Page 59 - 1959-03

Paor. 2
Ne scriu activişti ai staturilor populare
M CA j w ; a m a u e ă ttm a iia j* g & s j- A x n fttm m ia ( i m i m u i i j •r r I im w aBOBPafcw ria « o t iiu B .v .’jwwr M r .» a u »w6 *
UNELE NEAJUNSURI
care pot fi înlăturate
In comuna Şoimuş activează mai
multe formaţii artistice. Ele dau di­
ferite programe artistice cu anumite
ocazii, prezintă şezători, organizează
serbări etc. In ultimul timp unele
dintre aceste formaţii au obţinut
rezultate bune. De pildă, în toam­
na anului trecut, formaţia corală şi
de fluieraşi din satul Boholt s-a
clasat înt cadrul unui concurs in-
tercomunal pentru faza raională.
Că, se mai manifestă unele lip­
suri în pregătirea formaţiilor culiu-
ral-artistice din comuna noastră, a-
ceasta se datoreşte în primul rînd
nu numai organizatorilor ci şi fap­
tului că în satul dg reşedinţă, Şoi­
muş, întreaga activitate se desfă­
şoară într-un cămin cultural Im­
provizat. Sfatul popular s-a îngrijit
să înlăture acest neajuns şi îm­
preună cu toţi cetăţenii comunei a
hotărît să construiască un cămin
cultural prevăzut şi cu ecran pentru
proiecţia filmelor.
Lucrările au început în anul 1957.
Trebuie spus că întreaga cantitate
de cărămidă a fost făcută cu po­
sibilităţi locale şi prin munca vo­
luntară a cetăţenilor. De asemenea,
din contribuţia bănească s-au pro­
curat 4.000 kg. ciment, un vagon
la g o sp o d ă rea
colectivă
âm O strov
Era o dimineaţă însorită cu aspect
primăvăratec. Colectiviştii erau în mare
fierbere. Privrndu-i, i-am asemuit cu
un roi de harnice albine. Unii încărcau
gunoiul de grajd în căruţe şi-l trans­
portau la cîmp. Alţii — cu alte că­
ruţe — duceau la perimetru însămîn-
ţat cu culturi de toamnă, sacii cu în­
grăşăminte chimice pentru a fi îm­
prăştiate pe. suprafeţele îttşămînţate
cu grîu şi cu secară.
M-am abătut şi prin livada colecti­
viştilor din Ostrov. Am văzut şi aici
lucruri frumoase. Colectiviştii erau la
sfîrşitul lucrărilor de curăţire şi stropi­
re a pomilor. Toţi cei 1.250 de pomi
pe care-i are gospodăria erau frumos
curăţiţi şi stropiţi cu ulei horticol. In
locul celor 250 pomi care s-au uscat şi
care au fost scoşi din livadă, colecti­
viştii vor planta în primăvara aceasta
alţii. In apropierea livezii am dat şi
peste răsadniţe. Colectiviştii şi-au a-
menajat aici peste 30 m.p. de răsad­
niţe.
ANA GLIGOR
corespondentă trelor comunale au fost prezen­
-O —
Pionierii - harnici
ai cărţii
Pe lingă alte preocupări, ca o
importantă îndeletnicire pentru
pionierii din satele şi comunele
raionului Sebeş este şi aceea a
difuzării cărţii în rîndul maselor
populare.
Astfel, cu ajutorul utemiştilor
şi al cadrelor didactice, pionierii
au difuzat pînă în prezent cărţi
în valoare de peste 5.400 lei.
Printre pionierii, care s-au e-
videnţiat în această acţiune se
numără cei din Jina, Roşia de
Secaş şi Păuca.
o ra şelo r
Piuă nu de mult in înfăţişarea ora­
şelor şi centrelor' populate s-a reflec­
tat politica regimurilor din trecut,
cind de frumuseţea florilor şl de a
spaţiilor Verzi se bucurau - numai a-
numiie clase. Astăzi în ţara noastră
toate aceslea au devenii bunuri ale
întregului popor muncitor. Suprafaţa
spaţiilor verzi a crescut mult. Trans­
formarea creatoare a naturii din punct
de vedere estetic şi uiilitor creează con­
diţii de irai iot mai bune oamenilor
muncii.
In regiunea noastră, organele locale
care gospodăresc oraşele şi satele, or­
ganizaţiile de¦ masă, precum şi fie­
care cetăţean in parte, mai au multe
de făcut pentru a realiza iot ceea ce
se cere de făcut in acest domeniu.
In multe din oraşele şi centrele
populate din regiunea ¦noastră se gă­
sesc spaţii libere, in special la ,inier-'
secţii de .străzi, la intervale etc. In
ioc ca acestea să fie aranjate peniru
a oferi populaţiei locuri de . odihnă,
multe din ele. stau libere, neîngrijite.
Unele din ele sînt pline de gunoaie,
ceea ce oferă o privelişte neplăcută.
In unele spaţii libere cu caracter
provizoriu, amenajarea trebuie să fie
m u MUL SOCIALISMULUI Nr. 1319
T^^íTítrraarwajOHaHC^
Cresc rtndnrllc Cronică himedoreana
organizaţiei VW ' A A ' ^ A A A ''
le pionieri
Din contribuţia voluntară
La şcoala elementară din Vi­
ile noi — Deva a avut loc zilele Tehnicianul Trtiţă In prima decadă a lunii martie, în raionul Hunedoara
trecute primirea de noi membri Sebastian pe lîngă ’s-a terminat votarea contribuţiei voluntare. Cei aproape 6.000 •
de var, fler beton şl alte materiale. în organizaţia de pionieri. Cu faptul că este un cetăţeni care au participat la adunările populare ţinute cu
Pînă în prezent lucrările de zidărie acest prilej, adunarea generală bun meseriaş, esle această ocazie au votat suma de 335.416 lei.
au ajuns la prima centură de bclon a pionierilor a pus în discuţie pe şi un aciiv cititor
şi au fost executate în întregime cei mai silitori şi merituoşi e- al bibliotecii de la Această sumă va fi folosită pentru continuarea lucrărilor
prin muncă voluntară. levi. Au fost primiţi un număr centrala electrică de construcţie la cele 16 şcoli începute anul trecut, începerea.
de 14 noi pionieri printre care: nr. 2 din Combina­ 1construcţiei a două noi şcoli mărirea numărului de săli de
Pentru acest an adunarea popu­ Dorina Alba, Mihaieia Băţ, Mir- tul Siderurgic din ’clasă la 3 şcoli şi repararea altor 8 localuri de şcoală din
lară a votat o contribuţie voluntară cea Teodor, Dorica Faur, Soni Hunedoara, [raion.
de 16.460 lei. Cu aceşti bani puiem Todoroni, Marin Văduva, Lica
procura ţigla şi executa lucrările de Florea, Constantin Mihu, Corne­ IN CLIŞEU: Tru- De asemenea, vor fi continuate lucrările de construcţii a
tencuială. lia Setnic şi alţii. ţă Sebastian înain­ »9 cămine culturale şi repararea altor 3 cămine, construirea1
te de a pleca acasă
De ce totuşi lucrările la acest că­ După primirea cravatelor roşii, a trecut pe la bi­ \unui internat la şcoala din Teliuc şi a unui dispensar la Strei.
min cultural merg cu încetineală? noii pionieri şi-au luat angaja­ blioteca, unde tova­ | Sîngiorgiu, construirea a 8 pod uri şi podeţe etc.
Iată o întrebare pentru rezolvarea mentul să ajute pe elevii mai răşa Bălie Victoria '> La îndemnul deputaţilor Gheorghe Sincrean, Fetea So-
căreia cerem concursul şi altor slabi la învăţătură pentru a de­ îi pune la dispoziţie lomon, Gheorghe Toma, losif Nagy şi altor depulafi, cetăţenii
organe. Ne lipseşte, de pildă, ma­ veni şi ei pionieri. cărţile dorite.
terialul lemnos. Pentru a face une'e |din raionul Hunedoara au şi început să-şi achite contribuţia lor.
economii ne-am gîndit că e mai T. MARTIN Numai în timpul adunărilor s-a strîns suma de 8.000 lei
bine să folosim brădetul care se gă­
seşte din abundenţă în păşunea co­ corespondent iar pînă in prezent comunele Nandru, Sintandrei, Călan şi
munală. Insă, Ocolul silvic din Si- Hăşdat au achitat intre 25 şi 50 la sută din sumele votate.
meria se opune acestui lucru sub
pretextul că terenul ar fi supus e- Un nou depozit comercial
roziunllor. Dar nu-i adevărat. Noi
cunoaştem acest teren şi ştim că C ît mal multe La Hunedoara au început lucrările de construcţie a unui >
dedesubt se găseşte numai piatră, economii mare depozit comercial. Pînă acum s-au terminat lucrările de <
In plus pe toată întinderea păşunii amenajare a şantierului, s-au turnat fundaţiile etc. Aproape ţ
sînt şl plantaţii de salcîmi. Aşa că Deşi o întreprindere mică, în­ Veşti din Săsciori 30 la sută din lucrările prevăzute pentru acest an au şi fost e
nu vedem ce fei de eroziune va treprinderea' de gospodărire oră­ efectuate.
putea fi aici şi de ce nu ni se per­ şenească din Haţeg luptă intens Contribuţie în muncă ţăranii întovărăşiţi din Săsciori au ieşit
mite să folosim acest brădet mai pentru a realiza cît mai multe e- la curăţirea păşunilor. Construirea noului depozit stă şi în atenţia Sfatului popu­
ales că sfatul popular şi cetăţenii conomii. Una din secţiile oare îndrumaţi de organizaţia de partid lar orăşenesc Hunedoara la propunerea căruia, in timpul efec­
s-au angajat să planteze aici alţi s-au remarcat din acest punct de şi sprijiniţi de comitetul executiv al Ţăranii din Săsciori au curăţat, între tuării lucrărilor se aduc o serie de îmbunătăţiri menite să mă­
puieţi de brădet. De asemenea, a- vedere, este secţia electrică. Lu­ sfatului popular comunal, deputaţii din altele, păşunea Dorea iar ţăranii din rească posibilităţile de depozitare şi să reducă pe cît posibil
vem bani pentru procurarea ţiglei. crătorii acestei secţii — pe plan Săsciori au mobilizat ţăranii muncitori Laz, păşunea lor. In total au fost cu­ cheltuielile de construcţie.
Dar secţia comercială a Sfatului din localitate la acţiunea de întreţinere răţate 35 hectare păşune, prestîndu-se
popular raional lila ne amînă me­ local şi cu resurse proprii — au a drumului Săsciori-Laz. în acest scop 2.200 ore de muncă vo­ Astfel, s-a observat că între sol şi nivelul superior al fun­
reu cu repartiţia, !ar zidăria cămi­ luntară. daţiei rărnine un mare spaţiu ce trebuia umplut cu păm.înt
nului cultural, şade în ploi şi via­ reparat un transformator electric La chemarea deputaţilor au răspuns adus din altă parte. De aceia s-a hotărît ca acest spaţiu să
turi. Cerem deci ca şi această pro­ de 75 kw al hidrocentralei din numeroşi ţărani muncitori din sat. Strîng seminţe nu fie acoperit cu umplutură ci să fie transformat în încăperi
blemă să fie rezolvată cît mai ur­ Sîntămărie economisind astfel Drumul în acele zile părea un furni­ de depozitare prin turnarea unei plăci de beton la nivelul infe­
gent. Dacă vom fi ajutaţi noi vom car î unii transportau piatra, alţii o Dacă săsciorenii sînt oameni gospo­ rior al fundaţiei. Prin această măsură capacitatea depozitului
munci de aşa natură pentru ca a- i suma de 2.600 lei. Alţi 6.000 lei aşterneau pe drum. In cele 1.800 ore dari şi harnici, nici copiii lor nu s-au se măreşte de la 60 de vagoane cit fusese planificat, la 75 de
cest cămin cultural să fie terminat au fost economisiţi prin confec­ de muncă prestate s-au transportat şi lăsat mai prejos. Îndrumaţi de orga­ vagoane, iar cheltuielile adăugate devizului iniţial fiind minime.
nivelat pe şosea 220 m.c. pietriş. In nizaţia de pionieri, pionierii şi şcolarii
ţionarea din deşeuri a unui apa­ Lucrările de construcţie iu noul depozit comercial din ora­
rat de sudură electrică. La reali­ şul Hunedoara continuă în ritm susţinut
zarea acestuia şi-au dat con-
oursul tehnicianul Emil Biriş, a- Pentru înfrumuseţarea oraşului
La chemarea deputaţilor, mai multe zeci de cetăţeni a t\
oraşului. Hunedoara au efectuat zilele trecute muncă voluntară>
pentru curăţirea străzilor. Muncind cu însufleţire ei au curăţit >
strada Hunedoara-Sîntuhalm prestînd în acest scop peste 2.000 >
ore muncă voluntară.
cît mai curînd, iar el să contribuie jutat de electricienii Vichenfe An- fruntea acţiunii a fost deputatul Vasile din Săsciori au adunat însemnate can­ Participarea cetăţenilor din oraşul Hunedoara la acţiunea
din plin la dezvoltarea muncii cul­ draş, Ion Birăuţ, Teofil Deleanu tităţi de seminţe de salcîm în scopul
turale în comuna noastră. şi Ion Vasîu. Economiile reali­ Capătă şi cetăţenii Nicoiae Aleman, lărgirii suprafeţelor plantate. Fruntaşi ţ de înfrumuseţare a oraşului lor este tot mai mare. Comitetul
zate, la care în viitor se vor a- în această acţiune patriotică sînt pio­ >executiv al sfatului popular orăşenesc şi comitetul orăşenesc
PETRU DUBARU dăuga multe altele, fao parte din Ion Basarabă, Bogdan I. lui Todor şi nierii losif Martin, Silviu Cutean, V.
secretarul comitetului executiv al cele 31.000 lei pe care I.G.'O. Petra şi aiţii. U.T.M. Hunedoara au hotărît ca pînă la 1 Mai să se termine
Haţeg s-a angajat să le reali­ Vasile Cernat. / lucrările de construcţie a parcurilor Chizid şi Corvinul, să fief,
sfatului popular comunal Acţiunea continuă.
Şoimuş zeze in acest an. Muncă voluntară T. FLOCA curăţită albia rîului Gemă, să se construiască noi terenuri des
corespondent
In prima jumătate a lunii martie, baschet şi volei etc. ş
mobilizaţi de sfatul popular comunal,
Pentru terminarea în termen a acestor obiective au fo şti
reactivate mai multe comitete de cetăţeni, şi create noi bri-X
gâzi de muncă patriotică ale tineretului hunedorean. <
CEL DE-AL V-LEA CONCURS yvw v
de elfilea şi dam uri Rezultate bone la biblioteca
Faza intercomunalâ a celui şi din alte localităţi ale raio­ pre minunatele realizări ale sa­ raională din. Alba lulia
de-al V-lea concurs de cîntece nului. tului (radioficare, electrificare
etc.), cele din Beriu şi Foit au Colectivul bibliotecii raionale lucrat cu comitetul orăşenesc al sorişi 180 tineri la concursul
şi dansuri ale formaliilor ar­ La concurs au luat parte şi abordat teme strîns legate de din Alba lulia a studiat încă la femeilor. „Iubiţi cartea“, purtîndu-se dis­
tistice de amatori ale cămine­ formaţii de cor şi de dansuri re­ transformarea socialistă a agri­ începutul acestui an posibilită­ cuţii pînă acum cu 26 de tineri
lor culturale din raionul Orăş- cent înfiinţate, cum sînt coru­ culturii etc. ţile de îmbunătăţirea muncii cu împreună cu comitetul orăşe­ ce urmează a primi insigna de
tie s-a încheiat. Pe scenele cen­ rile pe patru voci ale căminelor cartea şi a ajuns la convingerea nesc al femeilor, colectivul bib­ „Prieten al cărţii“.
culturale din Geoagiu (dirijor Formaţiile artistice ale Casei că şi în acest raion se poate face liotecii raionale din Alba lulia
tov. Zaharia Ciorogaru) şi din raionale de cultură din Orăştie, mai mult pentru a fi ridicat nu­ a chemat la întrecere biblioteca Este bine ca biblioteca raio­
tate cu această ocazie progra­ Turdaş (dirijor tov. Andrei care vor intra direct în faza re­ mărul cititorilor. raională din Sebeş pentru a nală din Alba lulia să acorde
mele artistice ale celor mai Alupi). Multă strădanie şi mă­ gională a concursului, se pre­ mări numărul de cititori la bib­ aceeaşi atenţie şi îndrumării ac­
hune coruri, echipe de dansuri iestrie au dovedit in concurs şi gătesc cu aceeaşi intensitate. In urma unei intense ac­ liotecile de casă, de la 600 la tivităţii bibliotecilor din raion,
populare romîneşti şi ale naţio- echipele de dansuri populare to­ Formaţia corală, făcînd repeti­ tivităţi de popularizare a cărţii, 1.200, iar numărul cărţilor citite, activitatea cărora s-a dovedit a
nalităţilor conlocuitoare, soliştii cate ale căminelor culturale din ţii bisăptămînal, împreună cu pînă ia data de 10 martie numă­ de la 2.000 la 3.000, precum şi fi pînă acum destul de slabă.
vocali şi instrumentali, brigăzi­ Orăştioara de Jos, Sibişelu Vechi, orchestra semisimfontcă, se do­ rul cititorilor de la biblioteca înfiinţarea a încă 3 biblioteci de Muncind în acest fel, biblioteca
le artistice de agitaţie. Cu a- vedeşte a fi bine pregătită şi raională din Alba lulia a ajuns casă. raională din Alba lulia are toa­
cest prilej artiştii, amatori au Bobîlna etc. aşteaptă cu încredere concursul. la aproape 1.000, iar al cărţilor te posibilităţile de a deveni una
dovedit încă o dată măiestria Brigăzile artistica de agitaţie Pînă la faza regională, forma­ citite la peste 10.000. Rezultatul Pe baza unor planuri 'de lec­ din bibliotecile fruntaşe din re­
interpretării şi dragostea oame­ ţiile artistice ale Casei raionale se datoreşte mai ales felului giune.
nilor muncii faţă de artă şi fru­ şi-au spus şi ele din plin cu- de cultură, împreună cu corul cum colectivul bibliotecii a ştiut tură concrete, biblioteca raională
mos. Acest lucru ni l-au dove­ vîntul. La Căstău, Foit, Beriu, muncitorilor de la Fabrica chi­ să informeze pş cititori despre V. MUREŞAN
dit corul căminului, cultural din Şibot, Vaidei, Băcăinţi, Bozeş mică din Orăştie şi cel al Şco­ noile cărţi apărute în biblioteca din Alba lulia îndrumează cer­
satul Poiana, comuna Almaş, e- şi Cern Băcăinţi se întîlnese corespondent
chipele de dansuri din Almaş, lii medii, vor prezenta mai mul­ raională, precum şi unei bune curile de citit, organizînd, în a-
Ardea, Mada şi Balşa,. taraful brigăzi artistice de agitaţie cu organizări a activităţii celor 36 ---------- ----- jgg;-----
de lăutari din Geoagiu, corul un program bogat şi variat, bri­ te programe in sala complect celaşi timp, diferite acţiuni de
din Romos, căluşarii clin Dineu găzi care s-au întrecut. între ele cercuri de citit din oraşul Alba
pe scene, atît în interpretare cit renovată a Casei raionale de masă cu cartea, în colaborare cu
şi in tematica repertoriului. Bri­
casa raională de cultură.
Gu sprijinul organizaţiilor
Mare, Romoşel, Vaidei, Cioara gada din Căstău a vorbit des- cultură din Orăştie. i lulia, acţiune la care s-a con- U.T.M., în acest an au fost în- C o n c u rs
Sa Roşia de Secaş
s 1 sa telo r n oastre tnsiUuţiile de invăţăinînt, ele trebuie iante. Terenurile sportive din Orăşiie, buie să existe o preocupare pentru în­ Duminica trecută s-a desfă­
să fie în aşa fel amemjaie, incit să Deva şi altele necesită coinplectarea frumuseţare, prin înfiinţări şl îngri­ şurat în sala căminului cultural
sumară, respedîndu-se tatuŞi regulile de pariea eslelică ce o prezintă ochi­ asigure spaţiul pentru educaţie fizică, spaţiului verde. jiri de parcuri săteşti şi grădini de „I. G. Parhon" din Roşia de Se­
estetice. In oraşele şi centrele populate lor. o spaţiul liniştii pentru lecţii în aer li­ flori în sat şi gospodării. Aceste gră­ caş, raionul Sebeş, concursul cul­
trebuie daiă mare importanţă amena­ ber. Plantaţiile nu irebuie să împie­ Terenurile sportive neamenafaie cu dini săleşti sau familiare aduc odihna tural artistio al pionierilor şi
jării grădinilor şi parcurilor peniru Staţiunile balneare Geoagiu Băi, dice insă jocul copiilor şi lumina so­ spaţii verzi, plasaie ia voia înlîni- binefăcătoare a oamenilor muncii de
copii, Pe suprafeţe mici acestea pol Vaţa, Victoria Călan, Miercurea, in lară. piării, aşa cum înillnim în muiie sate pe ogoare şi transformă înfăţişarea şcolarilor din Roşia de Secaş şi
fi amenajate izolat sau în parcurile şi mod special cele două din urmă, şi centre populate, sini dovada lipsei salului. Păuca.
grădinile publice existente. Peniru a- irebuie să ia măsuri peniru îmbunătă­ In întreprinderi, suprafeţe însemnale de preocupare, a lipsei simţului gospo­
ceste spaţii rezervate copiilor, trebuie ţirea spaţiilor verzi şi floricole prin de iererîuri stau libere, nefolosite, sau dăresc şt esieiic din pariea organelor In cile din solele noastre şanţu­ Formaţiile ambelor şcoli au
adoptate amenajări şt dotări¦speciale, amenajarea acestora. folosite cu iotul nejustificat. Aici dez­ locale. rile stau necurăţate, pline de buru­ prezentat în faţa juriului şi a
corespunzătoare nivelului micilor vi­ voltarea spaţiilor ¦.verzi, prin plantaţii, ieni, care de midie ori depăşesc înăl­ numeroşilor spectatori cîntece*e
zitatori. Spaţiile verzi şi florale din staţiile irebuie. &â .corespundă nevoilor aces­ Muiie . sedii ale sfaturilor populare ţimea gardurilor 7 obligatorii prevăzute de regula­
C.F.R. irebuie să înfrumuseţeze edifi­ tora, fără. a înlocui, grădinile publice. comunale şi ale căminelor culturale mentul concursului, printre care
Cea mai caldă mulţumire şi în a- ciile şi împrejurimile lor, creînd un au terenuri înconjurătoare nefolosile In muiie curţi ale gospodăriilor din „Omul leneş să nu vio“, „Cîntec
celaşi timp deplină satisfacţie pentru ansamblu esieiic şi odihnitor aţii pen­ Decorurile florale la locurile de Sau prost gospodărite, aşa cilin sini centrele populate şi oraşe iu i vedem despre patrie“, „Cîntec pionie­
iniţiatori şi organizalori, o va consti­ iru călătorul din tren cit şi peniru cel. muncă au o adincă înriunre asupra cele din comunele Baia de Criş, Sarmi- decît păminlul goi şi sierp cu cîleva resc“ etc. Au mai fost prezent ate
tui bucuria care o vor manifesta mi­ ce aşieapiă sosirea lui. psihicului şi capacităţii de muncă a zegeiusa, Roşeam, Simeria, Cioara. buruieni înalie pe lingă gard, fără ca dansuri populare romîneşti, so­
cii vizitatori ai acestor colţuri aic oamenilor. Uzina Eleclrozavod din Sibişel, Balşa. Siremţ şi altele. o singură floare să înveselească as­ vietice şi germane, precum şi
distracţiei şi jocului in aer liber. Spaţiile verzi de pe Ungă muiie in­ Moscova a fost prima din lume care pectul monoton al acestor curţi fără cîntece din muzicuţă şi programe
stituţii din mediul urban şi rural, a transformai interiorul sălilor de lu­ Prin buna gospodărire a aceslor te­ viaţă. Aceslea silit aspeclc neplăcute ale brigăzilor artistice de agita­
Multora din parcurile şi grădinile constituie o compieciare a cadrului, cru, inir-o adevărată seră, ornindu-le renuri, sfaturile populare aduc o pre­ împotriva cărora irebuie luptat pe ţie.
publice existente în oraşele clin regiu­ mai ales alunei cind ele sini bine cu ghivece de flori. Odată cu efectul ţioasă contribuţie la înfrumuseţarea toaie căile.
nea noastră, ca cele din Haţeg, Alba amenajate şi întreţinute. Lipsa aces­ esieiic a fost realizat şi un progres comunelor şi în acelaşi iitnp consti­ In urma concursului, juriul a
lulia, Orăşiie, Brad şi altele, trebuie tora, atunci cind spaţiul este liber, dă iehnic. tuie exemple demne de urmai peniru Florile cultivate pe lingă casă, pe stabilit următoarea clasificare:
să li se acorde o mai bună îngrijire construcţiilor un aspect neatrăgălor, celelalte instituţii şi gospodării din lingă edificiile publice, dau oraşelor locul I la cor şcoala din Roşia
şi unele amenajări utile. aşa cum apar unele construcţii ca cea In ţara noastră uzina „Tractorui" comună. şi şalelor un farmec deosebii. de Secaş, la brigada artistică
a T.R.C.L.H. din Deva, Muzeul raional din Oraşul Stalin îşi împodobeşte să­ de agitaţie şi dansuri şcoala «lin
Athenajarea terenurilor în spaţii Orăşiie şi altele. lile de lucru cu flori şi plante deco­ Plantaţiile de pomi pe marginile Comisiile de femei şi organizaţiile Păuca.
verzi şi fioricolc in jurul staţiunilor rative. In nenumăratele uzine şi în­ drumurilor irebuie extinse, iar cele e- de iineret îşi pot dovedi în această
balneare şi curatice este foaric impor­ Lipsa spaţiilor verzi din jurul uhor treprinderi din cuprinsul regiunii noas­ xislenie îngrijite. Un exemplu de bu­ direcţie ioată priceperea, pulerea de In prezent formaţiile clasate
tantă prin faptul că infltlietiţează a- edificii pune in evidenţă unele defec­ tre se pot urma aceste exemple, după nă îngrijire a acesiui fel de plantaţii muncă şi dragostea de frumos. pe primul loc se pregătesc intens
meliorarea condiţiilor climaterice şi ţiuni ale construcţiilor, care intr-un specificul fiecăreia. ni-l oferă acele din zona căilor ferate- pentru faza raională a concursu­
prin aceasta contribuie. direct la sta­ ansamblu bine amenajai irec neobser­ Pentru satisfacerea nevoilor cu ma­ lui.
rea bună a sănătăţii omului, în afară vate. Terenurile sportive irebuie ferite de Aspectul neplăcut al sediilor unor terial sădiior dendrologic şi floricoi,
viniuri dominante, prin plantaţii care gospodării agricole colective, dove­ staţiunile experimentale Simeria şi I. IONAŞ
In ce priveşte terenurile de pe lîrigă dau şi umbră. Terenul de spori lipsii deşte lipsuri esenţiale în munca con­ Geoagiu îşi vor mări capacitatea de
de un parc adoptai şi de masive de producţie şi în scurt timp vor pune corespondent
verdeaţă, nu poale fi frumos şi com­ siliilor de conducere. Spaţiile verzi şi Iu îndemîna celor interesaţi un mate­
plect. florile nu irebuie să lipsească de pe rial corespunzător.
lingă nici un sfat popular, cămin cul­
Terenul sportiv din Simcria, lipsii tural, gospodărie agricolă de slat şi Ing. MANUGHEV1CI EMAN01L
de, verdeaţă, apare obositor peniru gospodărie agricolă coleclivă.
spectator, chiar şi in clipe mai palpi- directorul staţiunii experimen­
La fel ca şl în oraşe şi la sale ire-
tale pomicole — Geoagiu