Page 58 - 1959-03

PROLETAR] DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VAl
Anul XI Nr. 1319
Cu planul
trim estrial
îndeplinit
In ziua de 16 februarie, tur­
nătoria de fontă de la Combina­
tul siderurgic din Hunedoara şi-a
realizat planul trimestrial. In a-
ceastă perioadă, productivitatea
muncii a crescut cu 14,3 la sută
şi s-a îmbunătăţit calitatea pie­
selor turnate cu 42 la sută.
Cu o zi mai tîrziu, adică în 17
februarie, şi-a realizat planul tri­
mestrial şi turnătoria de tuburi.
Aici, productivitatea muncii a
crescut cu 16,2 la sută iar cali­
tatea tuburilor turnate s-a îmbu­
nătăţit cu 35 la sută.
O contribuţie însemnată la ob­
ţinerea acestui succes au adus-o
maistrul Alexandru Balint şi
turnătorii Mihai Rusu, Mibai
Spătaru şi Gheorghe Simeria de
la turnătorie de tuburi, loa-
chim Spariosu, Balint Muşa şi
Iosif Sîrbu de !a turnătoria de
fontă, toţi fruntaşi în producţie.
US
Pentru fruntaşii Uzinei de re­
parat utilaj Minier din Petro­
şani se numără şi sudorul KO-
VAGS ALEXANDRU. Zi de zi
el îşi depăşeşte norma cu 30 la
sută.
lată-t, în clişeul de fată, su-
dînd un vagonet de mină.
A f
In urm a ap ariţiei! H o ffă n rli partidului şs guvernului privind îm b u n ă tă fire a
în v ăfăm în îu iu i s e ra l şi fără frecvenţă de cuiîură generală şi superior
LA Ş C O A L A MUNCII
Recenta Hotărîre a Comitetului Cen­
tral al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­
niştri ai R. P. Romînc privind îmbu­
nătăţirea învăţămîntului seral şi fără
frecvenţă de cultură generală şi supe­
rior, prin care se asigură tinerilor
muncitori posibilităţi largi, pe care nu
le-au avut nicicînd sub trecutele re­
gimuri, de a munci în producţie şi de
a învăţa în şcoli şi facultăţi pentru a
deveni muncitori, ingineri şi tehnicieni
cu înaltă calificare şi cu un ridicat
nivel de cultură generală, a fost pri­
mită cu multă satisfacţie de către ele­
vii secţiei serale a şcolii medii din Cu-
gir. Aici învaţă în prezent aproape
200 de muncitori. Fiecare dintre ci
este dornic să devină un lucrător cit
mai priceput, un maistru bun, ori să
urmeze un institut de învăţămînt su­
perior. Anul trecut, spre exemplu, 9
dintre absolvenţii secţiei serale a Şcolii din Cugir, printre care strungarii Iosif
medii din Cugir au intrat în facultăţile
de mecanică din Timişoara şi Cluj.
Printre ei se află strungarii Cornel
Popa, Ioan Cărpinişan, Gheorghe Cri-
şan, frezorul Victor Afunteanu şi alţii.
Conducerea Uzinelor Metalurgice din
Cugir a luat măsuri pentru a crea
condiţii din ^ele mai optime munci­
torilor care urmează cursurile şcolii
Joi 19 martie 1959 4 pagini 20 bani
Pentru sporirea producţiei agricole, Consfătuiri
pentru întărirea puterii economice
In cursul zilei de ieri, la sec­
a gospodăriilor colective! ţia de propagandă şi agitaţie a
Comitetului regional de partid a
Cuvîntul colectiviştilor avut loc o consfătuire cu redac­ rA m & m X'V\VO:->!*5V-'äVA,asv.W.,.v.,:v.: Voro
torii şefi şi şefii secţiilor Viaţa
Chemarea la întrecere socialistă lansată de către colecti­ de partid de Ia ziarele din re­ LA TEIUŞ - f In anii puterii populare,
giunea Hunedoara. Au partici­ în oraşul Lupenl au fost ]
viştii din Nădăştia Interioară are un larg răsunet in rîndurile pat şi corespondenţii ziarelor
centrale.. date în folosinţă nunieroa- ]
tuturor colectiviştilor din regiune. Tot mai muilţi colectivişti,
In cadrul consfătuirii s-a ana­ se construcţii soclal-cultu-i
convinşi de importanţa măririi producţiei agricole şi a puterii lizat felul în care se preocupă Au început însăminţările de primăvara râie. De curînd a fost dat în fo- i
ziarele din regiune de probleme­ losinţă minerilor din Lupeni un
economice a gospodăriilor colective, răspund acestei chemări, le izvorîte din hotărîrea Confe­ bloc-magazin. La parter blocul cu­
rinţei regionale de partid. prinde un magazin alimentar, o
amgajîndu-se să îndeplinească şi să depăşească obiectivele pre­ măcelărie şl o farmacie, iar la
Din referatele prezentate de etaj 17 apartamente de locuit.
văzute de colectiviştii din Nădăştia Inferioară. tov. I. Sîrbu, redactor şef ai TEIUŞ (de la brazde peste ogoa­ nuare 3 ha. cu ovăz,
ziarului „Drumul socialismului", 3 ha. cu floarea- IN CLIŞEU: Aspect al noului
w şi I. Mîrza redactor şef al zia­ subredacţia noastră rele înfrăţite şi soarelui.
rului „Steagul roşu", din discu­ voluntară). îndru­ proaspăt zuîntate de bloc-magazln din Lupeni.
Râspunzînd chemării colecti­ ţiile purtate şi din concluziile maţi de organele mustul zăpezii şi Întovărăşirea a-
trase de către tov. Rudolî Ba- gricolă „Drumul lui Pentru
Gospodăria colectivă viştilor din Nădăştia inferioară, lazs, şeful secţiei de propagandă locale de partid şi- apa ploilor din zi­ Lenin“ din Stremţ înfrumuseţarea
şi agitaţie, şi David Lazăr, se­ de stat, colectiviştii lele precedente. In a însămînţat 2 ha.
din Turdaş membrii G.A.C. „6 Martie" din cretar al Comitetului regional de această 'primă zi, cu griu de primă­ oraşului
Turdaş s-au angajat să obţină partid, s-au desprins sarcinile ce şi întovărăşiţii din colectiviştii au in- vară, 1 ha. cu ovăz
stau în faţa ziarelor din regiu­ comuna Teiuş au sămînţat 2 ha. cu şi 0,5 ha. cu floa­ HAŢEG (de la subredacţia
în acest an o producţie de cel puţin 2.400 kg. griu, 1.600 kg. nea noastră în mobilizarea oa­ orz şi 2 ha. cu noastră voluntară). In una din
menilor muncii din industrie, acordat încă din lu­ sfeclă de zahăr. în ­ rea - soarelui. Prin­ sesiunile sfatului popular al o-
ovăz şi 4.000 kg. borceag (uscat), in medie la hectar. De ase­ agricultură şi din celelalte dome­ nile de iarnă o ma­ tovărăşirea „Dru­ raşului Haţeg, care a avut loc
nii de activitate la înfăptuirea re atenţie pregăti­ mul socialismului“ tre întovărăşiţii din zilele trecute, s-a luat în discuţie
menea, ei s-au angajat să obţină anual cel puţin 2.400 litri importantelor obiective stabilite rilor pentru începe­ a însămînţat 1 • ha. problema înfrumuseţării străzi­
de Conferinţa regională de par­ rea campaniei agri­ cu sfeclă de zahăr- Stremţ care au ie­ lor şi parcurilor. In cuvîntul lor,
lapte pe cap de vacă furajată. tid. cole de primăvară. iar întovărăşirea deputaţii Melixima Doţiu, Gheor­
„16 februarie“ a şit primii la insă- ghe Fechete şi alţii, au făcut
Pentru a putea mări ferma de animale, pînă la sfîrşitul Tot în cursul zilei de ieri a Astfel, timpul fa­ însămînţat 1 ha. cu mlnţări sînt Chiriac propuneri privitoare la plantarea
avut loc o şedinţă de analiză a orz şi. unul cu ovăz. pe o serie de străzi a pomilor
anului în curs colectiviştii din Turdaş vor termina¦construcţia felului cum muncesc organiza­ vorabil găsindu-i Colectiviştii vor în- Coman, Traian Tri- ornamentali, amenajarea parcu­
ţiile de partid, de masă şi ofi­ pregătiţi, colectiviş­ săminta în conti­
celui de al îl-tea grajd — cu o capacitate de 50 bovine — a ciile poştale în problema colec­ tii şi întovărăşiţii fu, Nicolae Calda
tării abonamentelor şi difuzării
unei maternităţi pentru 30 scroafe, a unor coteţe pentru 600 presei în regiune. au pornit în dimi­ şi alţii.
neaţa zilei de 17
păsări etc. S-au relevat deficienţele exis­ martie să tragă ’ ADRIAN OŢOIU
tente şi. s-au stabilit măsurile ce
In răspunsul adresat colecti­ trebuie luate pentru îmbunătă­
ţirea activităţii în această direc­
viştilor din Nădăştia Inferioară, Gospodăria colectivă ţie.
colectiviştii din satul Draşov din Draşov -O -
s-au angajat să obţină in me­ Brigada artistică
de agitaţie
die la hectar, cel puţin 2.000 kg. griu, 3.000 kg. porumb,
De curind, colectivul de con­
1.500 kg. ovăz, 22.000 kg. sfeclă de zahăr, 1.400 kg. floarea- ducere al cooperativei „Rete­
zatul“ din Haţeg a luat iniţia­
soarelui — de soiul V/niimk — 15.000 kg. cartofi. tiva de a reorganiza brigada
artistică de agitaţie a coopera­
Pentru mărirea veniturilor gospodăriei. colectiviştii din tivei, brigadă care în trecut s-a
clasat pe locul II la concursul
Draşov s-au angajat să vîndă statului in acest an peste 200 artistic din cadrul regiunii, dâr
care în ultimul timp era pe
kg. griu, la fiecare hectar cultivat cu această cultură. Ei vor punctul de a se destrăma.
vinde de asemenea statului 3 000 kg. porumb, 5.000 kg. car­ Această iniţiativă a fost in- rilor existente şi plantarea de
timpi-nată cu multă căldură de
tofi şi 10.000 kg. carne de porc şi de vită. cei 25 de membri ai brigăzii trandafiri în ronduri. Comitetul
artistice de agitaţie. Ei s-au
-ir angajat ca in programele pe
care le vor susţine să satirizeze
Colectiviştii din Foit — sat aspectele negative ce se mai executiv al sfatului popular oră­
manifestă in activitatea coope­
Gospodăria colectivă 1 de curind colectivizat — au a- rativei „Retezatul“ şi în alte şenesc a elaborat o decizie în
instituţii şi întreprinderi din
din Foit , probat cu multă însufleţire o- oraş. care au fost stabilite măsurile
6/ac/ioe/e chemării colectivişti­ Printre cooperatorii oare for­ necesare traducerii în fapt a a-
mează brigada artistică, de a-
lor din Nădăştia Inferioară. Ei s-au angajat cu acest prilej să gitaţie reorganizată se află cestor propuneri.
numeroşi fruntaşi în producţie
obţină producţii şi mai mari şi să reducă numărul zilelor- ca : cizmarul Ştefan Trandafir,
croitorul Ion Vlăiconi, croito­
muncă cu 11 la sută faţă de cel planificat. reasa Lăcrămioara Sălăjan, zu­ Aspect de la e- Pentru a veni în sprijinul ac­
gravul Tiberiu Schenk şi alţii. laborarea unei şar­ ţiunii de înfrumuseţare a oraşu­
Ţinînd seama de puterea economică a gospodăriei şi fer­ je noi de oţel ta lui comitetul orăşenesc U.T.M.
N. S. cuptorul nr. 3 de şi comitetul orăşenesc al femei­
tilitatea solului, colectiviştii din Foit s-au angajat să obţină în la oţelăria nouă lor s-au angajat că vor antrena
din Hunedoara. şi mobiliza la acţiunea de plan­
anul acesta 2.200 kg. griu, 1.800 kg. ovăz, 1.200 kg. floarea-
soarelui şi 30.000 kg. sfeclă de zahăr în medie la hectar.
Pentru construcţia grajdurilor şi magaziilor necesare,
G.A.C. „Mureşana"-Foit şi-a pr opus să confecţioneze 60.000
buc. cărămidă. tare a pomilor şi trandafirilor
organizaţiile U.T.M., comitetele
i i!® ii întovărăşire agricolă şi opmisiile de femei din oraş
SIDONIA RUSAN
Recent s-a inaugurat în satul care s-au înscris în întovărăşire Citiţi în pag. IV-a
Pianu de Sus raionul Sebeş, cea au fost tovarăşii Gheorghe Stă-
de-a doua întovărăşire agricolă ® Vizita grupului de depu­
— denumită „Unirea“ — în care nilă, Nicolae Dura, Ioan Ghibu.
s-au înscris 135 familii cu o su­ loan Barabaş, Zaharie Uian, Si- taţi ai Sovietului Suprem a!
prafaţă de 158 hectare teren. mion Teodorescu şi alţii. U.R.S.S. în Anglia
Printre primii ţărani muncitori M. lOSIf- ® Statele socialiste — rea-
zim de nădejde pentru dez­
corespondenl voltarea ţărilor care au sfă-
rîmat cătuşele coloniale
•L&'— ÎNTINERESC POMII
® Noi divergenţe in sinul
Cu tot pămîniul în întovărăşire Sfatul popular al oraşului Deva a luat iniţiativa ca în aceas­ coaliţiei atlantice
tă primăvară să aranjeze coroanele tuturor pomilor orna­
© Pentru tratative intre Est
mentali de pe străzile şi din parcurile oraşului. şi Vest
iot mai mulţi ţărani munci­ ţăranii muncitori ai comunei In acest sens a fost formată o echipă de specialişti care ® întrevedere1 între A. No­
tori din cele 7 sate ale comunei Certeju de Sus s-au înscris în votny şi W. Ulbricht
Certeju de Sus îşi înscriu întrea­ întovărăşiri cu toată suprafaţa pînă în prezent a rotunjit şi curăţat de uscături coroanele a
ga suprafaţă de teren ce posedă de teren.
în întovărăşirile agricole exis­ peste 2.000 pomi în special ale celor din parcul Filimon Sîrbu,
tente. NICOLAE DRAGUŞ
¦Piaţa Unirii, străzile Dr. Petru Groza, 23 August, Aurel Vlaicu
Pînă în prezent, 92 la sută din corespondent
şi altele. Această acţiune, menită să dea un aspect plăcut oraşului
Deva continuă. p- C0VACI
TELE G R A FIS TA
O mină mică şi delicată apasă printre degete spu.nind celui de prin părţile Sucevei, are faţa ro­
îndeminaiic minerul manipulato­ alături : tundă, cu irăsăiuri liniştite şi pă­
serale de cultură generală. Astfel, a- turale. Ei sînt conştienţi că prin pre­ rului. Un ţăcănit scurt şi prelung. rul pieptănat simplu.
cestora li s-a creat posibilitatea ca în gătirea lor, prin însuşirea unor bogate Vlefurile de metal se. îniilnesc şi — Foarte important. Trenul cu
producţie să lucreze în schimbul de şi temeinice cunoştinţe, vor contribui se despart. Undeva, poaie la sla- nr... va irece ta ora... cu destina­ ...E noapte firziu. Rină la veni­
dimineaţa, iar cei care dorm ia că­ şi mai mult ta îndeplinirea sarcinilor ţia următoare, semnalele îşi contu­ ţia... Asiguraţi securitatea de cir­ rea trenului nostru mai e mult.
min au fost grupaţi pe dormitoare, construcţiei socialiste din patria noas­ rează menirea. Se transmite. Cei culaţie pentru trenul special nr... Pe peron, rar trece cile un călător
punîndu-li-se la dispoziţie pentru stu­ tră. inlîrziat. In sala de aşteptare e
diu colţurile roşii din blocuri. Crearea O Se scoală apoi de la masă şi cald. Aci însă, în cabina ielegra­
de noi condiţii pentru aceştia va sta interesaţi îşi încordează atenţia, porneşte să transmită dispoziţiile fului, atentă la semnale, cu ochii
şi pe mai departe în atenţia conducerii ascultă, sau trec banda de hîrtie de rigoare. pe aparatele de control, o femeie
U. M. Cugir. veghează la siguranţa circulaţiei.
# Eu n-am înţeles acest limbaj
Inţelegînd că scopul învăţămîntului născut sub manipulatorul cu miner Ani rugat-o să ne împărtăşească
seral şi fără frecvenţă este să pregă­ La Călan a in­ rotund şi virjuri metalice. Mă in­ cum a ajuns ielcgrafislă. Tovarăşa
tească pe scară tot mai largă, din rîn- trat de curînd în teresa nu mecanismul ci omul. Eleonora Apostol vorbeşte fără să
dul oamenilor muncii care să lucreze funcţiune un nou se grăbească alegîndu-şi cuvin­
direct în producţie cadre de muncitori, cuptor la bateria Cel care transmite e o femeie, tele.
tehnicieni şi ingineri cu înaltă califi­ de semlcocs prin Iov. Eleonora Apostol, lelegrafis-
care şi cu un nivel de cultură gene­ fluidizare. la staţiei C.F.R. Teiuş. Vorbeşte — Vedeţi, la noi, la ielegrafişti,
rală ridicat, corespunzător necesităţilor aprins cu un ceferist despre un este de mare importanţă ca tot
dezvoltării continue a economiei şi cul­ Odată cu intra­ vagon care are gabaritul depăşit ceea ce facem să fie corect. Vă
turii, elevii secţiei serale a Şcolii medii rea în funcţiune a şi care dacă nu i se va asigura ' închipuiţi ce s-ar puiea îniunpla
bateriei producţia un regim special de circulaţie riscă dacă am denatura vreo dispozi­
Popa, Gheorghe Băluţ, Maximilian Za- de semlcocs a uzi­ să lovească vreun pod sau vreun ţie. O eroare cit de mică face
moniţă, electricianul Gheorghe Ghion- nei din Călan va tunel. Ceferistul pleacă să dea mult rău. Dar nu se îniîmplă.
ghioş, s-au angajat să obţină rezul­ creşte cu 150% lar dispoziţiile de rigoare, iar ielegra-
tate frumoase atîf ta locul lor de mun­ preţul de cost pe jisia negtijind peniru un moment S-a oprit, a trecut printre dege­
că cit şi în învăţătură, pentru a răs­ tonă este mai re­ prezenţa mea, se întoarce către te o fişie de hîrtie imprimată cu
dus cu aproape 100 teleimprimator şi transmite şi sta­ liniile şi punctele alfabetului mor­
punde în acest fel grijii pe care parti­ de Iei. Calitatea a- ţiilor următoare telegrama pri­ se, apoi a încheiat:
cestul produs este mită de la regionala C.F.R. Cluj.
dul şi guvernul o poartă tinerilor superioară. Degetele îi aleargă cu agilitate pe — Cit despre felul cum am
claviatura maşinii bătîncţ cu pre­ ajuns telegrafistă, e simplu. ‘Am
muncitori care doresc să-şi ridice ni­ cizie textul mesajului. Se întoarce fost calificată la locul de muncă.
apoi din nou către manipulatorul
velul cunoştinţelor profesionale şi cul- lelpgrafic, bate confirmarea şi ...Imprimaiorul a început din
mimai după aceea ni se adresează. nou să ţăcăne. Alte şi alte tele­
grame.
Vorbeşte in dialectul celor de
I. STANESCU