partea mun- portului de măriuri americane pe „Ştiinţa“ Petroşani şi „Utilajul”
Un alt sistem pentru proteja
te, nu numai că şi-au vindecat rea profiturilor monopolurilor şi citorilor, care a culminat, la piaţa Angliei. Petroşani. Rezultatul partidei a condiţie fizică.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9 ,Telefon: 188: 189:75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale• PsTttiRi-nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva
: