Page 56 - 1959-03
P. 56
Nr. 1318 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Sâ au se tărăgăneze primirea Să ejceeufam în bune e@ndifiyini
în partid a candidaţilor
cu stagiul expirat! lucrările din cam pania agricolă
Congresul al II-lea al parti te fi întîlnită şi la organizaţiile « s d® prim ăvară
dului a acordat atenţie deose de bază nr. 1 şi 4. Şi aici birou De curind s-au desfăşurat ţile socialiste şi să trimită a* gospodăriile agricole colective
lucrările celei de a V-a sesiuni cestora tractoarele şi utilajele nou înfiinţate şi schimbarea a-
bită întăririi continue a raiduri rile au neglijat îndrumarea can a Sfatului popular regional. Lu necesare muncilor din campania cestor seminţe cu seminţe de
crările sesiunii au analizat pro agricolă de primăvară. Acesta soi prin bazele de recepţie şi
lor partidului şi îmbunătăţirii didaţilor de partid cărora le-a blema pregătirilor şi executarea este un început promiţător. To AGROSEM.
în bune condiţiuni a lucrărilor tuşi, atit din referat cit şi din
compoziţiei sale sociale. Congre expirat stagiul de a-şi procura din cadrul campaniei agricole discuţiile purtate de către de Lucrările de Întreţinere a cul
de primăvară. Din însărcinarea putaţi şi invitaţi a reieşit că turilor şi arăturilor de toamnă,
sul a trasat sarcina să se asi la timp recomandările necesare comitetului executiv, tov. depu fată de timpul înaintat, în re precum şi pregătirea terenului
tat Ioan Lascu, vicepreşedinte giunea noastră nu s-a făcut în pentru însăminţări în scopul
gure creşterea în partid a numă şi de a. cere organizaţiilor de al Sfatului popular regional, a că totul pentru ca lucrările a-, menţinerii umezelii acumulată
prezentat referatul asupra mă gricole să poată fie executate în timpul iernii, sînt de aseme
rului de muncitori care lucrea bază respective să-i primească surilor ce s-au luat pînă în pre in timpul cel mai optim şi în nea lucrări pe executarea că
zent şi ceea ce trebuie făcut in condiţiuni bune. rora cea de a V-a sesiune a
ză direct la maşină, astfel încît în rîndurile membrilor de partid. viilor pentru buna reuşită a Sfatului popular regional a pus
campaniei agricole din această De pildă, o mare parte din un accent deosebit. Sesiunea a
elementul muncitoresc să devină Din acest motiv, mulţi au ră primăvară. gospodăriile agricole colective mai stabilit ca tot in această
şi în special cele nou înfiinţa perioadă, paralel cu muncile a-
precumpănitor. mas tot candidaţi, cu toate că Un început prem iţător te nu au asigurată întreaga gricole, să fie intensificată şi
cantitate de seminţe, iar munca acţiunea de îmbunătăţiri funcia
Nu s-ar putea spune că orga au stagiul îndeplinit şi sînt demni Referatul prezentat a scos in nu s-a organizat încă pe bri re, iar în această muncă să se
evidenţă faptul că pină acum găzi şi echipe. De asemenea, pună un accent deosebit pe par
nizaţiile de bază de la exploa să devină membri de partid. In in pregătirea şi desfăşurarea în multe G.A.C.-uri nu s-au res ticiparea maselor.
campaniei agricole de primă pectat indicaţiile date de a se
tarea minieră Teliuc nu s-au această situaţie se găsesc mun vară s-au obţinut unele rezulta Dat fiind condiţiile specifice
preocupat şi n-au respectat a- citorii Ioan AVdîlcă, Anton Mun- te pozitive în special în secto VA A A A din regiunea noastră, cu un cli
rul socialist. Acest lucru se da- mat variat, sarcina principală
ceste indicaţii. Dimpotrivă, prin teanu, Petru Guţă, Petru Mariş, toreşie în primul rînd pregătirii a sfaturilor populare raionale
încă din toamna anului trecut şi a organelor- tehnice agricola
numărul mare de mineri şi mun Ioan Zăvoianu, Ioan Vlad, Si- a unor suprafeţe mari de teren este de a stabili cît mai curind
prin executarea de arături a- posibil, în mod diferenţiat pe
citori pe care i-au primit în rîn- mion Vlad şi alţi fruntaşi în dînci, pregătirii la timp a uti tarlale şi culturi, urgenţele de
lajului agricol din G.A.S.-uri, însămînt'ări. In această acţiu
durile lor, organizaţiile de par producţie şi în activitatea obş G.A.C.-uri şi S.M.T.-uri, precum ne trebuie să se ceară sprijinul
şi unei bune planificări în a- nemijlocit al deputaţilor şi or
tid de la această exploatare au tească. ceste unităţi privind folosirea ganizaţiilor de masă. Un lucru
terenurilor după profilul agro- esenţial, de care trebuie să se
dovedit că luptă pentru înfăp Faptul că organizaţiile de economic al regiunii şi al uni ţină cont în perioada campaniei
tăţilor respective. agricole de primăvară este şi
tuirea sarcinilor trasate de cel bază nr. 1, 3 şi 4 tărăgănează folosirea raţională a tuturor
In acest sens merită relevat tractoarelor, atelajelor şi maşi
de-al II-lea Congres. Acest lu punerea în discuţia adunării faptul că multe din unităţile nilor agricole. In acest sens se-
socialiste agricole au şi înce siunea a recomandat c'a acolo
cru este dovedit de altfel de suc generale a cererilor unor candi put însămînţările de primăva unde sînt tarlale întinse, tabe
ră, iar o mare parte din tere rele tractoriştilor să fie ampla
cesele înregistrate în această daţi de partid, dovedeşte lipsă nuri sînt pregătite pentru ca sate în cîmp, pentru a nu se
odată cu începerea timpului fa mai pierde timp cu deplasarea
direcţie. de interes faţă de întărirea rin- vorabil să înceapă şi restul lu Cea da-a V -a sesiune acestora din comună în cîmp şi
crărilor. Astfel, în raionul Hu a Sfatului popular regional invers. Prin aceasta se va pu
In ultimul timp, organizaţi durilor partidului prin primirea nedoara, peste 2.000 de hectare tea mări volumul lucrărilor şi
ile de bază de la mina Teliuc celor mai buni muncitori, frun au fost deja îngrăşate cu gunoi v-x/ v/'s/ v V v V W V V V V V v VN . se vor realiza economii însem
au primit un număr de 143 can taşi în producţie, care răspund de grajd şi s-au însămihţait a- nate la preţul de cost. Un cal
didaţi de partid, din care 137 la toate chemările organizaţiilor L Nil de multa vreme kirbogcneratonii de la centrala electrică nr. 2 i proape 2.500 m.p. de răsadni trece la organizarea de loturi cul sumar a arătat că numai
sînt mineri şi muncitori care lu de partid. ţe. Numai la gospodăria agri experimentale pentru producţii prin folosirea la m'ax-im.um a
crează nemijlocit în procesul de ( a Combinatului siderurgic din Hunedoara a ieşit din reparaţie generală. colă de stat din Călan s-a rea record la diferite culturi ca po tractoarelor de la S.M.T. Orăş-
producţie, procentul acestora re- Lipsurile organizaţiilor de ba lizat pînă in prezent un pro rumb, grIu, sfeclă de zahăr, etc. tie se poate ca în timp de 30
prezentînd peste 96 la sută din ză în ce priveşte primirea în L La repararea lui a lucrai şi Firtat Mircea, Rusii Iuliu şi Cindca Romu- -j cent de 15 la sută din lucrările Tot un lucru negativ îl consti zile să se are în plus aproape
numărul candidaţilor primiţi. partid a candidaţilor cărora le-a urgenţei a I-a, iar la G.A.C. tuie şi faptul că îngrăşămintele 1.000 hectare. Tot în această pe
expirat stagiul de candidatură, L lus. Datorită străduinţei care au de pus-o aceşti comunişti, turbogenera- ] din Simeria Veche o mare par chimice au fost trimise la uni rioadă, gospodăriile agricole
Să vedem însă în ce măsură se datoresc în mare măsură şi te din cele 80 hectare teren, tăţile agricole in mod insufi colective trebuie să ţină sea
aceste organizaţii de partid s-au comitetului de partid al exploa ^ torul a fost terminai în termemil planificat. j pregătite încă din toamnă, au cient, iar unele consilii de con ma şi de indicaţiile date pri
preocupat de primirea în partid tării miniere Teliuc. Gomitetu! şi fost însămînţate cu diferite ducere ale gospodăriilor agrico vind organizarea de loturi ex
a candidaţilor cărora le-a expi de partid, urmărind creşterea ( In clişeu: Comuniştii Fîriat Mircea, Rusii Iuliu şi Cîndea Romiilus,') culturi. De asemenea, in raio le colective au neglijat chiar şi perimentale pentru obţinerea u-
rat stagiul de candidatură. La numărului de candidaţi şi mem nul Alba s-au repartizat unită transportul la cîmp a îngrăşă nor producţii record la hectar,
organizaţia de bază nr. 3 (se bri de partid mai mult după si l executind prima manevră a turbogeneratorului ieşit din reparaţie generală. ] ţilor socialiste în vederea însă- mintelor naturale. să intensifice acţiunea de mă
cretar Avram Scorobete) există tuaţii şi statistici, nu a avut mînţărilor 2.075 kg. floarea-soa- rire a suprafeţelor pentru ră
în prezent un număr însemnat posibilitatea să descopere că I —f ' — I u - / 1___t v reiui de soi. Putem spune că Măsuri eficace saduri, ia.r in G.A.C.-urile noi
de candidaţi de partid cărora unii candidaţi îşi depăşesc sta asemenea lucrări s-au executat să se treacă cit mai repede la
le-a expirat stagiul de candida giul de candidatură şi că totuşi Calificarea oamenilor şi în raioanele Ilia, Brad, Sebeş organizarea muncii pe brigăzi
tură şi totuşi n-au fost primiţi nu sînt primiţi în rîndul mem şi altele. şi echipe.
în partid. Aşa de pildă, candi brilor de partid. chei a succes o lui In urma lipsurilor semnala
In cadrul sesiunii, deputaţii te, sesiunea a elaboarat o ho- Executarea la timp a tuturor
datului de partid Ioan Bocoş i-a Ţinînd seamă de faptul că pri Se apropia sîîrşitul şutului. ceea, mai întîi a învăţat lăcătu- a.u apreciat eforturile muncito tărîre care, aplicată In practi acestor lucrări preconizate de
Schimbul de noapte clădea ulti şeria. Aici este tot secretul. rilor, inginerilor şi tehnicieni că, are menirea să asigure ter sesiunea a V-a a sfatului popu
expirat stagiul de mai bine de mirea de noi membri şi candi mele tone de cărbune. Craţeris- Schimbul lui nu are nevoie de lor din cadrul S.M.T.-urilor, ca minarea la timp şi in bune con lar regional are menirea să con
tul, după ce mai reparase un de mecanic de craţere. La ort el se re au reuşit să repare la timp diţiuni a campaniei agricole de tribuie la terminarea grabnică
vn an şi jumătate. Au trecut daţi de partid este o sarcină de fect, a plecat la alte locuri de întrece cu oricare miner de Ia întregul utilaj agricol, să în primăvară. După cum reiese a campaniei agricole din aceas
muncă liniştit că în abatajul Iui Vulcan, iar la mînuirea maşini cheie contracte cu toate unită tă primăvară şi să asigure ob
luni de zile de cînd şi tovară mare răspundere, comitetul de Gantz totul merge bine. La ort lor şi utilajelor, Ia repararea lor, din hotărîre, în această perioa ţinerea unor recolte tot mai spo
mai erau vreo 10-15 tone de căr face acelaşi lucru ca oricare me dă trebuie să se pună un ac rite. La realizarea lucrărilor
şilor Anton Petroiesc, Ioan Stă- partid a! minei TeliUG are da bune care nu puteau îi scoase canic. cent deosebit pe organizarea preconizate sînt chemate să par
muncii, pentru ca lucrările a- ticipe toate forţele, începînd de
nescu, Petru Toplicranu, Ioan toria să urmărească îndeaproa din cauză că se defectase cra Ortacii iui Gantz îşi aduc a- gricole de primăvară, să se ter la sfatul popular regional şi pî
terul. In situaţia aceasta s-a ter mintc că de multe ori ar fi ră mine în timpul stabilit şi la un nă la ultimul colectivist şi iă-
Jurcoane şi altora le-a expirat pe cum se achită organizaţiile minat schimbul. La ora 6, orta mas sub normă din cauza de nivel agrotehnic cit mai ridicat. ran muncitor cu gospodărie in
cii lui Ştefan Gantz au apărut fectelor dacă şeful lor de briga Acest lucru este necesar pen
stagiul de candidatură. Deşi ei de bază de această sarcină, să în abataj şi aîlară de defect. Cu dă n-ar cunoaşte bine maşinile tru obţinerea unor producţii co dividuală.
mişcările unui mecanic priceput, şi agregatele. De aceea, ei îi respunzătoare solului din regiu
au dat dovadă, prin fapte, că studieze şi să răspândească ex Gantz cercetă craterul şi-i găsi nea noastră şi in conformitate
„hiba“. Nu era un defect prea poartă un respect deosebit. Şe cu sarcinile stabilite prin pla
merită să fie primiţi în rîndu- perienţa organizaţiilor de bază mare, dar dacă nu te pricepi, ful brigăzii este şi un bun can
nu-i poţi face nimic. In afară didat de partid. In toate împre nul de stat. Pentru aceasta
rilc membrilor de partid, orga care au obţinut rezultate bune de asta în scocuri era mult căr jurările este exemplu demn de este necesar a se trece de ur
bune şi nu se putea lucra în u rm at; îşi ajută ortacii să se genţă la transportul tuturor
nizaţia de bază a neglijat acest’ în primirea de noi membri şi voie. califice, să devină mineri price cantităţilor de bălegar, în pri
mul rînd pe terenurile ce ur
lucru. candidaţi de partid. v. p. Controlul fu terminai în cî puţi. In brigada lui au învăţat mează a fi cultivate cu plante
O situaţie asemănătoare poa teva minute. Ştefan apucă între mineritul Ştefan Pîrvu, Benia-
•-v. . rupătorul şi porni craterul. Mo min Moga şi Mihai Zold, care tehnice, legume şi zarzavaturi
torul mergea, dar lanţul stătea azi sînt şefi de schimb. Andrei etc. Tot ca o lucrare urgentă
f pe loc. Acum lucrurile erau pe a fost stabilită şi strîngerea tu
deplin clare. Opri motorul şi-şi Domocoş care a învăţat de a- turor seminţelor necesare în a-
U N ŞUT IN B R IG A D A îndreptă atenţia spre capul de semenea meseria în brigada lui ceastă campanie, in special în
acţionare. Aici era defectul. Lan Ştefan Gantz, conduce azi o bri
lui C R Î S 1 E A ţul căzuse de pe o stea. Căzuse gadă care se numără printre cele
pentru că nu era destul de strîns. fruntaşe.
Brigada, de tineret a comu avea „goale". Vreo 130— 140 Doi ortaci, înarmaţi cu cîte o ABATAJUL A FOSI SALVAT
nistului Cristea e cunoscută cheie, aşteptau semnalul. Gantz Deşi în ultimele G luni a în-
de rizne, îşi dă unul cu pă repuse lanţul pe stea şi făcu tîmpinat unele greutăţi, briga (Urmare din pag. I-a). craţerul din frontul condus
ca una dintre brigăzile de rerea. semn ortacilor să întindă lanţul. da Iui Gantz s-a achitat întot de comunistul Lucacs Andrei
la mina Aninoasa care, lu Carambolul a fost restabilit, iar deauna de sarcinile pe care le-a din nou al 'nost! . gemea sub povara cărbune
nă de lună, dă patriei sute — Atunci, să tot fie 16 to munca şi-a continuat cursul nor avut. In luna ianuarie ea a dat Oamenii nu se simţeau o- lui lucios.
de tone de cărbune peste ne de căciulă — adăugă ve mal,. Iată ce înseamnă să cu 100 tone de cărbune cocsifica-
plan. sel un altul. noşti meserie. bil peste plan. In luna februarie, bosiţi. Nimeni nu mai avu Vestea că în abatajul lui
condiţiile de muncă fiind mai fa sese vreme să se gîndească Lucacs s-a produs surpare
De curind lucrez şi eu în Lucrul continua în acelaşi Minerul Gantz şi-a dat seama vorabile, şî-a realizat peste plan la asta. Erau satisfăcuţi că se răspîndi in întreaga mi
compania oamenilor din bri ritm. Însufleţirea cu care se încă de cînd a venit la mină că au salvat abatajul. Cel care nă. La sfirşitul schimbului
gada acestui vrednic miner. lopăta cărbunele pe craţere pentru a fi un bun miner, tre 621 tone, iar în luna martie pînă a rupt tăcerea a fost tot şe
Trebuie să mărturisesc că mă uimea. Intre aripa con buie să cunoşti bine maşinile şi în ziua de 6, harnicii mineri ful brigăzii. însă, de la dispecer se anun
m-a surprins de la început dusă de mine şi cea condusă , utilajele cu care lucrezi. De a- ţă că din frontalul din stra
ceea ce am văzut acolo. La de şeful de schimb Nicolae { din Brigada Iui Gantz au dat — Să mergem după artifi tul 8—9 a plecat spre ziuă
intrarea in abataj, „forhaie- Peiric s-a pornit întrecerea. cier. Trebuie să dăm cărbune. un convoi de vagonete încăr
rul" (brigadierul) m-a întîm- La început mi s-a părut că în afara planului alte 32 tone cate cu cărbune cocsiţicabil.
sînt lăsat în urmă. ' Insă un W Nu a trecut nici o oră si
pinat cu următoarele cuvin montator şi electricianul cărbune.
te : Francisc Gabor, care tocmai
terminaseră verificarea insta "iteufse ită descoperirii
— Ştefane, iei partea ves laţiilor din abataj, însufleţiţi
tică in primire. E puşcat. Dai de entuziasmul muncii noa R E Z E R V E L O R IN T E I
afară, armezi, puşti şi dai stre, ni s-au alăturat.
din nou afară. Răspunzînd chemării patrioti minuarea însemnată a deşeurilor conomii de seamă atît la forţă luat angajamentul să o produ DE CtfTEGORM m
Pînă la sfirşit, bătălia a ce a siderurgiştilor hunedoreni ce rezultă pe jgheaburile de tur de muncă cît şi ia materiale, că în afara planului de livrări,
Mi-am dat seama de în fost cîştigată de aripa vesti de a da patriei cît mai mult me nare şi care reintră în procesul mărind în acelaşi timp produc venind astfel în sprijinul turnă I - îAiO-
dată că e vorba de o zi „re că. Stâpiniţi de o mulţumire tal, colectivul uzinei „Victoria“ ţia. De asemenea, generalizarea
cord". Trebuia deci să depu neascunsă, am curăţit aripa din Călan şi-a luat angajamen de producţie necesitînd un plus torilor. In trimestrul III şi IV şî specule
nem eforturi. şi am armat din nou. Ne tul de a obţine în anul acesta de cheltuieli. Totodată, se face sistemului prin fluidizare atrage vor intra în funcţie noile cubi-
am bucurat cu toţii. Şi eu, şi importante cantităţi de fontă şi posibilă transferarea unui nu după sine introducerea unui sis louri cu antebazin şi aer insu A , B.C.
In abataj, craterele abia ajutorul de miner Didel Ciu semicocs peste plan, de a rea măr însemnat de muncitori la tem de captare a gudroanelor,
puteau duce spre gura nea lei, şi vagonetarul llie Bră- fapt care în momentul de faţă flat, preîncălzit, care sînt menite 'XV.L A
gră a rolului cărbunele ce dăţeanu, şi Petre Todireacă. liza însemnate economii la pre alte munci, fapt ce aduce după să asigure o producţie mărită
venea din cele două aripi. Cîteva pîlpîiri gălbui apăru ţul de cost. sine o creştere considerabilă a constituie obiectul de studiu al de lingotiere, ce în anui acesta
M-am alăturat ortacilor, şi te în gura suitorului ne a- productivităţii muncii precum şi inginerilor şi tehnicienilor de la prezintă o creştere faţă de 1958
nunţau că şutul s-a terminat. Pentru realizarea acestor an acest sector. In scopul măririi cu 20 la sută.
munca a început cu însufle Soseau ortacii din schimbul o însemnată scădere a preţului producţiei de semicocs prin flui
ţire. Peste o oră, ambele II. Ei tie-au încredinţat că gajamente muncitorii, tehnicienii de cost al fontei. dizare cu cca. 15 tone pe zi şi Prin transformarea furnalului
fronturi erau curăţate şi în munca lor nu va ştirbi suc şi inginerii din uzina noastră 1 la o capacitate de 250 m.c.
timp ce o parte din „băieţi" cesul obţinut de schimbul depun eforturi susţinute în sco De asemenea, economii impor cuptor, s-a preconizat mărirea volum util, prin transformarea
dădeau lemn şi armau, două nostru. pul descoperirii şi folosirii cît tante se pot realiza şi prin uti temperaturii aerului insuflat în bateriei a doua Ab-der-Halden
maşini de perforat, cu zgo mai raţionale a rezervelor in lizarea gazului de furnal la us cuptoare printr-o combustie su in carbofluid, prin desăvîrşirea
motul lor specific, mergeau In aceeaşi zi. o ştire din terne. Şi rezultatele sînt din carea jgheaburilor de turnare.’ De plimentară de motorină, în spe
din '.plin. La ora zece şi ju emisiunea locală a staţiei de cele mai bune. asemenea, pentru realizarea unui cial în timpul răcoros. reparaţiei capitale a turnătoriei
mătate, cele două aripi erau radioficare mi-a atras aten consum specific redus de cocs vechi şi profilarea noii turnăto
pregătite deja pentru puş- ţia : „Brigada comunistului Astfel, s-a constatat că la sec rii de lingotiere, prin folosirea
care. llie, vagonetarul de la la maximum a tuturor rezerve
rol, a adus vestea că nu mai Cristea a extras, peste plan, torul furnale, un prim factor care la furnale, este necesar ca aerul In sectorul turnătorie, s-a îm lor interne, în decursul anului a-
are de lucru. Cărbunele din in primele 9 zile ale lunii
rol a fost încărcat. martie cantitatea de 681 to duce !a economisirea muncii vii preîncălzit ce se introduce în bunătăţit calitatea fontei lichide cesta colectivul uzinei noastre
ne de cărbune, iar randamen şi materializate, este introduce ele să aibă o temperatură cît în vederea reducerii rebuturilor,
— Cîte vagonete s-au în tul pe post este de 11,34 tone. va asigura neîndoielnic îndepli
cărcat Iile? — am întrebat Brigada lui Cristea a înscris rea într-un termen cît vVr.i scurt mai ridicată. Acest fapt, la uzi în special la piesele dificile şi nirea şi depăşirea angajamente
cele mai de seamă succese a unei benzi de turnat fontă. In- na „Victoria“ din Călan mai lor luate'.
eu curios. in întrecerea dintre brigăzi". troducînd această bandă, se eli constituie încă o problemă. radiatoare. In acest sens s-a pre
— Vreo 50 — a răspuns mină complect spargerea ma văzut încărcarea cubilourilor cu IOAN STOICOI
Am zimbit mulţumit şi nuală a fontei, se îmbunătăţeşte La sectorul semicocs, semicoc- o cantitate apreciabilă de fontă
vagonetarul căutind să-şi as mi-am sp u s: calitatea ei şi se ajunge la di sificarea cărbunelui prin fluidi din consum propriu, tratată spe inginer
cundă un zlmbei ivii în col zare asigură realizarea unor e- cial, pe care furnaliştii şi-au
tul buzelor. El ştia că s-au — La astea 681 de tone
încărcat vreo 70 de vagonete, mai adăugăm şi succesul
nostru de azi. Şut ca al lui
dar aşa face mereu — nu Cristea să tot fie !
spune adevărul decît la sfîr-
şilul şutului. ŞTEFAM POPA
Ora 11. Alte două cîmpuri miner — Aninoasa $
puşcate aşteptau să fie date
în rol.
— Se va încărca, dacă vom
S \s J <\T'—