Page 61 - 1959-03
P. 61
Pao. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1319
BBm ajaBim nM vsm xam
Vizita grupului de deputaţi X U lim f iie s l l r i • jx lt in x e le s lim . • j u i l i m e l e şiArjl *xiltuuelja ş t i r i
al Sovietului Suprem
al U. R. S. S. in Anglia
Inîîinirea dintre parlam entarii sovietici şi englezi
LONDRA 18 (Agerpres). — rii la care au participat peste
TASS anunţă: La 17 martie 20 de membri ai parlamentului
grupul de deputaţi ai Sovietu englez, deputaţii sovietici au
lui Suprem al U.R.S.S., in frun răspuns la întrebările ce le-au Întrevedere M acmillan şi Selwyn Lloyd Pentru tratative
te cu M. A. Suslov, preşedinte fost puse. Ziarele scot în evi
le Comisiei pentru afacerile ex denţă răspunsurile date de M. între A.N ovotny au plecat spre W ashington între Est şi Vest
terne a Sovietului Uniunii al A. Suslov, care a expus pozi
Sovietului Suprem al U.R.S.S., ţia guvernului sovietic in pro şi W. Ulhricht LONDRA 18 (Agerpres). — Cei doi oameni de stat en-
s-a întâlnit din nou cu membri blema germană. Presa engleză
ai parlamentului britanic. acordă de asemenea un viu in După cum anunţă agenţia Fran- glezi> după ce vor avea un BERLIN 18 (Agerpres). — Preşedintele fracţiunii din
teres declaraţiei făcute de de Agenţia A.D.N. anunţă că con Bundestag a partidului liber-
In cursul dejunului care a putatul S. A. Skacikov, care a PRAGA 18 (Agerpres). — tc,aeni.PcreM,sAsaec,mpilrliamnulşi ministru bri- sch, .imb. d,e ved,eri. cTu .pri.mu. l ,.mi- ducătorii partidelor de opoziţie democraf, Mende, a declarat la
avut loc la ambasada sovietică arătat că Uniunea Sovietică va GETEKA a n u n ţă : La 16 mar ministrul A- nistru canadian, John Diefen- din Germania occidentală se o conferinţă de presă din Ham
deputaţii s-au întreţinut: cor putea lărgi schimbul comercial tie, Antonin Novotny, prim-se- facerilor Externe Selwyn Lloyd baker, vor pleca la 19 martie pronunţă pentru stabilirea de burg că este împotriva oricăror
dial şi prieteneşte cu conducă cu Anglia de două ori şi jumă cretar al Comitetului Central al la Washington. contacte şi tratative între ţă declaraţii, oare pot agrava psi
torii laburişti H. Gaitskell, li tate, dacă vor exista condiţii fa Partidului Comunist din Ceho au părăsit Londra în noaptea de rile Estului şi Vestului, împo hoza războinică. El a subliniat
derul partidului laburist, A. vorabile. triva politicii „de pe poziţii de
Bevan, trezorier al partidului, 17 martie plecând spre Ottawa. forţă“. că trebuie duse tratative pen
Jenny Lee, membru al Comite In convorbirea pe care a tru rezolvarea problemei Ber
tului executiv al partidului, şi avut-o ou membrii Comitetului slovacia şi preşedintele Republi Luînd cuvîntul ta un miting linului.
alţii. parlamentar anglo-rus, M. A. al partidului social-democrat,
Suslov a subliniat ca încheie cii Cehoslovace, a primit la B ra îm potriva p ersecu tării care a avut loc la Mainz, Mende a declarat in continua
In cursul după-arpiezii, în rea Tratatului de pace cu Ger dul din Praga pe Walter Ul- W. Knöringen, vicepreşedintele re că guvernul vest-german nu
clădirea parlamentului englez a mania şi rezolvarea problemei P.S.D.G., a apreciat convorbi a manifestat pină în prezent
avut loc o întrevedere între M. Berlinului au o importanţă bricht, prim-secretar al Comite Sui M an o lis G le z o s rea dintre N. S. Hruşciov şi nici o iniţiativă în vederea re
A. Suslov şi Selwyn Lloyd, mi primordială pentru întărirea se preşedintele P.S.D.G., Ollen- zolvării problemelor politice ac
curităţii europene şi a păcii. tului Central al Partidului So BERLIN 18 (Agerpres). — Profesorii, conferenţiarii, a- tuale. El şi-a exprimat părerea
nistrul Afacerilor Externe al El a menţionat că unificarea cialist Unit din Germania. hauer, ca fiind utilă şi preţioasă. că oamenii politici din Occi
Angliei. La convorbire a parti celor două state germane nu P.S.D.G., a subliniat el, consi dent trebuie să facă tot ce le
cipat I. A. Miatik, ambasadorul poate fi impusă de către ma Walter Ulbricht a fost însoţit In Republica Democrată Ger sistenţii şi funcţionarii facultă stă în putinţă pentru ca in luna
U.R.S.S. în Marea Britanie. rile puteri şi că problema uni de Otto Wintzer, ministru-ad- mană continuă mişcarea de ţii de filozofie a Universităţii deră că esie necesar să se facă mai să aibă loc o conferinţă a
ficării Germaniei trebuie să fie junct al Afacerilor Externe al protest împotriva arestării lui „Humboldt“ din Berlin au tri totul pentru a înlătura orice miniştrilor Afacerilor Externe.
L. N. Soloviov, vicepreşedin rezolvată de poporul german R.D.G. şi Georg Stibi. ambasa Manolis Glezos, eroul naţional mis de asemenea o telegramă neînţelegeri.
te al C.C.S. din U.R.S.S. a stat însuşi. dorul extraordinar şi plenipoten al Greciei, de către autorităţile de protest împotriva arestării
de vorbă cu un grup de repre ţiar al R.D.G. la Praga. Din greceşti. După cum anunţă a- lui Manolis Glezos. Persoanele Mciaicr adversar al destinderii
zentanţi sindicali ai fracţiunii întâlnirea dintre parlamentarii partea Cehoslovaciei au partici gemţia A.D.N., 4.500 de mun semnatare ale telegramei îşi lic@riării internationale
parlamentare a partidului la sovietici şi englezi, care a du pat Wiliam Siroky, preşedintele citori, ingineri şi funcţionari de exprimă profunda indignare în
burist. La invitaţia editorilor rat două ore, a decurs intr-o guvernului R. Cehoslovace, 'Jiri la fabrica de becuri electrice din legătură cu arestarea lui Ma-
ziarului „Daily Express“, P. A. atmosferă prietenească. Depu Berlin au adresat primului mi nolis Glezos care a devenit un
Satiukov, redactor şef al zia- taţii Sovietului Suprem al Hendrych, secretar al G.- C. al nistru al Greciei o telegramă în simbol al luptei împotriva fas
n^jui „Pravda“, a vizitat in U.R.S.S. iau mulţumit' membrilor P.G. din Cehoslovacia, şi Va- care se arată că procesul în cismului şi cer imediata lui
după-amiaza zilei de 17 mar Comitetului parlamentar anglo- clav David, ministrul Afacerilor scenat eroului naţional grec este punere in libertate.
tie redacţia ziarului. rus pentru amabila lor invit a- Externe. o crimă împotriva libertăţii po ....... ................ .....................
taţie de a vizita Anglia. Mem porului.
Ziarele engleze au publicat brii comitetului au mulţumit de In cadrul întrevederii, care s-a
informaţii amănunţite asupra desfăşurat într-o atmosferă cor li Sermania occidentală continuă BONN 18 (Agerpres). — mascat din nou ca adversar al
întâlnirii care a avut loc la 16 putaţilor sovietici pentru con dială şi prietenească, reprezen Cancelarul R. F. Germane, Ade- oricăror măsuri îndreptate spre
martie între grupul de deputa tanţii R.D. Germane şi R. Ceho icţmle împotriva înarmării atomics destinderea încordării interna
ţi ai Sovietului. Suprem al vorbirea interesantă pe care au slovace au făcut un schimb de nauer, a acordat un interviu ţionale.
U.R.S.S. şi membri ai Comite păreri asupra problemelor care unui corespondent al Buletinu
tului parlamentar anglo-rus. avut-o cu oaspeţii. interesează cele două ţări. Ei au lui de presă „Politisch Soziale Respingerea făţişă de către
Relatind că in cursul .convorbi- Korresponde-nz“. Adenauer a propunerilor refe
* acordat o "deosebită atenţie ma BERLIN 18 (Agerpres). — rite regiuni ale ţării. După cum ritoare la slăbirea încordării
* Adenauer a fost nevoit să re internaţionale, care ar putea să
Suprem al U.R.S.S. M. A. Sus rii însemnătăţi pe care o are în In Germania occidentală conti anunţă agenţia ÂDN, Ia Nürn cunoască că guvernul sovietic aibă ca puhoi de plecare con
LONDRA. — La 17 martie lov, B. N. Ponomarev, P. A. a venit în întîmpi,narea propu stituirea unei zone de limitare
I. A. Malik, ambasadorul Satiukov, S. A. Skacikov şi L. cheierea cîf mai grabnică a Tra nuă acţiunile împotriva înarmă berg a avut loc o adunare la ca nerilor occidentale şi a accep a armamentelor în Europa cen
N. Soloviov. Din partea engle tat să participe la conferinţa trală, este primită nefavorabil
U.R.S.S. in Marea Britanie, a ză au participat la dejun depu tatului de pace cu Germania rii atomice şi a amplasării de re reprezentanţii a peste 55.000 miniştrilor Afacerilor Externe. în cercurile nartiid-ului social-
oferit la ambasada sovietică un Aceasta -nu l-a împiedicat însă democrat din Germania. Un
dejun în cinstea grupului de taţii laburişti: H. Gaitskell, A. pentru popoarele celor două ţări. î arme atomice şi rachetă în dife- de muncitori metalurgişt? din să se dedea din nou la atacuri purtător de cuvînt al conducerii
Bevan, Jenny Lee şi Frederick nejustificate la adresa Uniunii P.S.D.G. a subliniat că „res
deputaţi ai Sovietului Suprem Lee. Dejunul a decurs intr-o oraş au cerut ca să fie ridicate Sovietice.
a l ’U.R.S.S. care se află în vi atmosferă caldă şi prietenească. pingerea de către Adenauer a
zită in Anglia. La dejun au in Rodezia şi Nyassaland de îndată toate tunurile atomi Răspunzând la o întrebare zonei de limitare a armamente
luat parte deputaţii Sovietului ce americane "din Nürnberg. referitoare la planurile de crea lor este menită să ducă la per
re a unei zone de limitare a manentizarea scindării Germa
continuă teroarea colonialistă Organizaţia din Dortmund a armamentelor în Europa cen niei".
mişcării femeilor vest-germane trală, Adenauer s-a autode-
LUSAKA 18 (Agerpres). — exprimat hotărârea de a boi pentru apărarea păcii a adresat
După cum relatează agenţiile cota aceste alegeri. populaţiei acestui oraş apelul de
de presă occidentale, în Rode a continua mişcarea de protest
zia de nord au loc acţiuni ale LONDRA 18 (Agerpres). — împotriva amplasării rachetelor
populaţiei îndreptate împotriva TASS an u n ţă: La 17 martie atomice în regiunea Dortmund.
E0S5E autorităţilor coloniale. înaltul comisar al federaţiei Ro :«««««*««
Guvernul Kişi sprijină introducerea de armament In cursul unei ciocniri au fost deziei şi Nyassalandului la
atomic american în Japonia ucişi doi americani şi au fost Londra a fost vizitat de o de Noi divergente
răniţi doi funcţionari englezi. legaţie a „mişcării pentru li
TOKIO 18 (Agerpres). — cu constituţia ţării, care inter bertatea coloniilor“, în frunte în sie ni coalifiei atlantice
Guvernul japonez prezidat de zice ca Japonia să posede arme La 17 martie a sosit la Lus-a- cu laburistul P. Brockway,
Kişi încalcă făţiş constituţia ţă atomice. ka, capitala Rodeziei de 'nord, PARIS 18 (Agerpres). — nord. In cadrul unei conferinţe ţii la Uniunea Atlanticului de
rii şi sprijină introducerea de lordul Perth, ministru de stat membru în parlament. Delega TASS a n u n ţă : Hotărirea gu de presă care a avut loc la 17 nord se duc tratative în vede
armament atomic american in Premierul Kişi a încercat să la Ministerul Coloniilor al An ţia- a înmânat" înaltului comisar vernului francez de a nu subor martie Ia Ministerul Afacerilor rea coordonării in oaz de răz
Japonia. denatureze spiritul constitu gliei-, pentru a discuta cu auto o petiţie în care se cere pune dona în caz de război navele Externe, purtătorul de cuvînt boi a acţiunilor intre flota fran
ţiei, susţinând prezenţa trupelor rităţile locale măsurile pentru rea în libertate a deţinuţilor po flotei sale din Mediterasna co oficial al Ministerului Afaceri ceză, care se va afla sub co
Luînd cuvântul în parlament, americane în Japonia. El a de reprimarea mişcării de elibe litici, anularea stării excepţio mandamentului N.A.T.O. este lor Externe al Franţei a fost mandament naţional, şi flotele
Tsuyeshi Kihara, membru al clarat că această situaţie „nu rare naţională a populaţiei a- nale din Rodezia de sud, retra viu comentată de observatorii asaltat cu nenumărate între aliaţilor Franţei.
constituie o încălcare a consti fric-ane, care a căpătat o deo gerea trupelor din Nyassaland politici, care o apreciază ca o bări în legătură cu aceasta.
partidului socialist din Japonia, tuţiei“. El a arătat de aseme sebită intensitate în legătură manifestare a uneia dintre cele PARIS 18 (Agerpres). —
a arătat că „tratatul de secu nea că constituţia Japoniei „nu şi recunoaşterea dreptului Nya- mai serioase divergenţe din si Argumentând poziţia guver Cercurile guvernante din S.U.A.
ritate“ japono-american dă po prevede restricţii“ în legătură cu alegerile organizate de en ssal-andului de a ieşi din fede nul blocului Atlanticului de nului francez în această pro încearcă să exercite presiuni a-
sibilitate-': Statelor Unite să in cu înzestrarea trupelor ameri glezi în acest teritoriu pentru raţie. blemă, purtătorul de cuvînt. a
troducă arme atomice şi cu hi cane staţionate în Japonia cu
drogen în Japonia, lucru care armament nuclear. data de 20 martie. După cum Delegaţia a înmânat o peti
este în contradicţie flagrantă ţie analoagă ministrului englez
se ştie, populaţia africană şi-a
al Coloniilor.
declarat că, 'după părerea Fran supra Franţei în urma hotărârii
ţei, „sarcinile ei naţionale tre- guvernului francez de a menţine
La cel de-al XXl-lea Congres ex STATELE SOCIALISTE In raport cu anul 1953, schimburile buie să aibă prioritate faţă de flota militară franceză din Ma-
traordinar al P.C.U.S. s-a subliniat că comerciale ale R. P. Romîne au cres rea Mediterană sub comanda
relaţiile de prietenie ale U.R.S.S. cu cut de mai bine de 4 ori cu R.A.U., sarcinile N.A.T.O. in bazinul ment francez. Agenţia France
ţările slab dezvoltate din punct de ve iar în comparaţie cu 1955 ele s-au Mării Mediterane“. Presse anunţă că, după părerea
dere economic constituie un uriaş aju dublat cu India. unor cercuri din- Congresul
tor pentru menţinerea şi consolidarea Căutînd să risipească nemul S.U.A., din cauza acestei ho-
independenţei acestora. S-a anunţat, de pildă, că guvernele tărîri a guvernului francez,
indian şi romîn au încheiat un acord ţumirea „partenerilor atlantici“ Franţa nu va m ai'avea acces
Planul septenal de dezvoltare a eco pentru construirea unei rafinării ce va la secretele atomice americane.
nomiei naţionale a U.R.S.S. împreună penii ie nădejdi pent! dezvoltam fiio p fi utilată cu echipament romînesc şi faţă de hotărirea Franţei, pur
cu planurile de dezvoltare ale econo construită de specialişti rornînî. Rafi Meiţn'b/ ii Congresului american
miei celorlalte ţări socialiste, care vor un au s f i i m ! cătuşele coloniale năria va prelucra anual 750.000 tone tătorul de cuvînt a pretins că csiîfnl T’t rdi e npăo rere căr* o 1 îmm oă<j rtnăoş1ir rneoa
asigura lagărului socialist peste 7 ani de petrol brut. secretelor atomice ale S.U.Aj
mai mult de jumătate din producţia ea nu ar avea nici o însemnă este condiţionată de „o contri
mondială, oferă mari perspective pen Importanţa ajutorului acordat de ţă buţie serioasă la cauza secu
tru sporirea ajutorării ţărilor slab dez rile lagărului socialist depăşeşte cu tate politică şi că a fost luată rităţii comune“ şi că în urma
voltate. mult cadrul relaţiilor comerciale. Fap hotărârii guvernului său Fran
numai datorită unei „situată ţa „nu mai satisface această
Imperialiştii, care în timpul domi tul că acordurile cu ţările socialiste condiţie“.
se bazează pe drepturi egale şl pe a- . r-. şi .bi- ne d- eterminate“
specifice
vestiţiile de capital privat american în economice şi să ajutăm din toate pu rile slab dezvoltate. Cehoslovacia, Po Purtătorul de cuvînt a asigurat
străinătate. terile poporul irakian, statul irakian lonia, R.D. Germană, Romînia, între
şi celelalte ţări care s-au eliberat dc ţin relaţii economice în continuă dez că hotărirea Franţei nu sub
Popoarele ţărilor care au scuturat colonialism“. voltare cu ţările din Asia şi Africa.
jugul colonial şi păşesc pe calea inde Cehoslovacia, de exemplu, construieşte minează câtuşi de puţin poziţiile
pendenţei naiionale dau o înaltă apre Uniunea Sovietică ajută India să-şi în India trei fabrici de zahăr şi trei
ciere ajutorului acordat de ţările so înfăptuiască al doilea plan cincinal de termocentrale. In regiunea siriană a „defensive“ ale N.A.T.O. in Ma
cialiste deoarece ele văd că acesta dezvoltare. In conformitate cu acordul
rea Mediterană. El a declarat
că in prezent intre participa-n-
naţiei coloniale au împiedicat dezvol este un ajutor real, dezinteresat, ba încheiat în 1955, Uniunea Sovietică R.A.U. a fost construit cu ajutorul vantaje reciproce întăreşte foarte tnult VINERI, 20 MARTIE 1959
tarea industriei în teritoriile pe care zat pe egalitate în drepturi şi avan construieşte uzina metalurgică de la specialiştilor cehoslovaci un combinat poziţiile statelor independente în do
le controlau, cu excepţia anumitor in taje reciproce care contribuie la con Bhilai cu o capacitate de 1,3 milioa al industriei alimentare. De asemenea, meniul politicii externe, constituie o Spectacole cinematografice
dustrii extractive sau de materii pri solidarea independenţei lor naţionale. ne tone de oţel anual. De asemenea. Cehoslovacia construieşte mai multe în barieră în calea tendinţelor prădalnice
me agricole, caută ca, chiar după cu Ele au posibilitatea să compare acest India se bucură de ajutorul sovietic treprinderi în Afganistan şi în Liban. ale puterilor imperialiste. Ajutorul a- DEVA: S-au cunoscut cu toţii; PE Inima nu uităj SIMERIA: Idiotul;
cerirea independenţei politice de căire ajutor cu aşa-numitul „ajutor“ al sta în domeniul prospectării şi exploatării La rîndul lor, R.D.G. şi Ungaria aju cordat de lumea socialistă determină TROŞANI: Crăiasa de gheaţă; Legenda PAROŞENI: Zboară cocorii; BARU
unele ţări să menţină controlul din telor imperialiste care tinde să le ră petrolului, la construirea unor uzine tă în construirea unei serii de obiec dragostei; ALBA IULIA: Vrăjitoarele din M A R E C o o r d o n a t e necunoscute;
punct de vedere economic. După cu pească cuceririle obţinute pe calea in de maşini grele, a unor întreprinderi tive industriale şi de transport. puterile imperialiste să-şî revizuiască Salem; Vagabondul; BRAD: Fata cu ZLATNA: Copilărie în D onbas; LO-
cerirea independenţei este dificil pen dependenţei naţionale urmărind să e- pentru extracţia şi prelucrarea cărbu atitudinea în problema ajutorării ţă chitara; SEBEŞ : S-a întîmplat Ia N E A ; Pe Donul liniştit; TEIUŞ:
tru ţările care au îndurat opresiunea ternizeze într-o formă nouă colonia nelui etc. Transformările în structura econo rilor slab dezvoltate, le fac să accepte Penkov; ORAŞTIE : Don Quichotte; Un nou număr de atracţiei APOLDU
colonială să treacă deodată la o dez lismul. miei naţionale romîneşti, care merge HAŢEG: Pavel Korceaghin; ILIA: DE SUS : La ordinele dv.
voltare multilaterală a unei economii Uniunea Sovietică ajută dezvoltarea ferm pe calea industrializării, au in anumite concesii şi să-şi domolească
capabile să stea pe picioare proprii. U.R.S.S. ajută foarte mult la dez economică a Birmaniei. Uniunea So fluenţat în mod decisiv şi dezvoltarea poftele. RADIO
In aceste condiţii imperialiştii încear voltarea economică a ţărilor arabe. vietică a consimţit să importe în anii comerţului exterior al R.P. Romîne. As
că să aservească popoarele eliberate După cum a declarat N. S. Hruşciov de criză ai agriculturii birmane o ma tăzi, Romînia este în măsură să ex Evoluţia evenimentelor din ultimele PROGRAMUL I: 7,30 Muzică popu simfonic; 15,40 „Ce-dragă-mi eşti" —
printr-un intens export de capital. In la recepţia oferită în cinstea delega re cantitate de orez. Uniunea Sovie porte instalaţii industriale complecte, decenii confirmă că colonialismul, con lară romînească ; 9,30 Cînlece şi jocuri program de muzică uşoară; 17,00 Or
tre anii 1946— 1956, totalul investiţii ţiei economice guvernamentale a Re tică a oferit Afganistanului şi Indo centrale electrice, nave maritime şi nu- damnat de mult de istorie ca o anexă populare romîneşti; l i , 0 3 ,/Mozaic mu chestre de muzică populară romîn''-s-
lor directe făcute de S.U.A. în străi publicii irak care a dus tratative Ia neziei credite de cîte 100 milioane de viale, rafinării de petrol, utilaj petro a sistemului capitalist în descompu zical ; 12,40 Din melodiile dv. prefe că ; 18,05 Din viaţa muzicală a ora
nătate se ridică la aproape 16 miliar Moscova, „ajutorul nostru economic a- dolari. lifer etc. Dacă în 1948, maşinile şi e- nere, se destramă. Acest proces este rate dc muzică uşoară; 14,30 Din me şelor şi regiunilor patriei ; 18,35 Mu
de de dolari, iar totalul profiturilor ob cordat Irakului este un ajutor priete chipamentul industrial reprezentau doar ireversibil. A doua jumătate a veacu lodiile popoarelor; 15,10 Muzică de es zică populară romînească execu'-dă la'
ţinute de monopolurile americane din nesc şi dezinteresat, el nu prevede nici Ţările din Orient pot să obţină din 8 Ia sută din exporturile romîneşti, a- lui XX, cînd omul a deschis era zbo tradă | 16,45 Cîntă Dan Molsescu-; .fluier şi clarinet dc Florea Nctcu ;
investiţiile tăcute în străinătate în a- un fel de condiţii politice, militare sau Uniunea Sovietică şi din alte ţări so nul acesta, acest procentaj va depăşi rurilor în cosmos, înălţînd racheta de 17,30 „Noi înregistrări dc muzică ro 19,20 ¦„S-a-nscrat ‘ — muzică de estra
ceeaşi perioadă a depăşit 21 de miliar de altă natură. Am acordat un astfel cialiste, utilaje industriale de impor 13 la sută. pe teritoriul ţării care a sfărîmat pri mînească“ ; 18,35 Muzică din. operetei dă ; 19,50 Selecţiuni din nAlcesfa",
de dolari. Cu alte cuvinte, într-un de de ajutor Egiptului, Siriei, iar acum tanţă vitală pentru ele. Din 1953 pînă 19ţ35 Program dc doine; 20,30 Cro operă de Gluck; 23,15'Muzică popu
ceniu, S.U.A. au obţinut un profit mal Republicii Arabe Unite. Acordăm un în 1957, volumul schimburilor de măr R. P. Romînă , întreţine relaţii co ma jugul imperialismului, înseamnă lară romînească.
mare din investiţiile făcute în ţările astfel de ajutor şi altor ţări. Am în furi ale Uniunii Sovietice cu ţările merciale cu 70 de ţări dintre care ţă nica ştiinţifică: Cercetări în domeniul
slab dezvoltate decît însuşi capitalul Asiei, Africii şi Americii Latine a cres rile slab dezvoltate ocupă un loc de totodată apusul colonialismului de toa BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6.00}
investita Principalul accent este pus deplinit şi voin îndeplini în mod cin cut de peste cinci ori. frunte. Romînia, ţară altădată înapo te soiurile. U riaşul. triumf al eliberării, proteinei v i i ; 20,40 Din cele mai cu- 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;' 19,00;
iată, este ca însăşi în stare astăzi, 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1) 14,00;
stit angajamentele asumate. Sîntem ga Alături de Uniunea Sovietică şi ce datorită industrializării socialiste, să început odaiă cu Marea Revoluţie So noscute melodii populare romîneşti'; 16,00; 18,00; 21,00 23,00 (programul
cialistă diri Octombrie, care a făcut
21,25 Muzică uşoară; 23,33 Serenade.
un salt imens înainte prin revoluţia
însă la ora actuală în S.U.A. pe in- ta să dezvoltăm şi pe viitor relaţiile lelalte ţări socialiste,, ajută mult ţă- ajute Ia dezvoltarea altor ţări. chineză biruitoare, continuă impetuos. PROGRAMUL' II; 14,07 Concert I I ) .
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie ar. 9 ,Telefon; 188 j 189;75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PjTXR. or. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţlparul; întreprinderea Poligrafică „1. Mai“ — Deva