Page 54 - 1959-03

Pentru sporirea producţiei PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA I
agricole, pentru întărirea P lenara

puterii economice mulsummum Comitetului regional
a gospodăriilor colective de partid

Zilele trecute a avut loc ple­
nara Comitetului regional de
Colectiviştii din viştii din Nădăş­ partid Hunedoara. In prima par­
te a plenarei s-a prezentat un
G. A. G. „Griviţa — Răspuns la chemarea tia Inferioară — I Anul XI Nr. 1318 Miercuri 18 martie 1959 4 pagini 20 bani referat cu privire la stadiul ac­
roşie“ - Spini au colectiviştilor din Nădăştia 2.000 kg. la hec­ tual al construcţiilor social-cul-
luat cunoştinţă tar. \ turale din regiune şi măsurile
cu satisîacţie de Inferioară — ce trebuie luate în vederea gră­
Ne angajăm birii ritmului lucrărilor din a-
cest domeniu de activitate. A-
chemarea lansa­ - de asemenea să tît referatul cît şi discuţiile pur­
tate pe marginea lui au scos
tă de către colectiviştii din Nă- obţinem în medie la hectar pro­ Consfătuire cu lucrătorii în evidenţă neajunsurile exis­
dăştia Inferioară. Ei au discu­ ducţii sporite şi la celelalte cul­ cabinetelor de partid tente, mai cu seamă în lucrările
tat pe larg despre obiectivele turi, după cum urm ează: de proiectări, organizarea şan­
propuse şi posibilităţile pe care tierelor de construcţii şi aprovi­
le au pentru sporirea producţiei — porumb cel puţin 3.200 kg.; zionarea acestora cu materialele
la hectar şi întărirea puterii e- ovăz, 1.600 kg.; porumb siloz, necesare. Pentru înlăturarea
32.000 kg.; cartofi, 25.000 kg.; unor asemenea deficienţe s-au
şi luat unele măsuri, care îm­
conomico-organizatorice a gos­ îloarea-soarelui, 2.000 kg.; tu­ Zilele trecute a avut loc la manente în vederea desfăşurării preună cu altele ce se vor lua
podăriei. tun, 1.100 kg.; sfeclă de zahăr, Comitetul regional de partid o şi pregătirii închiderii învăţă- în viitor, să asigure terminarea
28.000 kg.; varză timpurie, consfătuire la care au participat mîntului de partid, politic şi darea în folosinţă Ia timpul
Consiliul de conducere al 12.000 kg. lucrătorii cabinetului regional, U.T.M. şi al cadrelor didactice. stabilit a obiectivelor respec­
G.A.G. „Griviţa roşie“, ţinînd ai cabinetelor raionale de partid tive.
seama de părerile şi propune­ Pe lîngă polenizarea artificia­ şi responsabilii seminariilor per­ In încheierea consfătuirii, tov.
rile colectiviştilor, pe baza ex­ lă a porumbului, vom efectua manente. Au participat şi tova­ David Lazăr, secretar al Comi­ In cadrul plenarei s-a mai
perienţei acumulate în cei trei polenizarea artificială şi la floa- răşi din colectivele cabinetului tetului regional de partid, a prezentat un referat privind des­
regional de partid. scos în evidenţă rezultatele ob­ făşurarea alegerilor organelor
ani de existenţă a gospodăriei, rea-soarelui, în proporţie de ţinute şi lipsurile manifestate în de conducere ale organizaţiilor
este de acord cu unele obiec­ sută la sută. Consfătuirea a avut ca scop munca ideologică, în domeniul de partid. S-au discutat apoi şi
dezbaterea celor mai importan­ organizării şi desfăşurării învă- alte probleme organizatorice cu
tive ale chemării iar pe altele, 3. Sectorul zootehnic ţămîntului de partid şi propa­ privire Ia activitatea viitoare a
a hotărît să le depăşească. te sarcini pe tărîmul ideologic — gandei prin conferinţe, indicînd Comitetului regional de partid.
învăţămîntul de partid, politic măsuri concrete pentru înlătura­
1. Organizarea muncii Pentru a putea spori numărul U.T.M. şi al cadrelor didactkc, rea lor.
de animale în aşa fel încît să a- precum şi propaganda prin con­
în gospodăria colectivă jungem pînă la 1 august a.c. ferinţe. Consfătuirea a constituit un
bogat prilej de schimb de expe­
— în domeniul organizării la cel stabilit la o sută de hec­ In cuvintul său, tov. Rudolf rienţă, fiind împărtăşite cu a-
muncii ne propunem, pe lîngă tare de către Consfătuirea de la ceastă ocazie cele mai bune me­
obiectivele chemării, să reparti­ Constanţa, vom construi în a- Balazs, membru al Comi­
zăm parcele cultivate cu plante cest an, pe lîngă vechile con­ tetului regional de partid, şe­ tode de muncă şi indieîndu-se
prăşitoare şi pe familii, în ca­ strucţii : încă un grajd pentru 25 ful secţiei de propagandă şi a-
drul echipelor. Fiecare familie gitaţie, a arătat sarcinile ce măsurile ce trebuie luate în ve­
va răspunde de la însămînţat bovine; o maternitate pentru stau în faţa organelor şi orga­
pînă la recoltare de culturile de scroafe; un pătul cu o capaci­ nizaţiilor de partid, cabinetelor derea îmbunătăţirii muncii de
pe parcela ce i se repartizează. tate de trei vagoane porum b; de partid şi seminariilor per­
Astfel, considerăm că fiecare co­ o platformă betonată pentru gu­ propagandă.
lectivist va fi mai mult cointere­ noi ; două silozuri betonate cu o
capacitate de 30.000 kg.

sat în obţinerea de recolte spo­ Cu celelalte obiective din a- Abatajul a fost salvat

rite Ia hectar ; cest sector, propuse de G.A.C.

— pentru a putea urmări şi „1 Mai“ Nădăştia Inferioară

coordona munca în toate sectoa­ sîntem întrutotul de acord. Aspect din interiöPui halei lafhinorului de 650 mm.
rele de activitate, bisăptămînal
vom analiza în consiliul de con­ 4. Sporirea veniturilor Toţi cei. din schimbul de totdeauna domol, se schim­ câ unul ce ridica o grindă.
ducere, împreună cu brigadierul dimineaţă din brigada comu­ base dintr-o dată. Faţa-i ro­
şi şefii celor 4 echipe, cum şi băneşti COLECTIVIŞTII DIN SPINI nistului Lucacs Andrei din tundă, parcă se făcu lungu­ După o vreme, abatajul se
cît s-a realizat din planul ope­ sectorul IV D al minei Lu- iaţă, ochi-i jucau în cap, ca
rativ pe care-f vom întocmi Pentru sporirea veniturilor bă­ peni înaintau pe galerie dis- electrizaţi. Cu securea in mi­ mai linişti. Sterilul din ta­
săptămînal. cutînd. Şeful brigăzii se opri nă, inaintă spre surpare. Cei
neşti ne angajăm să livrăm sta­ Răspund prin fapte chemării ¦să vorbească cu maistrul mi­ rămaşi in abataj îl urmară van se mai strecura printre
2. Producţia agricolă tului pe lîngă animalele prevă­ ner care fusese in schimbul fără şovăială.
de noapte. îşi ajunse apoi crăpături. Oamenii insă, con­
— producţia agricolă a cres­ din urmă ortacii şi le spuse — Repede!, repede! —
cut an de an în gospodăria zute în chemare, cel puţin la întrecere socialistă şi lor: tinuau munca in acelaşi
noastră. Acum ştim care ne 28.500 kg. cereale şi îloarea- spuse din nou cu hotârire.
sînt posibilităţile şi de aceea ne — Ne-a intrat abatajul în De fapt această urgentare ritm.
angajăm să obţinem în acest !¦presiune!
an de pe loturile vechi ale gos­ soarelui. De asemenea, vom li­ era de prisos, pentru că or­ ...Au trecut 5 ore de mun­
podăriei cel puţin 2.500 kg. vra statului toată recolta obţi­ Trase o înjurătură şi porni tacii lucrau cu o iuţeală ne­
grîu în medie Ia hectar. De pe nută de pe 6 ha. cultivate cu Harnicii colectivişti din Spini de floare'a-soarelui cu alta de cu paşi grăbiţi, neţinînd sea­ cunoscută. Lemnul trecea cu că încordată. Stilpii înfipţi
Ioturile înscrise recent în G.A.C. tutun, 6 ha. cultivate cu sfeclă ma de obstacolele ce se a- repeziciune din mină in mi­
de către noii colectivişti (în to­ de zahăr şi un ha. cultivat cu s-au pregătit temeinic pentru soiul Wni'imk. flau pe galerie. Cei 7 ortaci nă. Loviturile de secure se in vatră şi tavan de mina
tal 9 ha. cu grîu) vom obţine mentă. îl urmau fără să scoată o 'împleteau cu pocnetul grin­
cantitatea prevăzută de colecti- începerea lucrărilor din cam­ Pregătiţi astfel, doiectiviştii vorbă. zilor şi podiiurii din tavan. încercată a minerului Lucacs
Din totalul veniturilor vom re­ Ştergindu-şi cu mina broboa­
. o iicuria partiza la fondul de bază 15 Ia pania agricolă de primăvară. din Spini au început de pe a- Au ajuns in abataj. Stîl- nele de sudoare ce le-au nă­ şi a ortacilor săi stăteau
sută. pii de susţinere continuau să pădit faţa, ortacii continuau
Ploaia care prinsese a se cerne şi Ei au îngrăşat cu gunoi de cum să răspundă prin fapte trozneascâ, iar piatra ce pica munca cu încordare. parcă de strajă.
cei ciţiva fulgi răzleţi de zăpadă care CONSILIUL DE CONDUCERE din tavan provoca un zgo­
se topeau. înainte de a atinge pă- AL G.A.C. „GRIVIŢA ROŞIE“ grajd 35 ha. teren, au reparat chemării la întrecere socialistă mot înfundat însoţit de un Munca pentru înlăturarea Atmosfera semăna cu cea
mintul nu ştirbeau cu nimic aspec­ nor gros de praf. Inima lui
tul sărbătoresc al satului Toteşti. Zeci SPINI 10 semănători de porumb, 15 lansată de colectiviştii din Nă- Lucacs Andrei începu să ba­ surpării se desfăşura din plin. de după o ploaie torenţială
de drapele roşii şi tricolore, albe şi Oamenii, tăcuţi, executau cu
albastre, şiragul drapeluţelor de cu­ pluguri, 12 grape-letc.r...şi.. a&L. -dăşt+a- Inferioară. şi scurtă de vară, după care
lori diferite, difuzoarele ce fuseseră precizie indicaţiile şefului de
instalate şi oamenii gătiţi de sărbă­ schimbat la baza de recepţie Zilele trecute, ciţiva colecti­ brigadă. frunza nu mai mişcă, iar
toare care se îndreptau spre căminul 1.500 kg. ovăz din producţie vişti, printre care Ioan Popa
cultural vesteau că satul trăieşte un — Moise, trage in stingă soarele se iveşte de după no­
eveniment de mare importanţă. un jug solid.
proprie cu altul de soiul Ce- membru de partid, Petre Ri- rii care se pierd încet in za­
...Se aflau în sala căminului suie — Imediat...
de ţărani muncitori. Cîte nu s-ar pu­ nad şi o importantă cantitate poşan candidat de partid, Ioan — Lasă că-i venim noi de re. Numai că aici, în locul
tea scrie despre faptele şi hărnicia hac — a mai apucat să zi-
toteştenilor ? Ar fi multe de spus. Ghinea, Aron Roman şi alţii umezelii şi a aerului proas­
S-ar putea spune multe şi despre co­
muniştii Simion Bîrlea, Ionel Zei- au însămînţat îloarea-soarelui păt, mai stăruia praful care
coni, Tănase Topor şi Cornel lele-
'diafan, despre deputaţii Ioan Lada se îndrepta însă ca minat de
şi Pavel Turcii, despre îniovărăşiiul
lig u ţ Şerbrn şi despre mulţi alţii care celor din Tote şti — folosind atelajele gospodăriei ceva spre gura neagră a ?
cu răbdare şi perseverenţă au făcut — pe întreaga suprafaţă de te­
pe fiecare om să cunoască viaţa îm­ ren rezervată acestei culturi. tugnei. /
belşugată pe care o asigură gospo­
dăria colectivă membrilor săi. După ce abatajul fu cură- |

Ca şi in alte părţi, primii au fost Axente Podeanu şi Băiuţ Drăghin a Luînd cuvintul, iov. Alexandru De asemenea, colectiviştii tă cu putere. Strîngea cu. pu­ ţat, Lucacs le spuse fericit \
comuniştii. Exemplul membrilor de par­ fost urmat cu încredere de, întregul din Spini au semănat in 21 ră­ tere securea. Prin minie ii
tid Ioan H djoni, Avram Prejban, sat. Cozma, de la Combinatul carbonifer sadniţe a cîte 4 m.p. fiecare, trecură fel şi fel de imagini, ortacilor: <
răsaduri pentru varză timpurie îşi închipuia abatajul sur­
Astăzi, Toteştlul e o singură fami­ Valea Jiului Petroşani, a adus un şi tutun pe care le vor planta pat... munca de redeschidere — Ortaci, abatajul este
lie, o familie colectivă care a unit la timpul prielnic pe o supra­ a abatajului... Dar planul?...
in sinul său avutul celor 98 de fa­ fierbinte salut toteştenilor din pâr­ faţă de 0,5 şi, respectiv, 6 ha. Dar angajamentul ? Ce era FLAVIU ISTRATE
milii, pînă mai ieri cu gospodării in­ de făcut ? Abatajul din care
dividuale. Sute de holde, pe o su­ lea minerilor din Valea Jiului. In Citiţi în pag. îV-a (Continuare in pag. 3-a)
prafaţă de 419 ha. au fost unite — ei au dat atîta cărbune, nu
fără haturi şi fără pietre de hotar. numele Comitetului executiv al Sfa­ ©. Comunicatul cu privire la trebuia lăsat să se surpe !
vizita în Uniunea Sovietică
După darea de seamă privind mun­ tului popular regional, gospodăria a- a delegaţiei guvernamentale Sterilul continua să curgă
ca desfăşurată în întovărăşirea agri­ a Republicii Irak din tavan, iar trosniturile
colă şi în acţiunea de colectivizare gricolă colectivă „Dr. Petru Groza" ‘S1 Alegerile municipale din grinzilor se înteţeau. Nu mai
a întregului sat, prezentată de că­ Franţa O importantă victo­ era timp de gîndit. Trebuia
tre tovarăşul Ionel Zeiconi, au luat din Toteşii a fost salutată de către rie a comuniştilor francezi luată o hotănre. Şeful luă
cuvînlul colectivişlii Pavel Turcii, Vic­ @ Represiunile colonialiştilor inijiativa:
tor lo.sivoni, Petre Lada, Viorel Muşa iov. Ion Gorea. englezi în Nyassaland
şi alţii. Ei şi-au exprimat, în cu- — Gavrilă, Francisc şi
vlntui Iar, dorinţa de a munci în La sărbătoarea toteştenilor au mai Moise rămîneţi aici, ceilalţi
aşa fel încît gospodăria colectivă aduceţi repede lem n! se adre­
„Dr. Petru Groza" să se situeze prin­ luai parte Iov. Rudolf Batazs, membru să Lucacs scurt ortacilor. corespondenţilorv o l u n t a r i
tre gospodăriile fruntaşe din raion.
al Comitetului regional de partid, Teo­ Acest om, care vorbea in- SUTAMIIŞTS!

dor Mureşan, prim-secretar al Comi­ / ndrumat în permanenţă de către organizaţia de partid, co­
lectivul de muncitori de la coloana întreprinderii de trans­
tetului raional P.M.R., Gheorghe. O- porturi comerciale din oraşul Deva a obţinut în ultimul timp re­
zultate deosebite în muncă. Printre aceste rezultate se numără
prinescu preşedinte al Sfatului popu­ reducerea consumului de benzină cu 1 la sută, realizarea unor
însemnate economii la restul de carburanţi şi lubrifianţi, pre­
lar raional Haţeg şi alţii. cum şi mărirea tonajului la transporturi pe fiecare camion în
parte. De asemenea, întrecerea socialistă pentru titlul de sula-
Sărbătoarea toteştenilor s-a încheiat miist a fost îmbrăţişată de către toţi muncitorii care lucrează pe.
maşini. Astfel, un număr de 4 şoferi de la această coloană au
cu un frumos program artistic dai de reuşit să obţină în ultimul timp titlul mult rivniit, de sutami-
işti. Printre aceştia se numără comuniştii Pătru Voiancu cu
elevii şcolii de 7 ani, urmat de o pe­

trecere care a ţinui pînă iîrziu, în

noapte. PETRE FARCAŞIU

Gospodăria colectivă din Toteşti are

pentru început 51 vaci, 8 boi, 53 cai, EXPOZIŢIA DE LA HUNEDOARA
67 care şi căruţe, 66 pluguri, 68 gra­ SE BUCURA DE MARE SUCCES
pe, două irioare, 11 semănători de
cereale, 19 prăsitori, un tractor şi un
plug pentru acesta, o batoză şi două

ateliere de timplărie şi de fierărie. Expoziţia „U.R.S.S. în plin avînt al construirii comu­

RAIONUL QRAŞTiE nismului“ deschisă in oraşul Hunedoara se bucură do 160.000 km. parcurşi fără reparaţii capitale, Nistor Erem-ie —
un mare succes. Numeroşi oameni ai muncii de pe cu­ cu 145.000 km. şi şoferii Filip Nichifor cu Ludovic Szente, fie­
prinsul regiunii au vizitat-o pînă in prezent, iar alţii se care parcurgînd cîte 200.000 km. fără reparaţii capitale.

pregătesc s-o viziteze în zilele de astăzi şi iniine, ulti­ I. NISTOR

FRU NTAŞ LA Î mele zile cînd ea va mai fi deschisă. Interesul mare pe ACŢIUNI TINEREŞTI
care l-a stîrnit expoziţia este grăitor ilustrat de cei a-
Colectiviştii, înto- Pînă în diminea­ ne în acţiunea de proximativ 10.000 de oameni, care au vizitat expoziţia şi O rig a d a de muncă patriotică de la întreprinderea de indus-
vărăşiţii şi ţăranii ţa zilei de 14 mar­ însămînţări s-au si­ au vizionat filmele documentare pînă ieri la orele 10. -O trie locală „I.G. Frimu“ din Orăştie a efectuat de curînd
cu gospodării indivi­ tie a.c., folosind tim­ tuat colectiviştii, în- intr-o singură zi peste 80 ore de muncă voluntară. In acest timp,
duale din regiunea pul prielnic ei au în­ tovărăşiţii şi ţăranii tinerii din brigada amintită au scos din pepiniera ocolului silvic
noastră vor însămîn- sămînţat 117 hectare cu gospodării indi­ 3.500 puieţi, dintre care 2.000 de carpen şi 1.500 de cireşi, puieţi,
ţa în această primă­ cu grîu de primăva­ viduale din raionul ce urmează a fi plantaţi, tot prin muncă voluntară, în pădu­
vară o suprafaţă de ră, 43 hectare cu orz, Orăştie, care au în­ rile din jurul oraşului. Valoarea lucrărilor executate în această
120.959 hectare cu 73 hectare cu ovăz sămînţat 76 de hec­ zi se ridică la suma de 596 lei, evidenţiindu-se în mod deosebit
orz, ovăz, îloarea- şi peste 10 hectare tare, din care 57 hec­ tinerii Zaharia Dragoş, Ioan Adamescu, Ioan Vaczy, Simina
soarelui şi grîu de cu îloarea-soarelui. tare! cu grîu de pri­ Minodora şi alţii.
primăvară. măvară.
Fruntaşj pe regiu-

--------------- ! K ----------------- Intr-o altă zi aceeaşi brigadă de muncă patriotică a împrăş­
tiat prin muncă voluntară 104 tone pietriş pe străzile mărginaşe
Vîrf de producţie la furnalele noi
ale oraşului Orăştie. *• ZAHAR1E
Luptimd pentru sporirea pro­ pective: o tonă de fantă pe me­
ducţiei de fontă, colectivul sec­ tru cub volum util. Datorită a- O CONFERINJÂ INTERESANTA
ţiei furnale noi din Combina­ cestui fa.pt, in ziua respectivă,
tul siderurgic Hunedoara şi-a colectivul secţiei a elaborat rn după-amiaza zilei de tuni Consiliul regional A.R.L.U.S. a
îndreptat eforturile în direcţia peste prevederile planului 171 organizat în sala festivă a Sfatului popular regional din
ridicării indicilor de utilizare tone fontă.
ai furnalelor. Datorită condiţii­ oraşul Deva o conferinţă cu tem a: „Un succes uriaş al ştiinţei
lor create, precum şi muncii en­ Cuvinte de laudă merită fur- şi tehnicii sovietice în lansarea primei rachete în cosmos”. Con­
tuziaste, in ziua de 16 martie
a.c., colectivul secţiei a realizat naliştii din schimburile condu­ ferinţa a fost expusă de tov. prof. univ. Aurel Pîrvu.
cel mai ridicat indice de utili­ Cei peste 500 de participanţi la această conferinţă au ascul­
se de ing. Dumitru Birzuică,
tat cu mult interes expunerea făcută, luînd cunoştinţă de o se­
Gheorghe Neagoe şi maistrul
rie de probleme legate de progresul ştiinţei şi tehnicii sovietice.

zare din istoria furnalelor res- Ioan Artean. V. GREAVU