Page 63 - 1959-03
P. 63

Pacr- 2                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                 Nr. 1320

                                                                                           w M wmimt‘i*9*sez3iVXggqE«gSBaa:';» • ''JS3g3BBBa«rxklH^i> gtf)a

                                                                                                                                            In ultimele luni, inregiunea noastră au luat fiinţă numeroase gos­               Construcţii bune —
                                                                                                                                      podării colective în care auintrat sate întregi de ţărani muncitori, iar

         a-şi realiza construcţiile                                                                                                   cele vechi s-au lărgit mult prin primirea de noi membri. Nâii colecti­                 ia un preţ mic
                                                                                                                                      vişti au fost In marea lor majoritate ţărani mijlocaşi, care au intrat in
                                                                                                                                      gospodăria colectivă cu un mare număr de animale şi cu un însemnai

   In urma Consfătuirii de la Constanţa        planificat să se realizeze cu suma de       unele păduri comunale care urmau să        inventar agricol. Acest lucru a creat necesitatea de a se construi, in fie­            Ln raionul Haţeg s-au con­ melie pină la acoperiş. Intru-
Comitetul executiv al Sfatului popular         270.000 lei, a foşt înscris în fondul de    fie exploatate conform normelor sil­       care gospodărie coleotivă, adăposturile corespunzătoare pentru animalele
raional Sebeş a început să acorde o            bază al gospodăriei cu valoarea de          vice. Unele gospodării colective au fo­    proprietate obştească şi pentru maşinile şi uneltele agricole, precum şi               struit numeroase grajduri şi cit nu s-a putut face var pe
mai mare atenţie problemei sprijinirii         156.550 lei, calqilîndu-se şi valoarea      losit chiar şi stejarii destinaţi pentru   magaziile necesare depozitării recoltei
gospodăriilor colective pentru arşi rea­       zilelor-muncă cheltuite.                    lemn de foc, făcînd din ci calupuri de                                                                                            saivane destul de spaţioase şi plan local, întovărăşiţi! au g ă ­
liza construcţiile de care au nevoie.                                                      15 cm. pentru pavarea padocurilor la             In scopul sprijinirii gospodăriilor colective pentru a-şi realiza cit mai
Trăgînd învăţăminte din lipsurile a-              Gospodăria colectivă din Apoldu de       grajdurile construite.                     degrabă construcţiile necesare şi a înlăturării unor neajunsuri ce s-au                trainice. Important este că ele sit o altă soluţie : în loc de mor­
vute în anii trecuţi nu a mai lăsat ca         Sus a primit de asemenea de la Ban­                                                    constatat in această privinţă, din imUuliva Biroului regional de partid,
construcţiile în gospodăriile colective        ca agricolă 48,500 lei pentru construc­        Cu procurarea ficrului-beton am în-     Comitetul executiv al Sfatului popular regional a organizat zilele trecute o           s-au realizat la un preţ de cost tar au folosit argilă (pămînt)
să se desfăşoare la voia întîmplării.          ţia unui grajd în cursul anului (958,       lîmpinat greutăţi tnai mari. Am reuşit     consfătuire, care a constituit un preţios schimb de experienţă. La consfătuire
In vederea coordonării lor s-a consti­         iar din fondurile proprii a cheltuit        totuşi să le învingem. Gospodăriile        au participai tovarăşii Aurel Bulgărea, secretar al Comitetului regional de            scăzut. Să dăm citeva exemple, care se găseşte din belşug chiar
tuit comisia raională de amplasare din         suma de 64.600 lei. Totalul cheltuieli­     noastre colective au ajuns la înţele­      partid, Dumitru Dejeu, preşedintele Sfatului popular regional, David
care face parte şi vicepreşedintele sfa­       lor se ridică la 113.100 lei. Socotindu-    gere cu Combinatul siderurgic Hune­        Crişan, şeful secţiei agrare a Corni telului regional de partid, loan Lascu,           întovărăşirea zootehnică din lingă locul de construcţie. P ia­
tului popular raional. Amplasările nu          se şi valoarea zilelor-muncă efectuate      doara să le dea fier-beton vechi pro­      vicepreşedinte al Sfatului popular regional, prim-secretarii comitetelor ra­
se mai fac în mod birocratic. La fie­          pentru construcţia lui, grajdul gospo­      venit de la betoanele care au fost         ionale de partid, preşedinţii sfaturilor populare raionale, şefii secţiilor agri­      Vatdei a construit în anul tre­ tra s-a găsit de asemenea în
care amplasare sînt consultaţi mem­            dăriei colective din Apoldu de Sus,         sparte. Ele au tnai obţinut de ase­        cole raionale, ingineri şi tehnicieni agronomi şi constructori, preşedinţi
brii consiliului de conducere, brigadie­       cu o capacitate de 50 capete vite mari      menea fier greşit laminat de la Indus­     ai gospodăriilor colective, activişti de partid şi ai organelor de stat.               cut un grajd pentru 80 capele măsură suficientă pe malul
rii, şefii de echipe şi colectiviştii frunr    şi cu aceleaşi anexe pe care le are         tria sîrmli din Cîmpia Turzii.
taşi, crescători de animale. Planurile         şi grajdul colectiviştilor din Cîlnic,                                                       In consfătuire au fost prezentate citeva referate, în urma cărora au             vite marj cu cheltuieli băneşti riulni ce trece prin faţa grajdu­
de construcţie sînt analizate nu numai         s-a înscris în fondul de bază al gos­          Cele peste două vagoane de bitum        urmat discuţii şi s-au- făcut numeroase propuneri în vederea îmbunătăţirii
de comisia de amplasare, ci şi de un           podăriei cu valoarea de 146.100 lei.        au fost obţinute prin depozitul Com-       activităţii de construcţie în gospodăriile colective.                                  ce se ridică nu­                             lui, iar lemnul
colectiv mai larg, format din zooteh-                                                      petrol din Sebeş din cota destinată la
nişti, medici veterinari şi tehnicieni            Am dat aceste exemple pentru a se        fondul pieţil. Materialele electrice au          In pagina de faţă redăm unele probleme dezbătute în cadru! con­                  mai la 4.000 lei.                                        s-a tăiat din pă­
constructori cu multă experienţă.              putea trage concluzia asupra posibili­      fost procurate prin cooperativa meşte­     sfătuirii.                                                                             Pare de necre­       reierafuî prezenîafţ şune. O parţe
                                               tăţilor de reducere a preţului de cost      şugărească „Unirea“ şi de la depozitele
   După ce sînt întocmite, planurile de        la construcţia unui grajd faţă de pre-      comerţului de stat din Sibiu, Deva şi                                                                                             zut, şi totuşi a-    de iov. Oprinescu,      din cherestea s-a
                                                                                           chiar din Bucureşti.
construcţii sînt discutate şi în cadrul         DSn referatul prezentat                                                                                                                                                      cesta e adevărul.             preşedintele   procurat prin
biroului comitetului raional de partid          de tov. Dan, preşedintele                     In anul 1959 volumul construcţiilor                                                                                            Cum au reuşit?                               tăierea la gater
şi numai după aceea sînt date gos­               Sfatuiui popular raional                  în gospodăriile colective va fi mult                                                                                              Iată cum. Au Spatelui popular raional a unor arini de
                                                                                           mai mare. In acest an se vor construi
podăriilor agricole colective. In felul                        SEBEŞ                       6 grajduri cu o capacitate de 60 ca­                                                                                              folos ! cu price­                            pe malul r iu­
                                                                                           pete vite mari fiecare, 5 saivane cu o
acesta s-a reuşit să se înlăture în a-         vederile devizului. Cum s-a reuşit să       capacitate de 700 oi fiecare, 4 mater­                                                                                            pere gospodă­                                bii sau a altor
                                               se reducă preţul de cost al acestor         nităţi cu o capacitate de cîte 24 scroa­
nul 1958 multe din neajunsurile care           construcţii ? Iată cum. Cărămida a fost     fe fătătoare, 4 coteţe cu cîte o capaci­                                                                                          rească resursele                             copaci care se
                                               făcută de către colectivişti. Mîna de       tate de 300-500 păsări, 4 magazii pen­
au frînat desfăşurarea construcţiilor şi       lucru s-a asigurat de către colectivişti    tru cereale cu o capacitate de 30-50                                                                                              locale. Fundaţia Şi pereţii s-au găsesc stingheri sau în grupuri,
                                               în proporţie de 70 la sută, iar restul      vagoane fiecare, 8 silozuri pentru fu­
să se obţină realizări însemnate. Ast­         de 30 la sută s-a plătit din afară. Tre­    raje cu o capacitate între 5-15 va­                                                                                               construit din piatră cu mortar pe păşune. Mîna de lucru s-a
                                                                                           goane fiecare, 7 remize pentru adă-
fel, s-au terminat şi dat în folosinţă                                                     postirea atelajelor, cu o suprafaţă de                                                                                            de var şi nisip. Ciment şi fier- asigurat prin muncă voluntară.

îp cursul anului 1958 6 grajduri cu o                                                                                                                                                                                        beton s-a folosit numai la cen­ In acest fel s-a construit şi

capacitate de 50-70 capete vite mari                                                                                                                                                                                         turile de legătură. Lemnul pen­ saivanul întovărăşiţilor din Pău-

fiecare, s-au ridicat în roşu şi sînt sub                                                                                                                                                                                    tru dulgherie a lost procurat cineşti, care nu costă decît cir­

acoperiş 4 grajduri cu o capacitate de                                                                                                /\ fl 9 O J  jI                            9 J f* *                           4 V-»    din păşunile comunale, iar ţi­ ca 200 lei, bani cheltuiţi pe

50-70 capete vite mari fiecare, au fost                                                                                                                                                                                      gla direct de la fabrică din de­ cuie. Pereţii lui au fost făcuţi
terminate şi date în folosinţă 6 sai­
                                                                                                                                                                                                                             clasate care costă foarte puţin. din lemn şi s-a acoperit cu scân­
vane cu o capacitate între 300-75Q oi
                                                                                                                                         Gospodăriile colective nou înfiin­      miţîndu-le fără întîrziere secţiei dc ar­   Varul s-a făcut pe plan local. duri suprapuse. Lemnul şi scin­
                                                                                                                                      ţate, precum şi cele vechi care s-au
                                                                                                                                      lărgit prin înscrieri de noi membri,       hitectură şisistematizare  a Sfatu­         Mîna de lucru calificată şi ne­ dările s-au asigurat din resur­
                                                                                                                                      au nevoie urgentă de adăposturi co­
                                                                                                                                      respunzătoare pentru animale. Fără         lui popular regional, pentru a              calificată s-a asigurat de ase­ sele satului respectiv.
                                                                                                                                      acestea, animalele înscrise dc colec­
                                                                                                                                      tivişti nu pot ti adunate la un loc şi     fi aprobate. Este greşit să se              menea pe plan local prin mun­ In raionul Haţeg sînt în curs
                                                                                                                                      îngrijite în comun şi. ca urmare, nu
                                                                                                                                      poate fi vorba de o sporire a renta­       aştepte sosirea unor specialişti de la      că voluntară.                                de construcţie numeroase sai­
                                                                                                                                      bilităţii lor. Situaţia existentă nu în­
                                                                                                                                      găduie nicidecum ca în aceste unităţi      regiune care să facă amplasările, schi­     întovărăşirea zootehnică din vane care de asemenea nu vor
                                                                                                                                      să se mai am.îne, sub un motiv sau
                                                                                                                                      altul, începerea construcţiilor.           ţele de amplasare şi alte formalităţi       Fizeşti a construit în anul tre­ costa decît foarte puţin şi unele

                                                                                                                                         Construcţiile puteau începe de mult     în legătură cu construcţiile în G.A.G.,     cut un grajd cu o capacitate chiar nimic, prin faptul că se
                                                                                                                                      în unele gospodării colective dacă s-ar
                                                                                                                                      fi făcut lucrările de amplasare. A-        aşa cum s-a procedat în raionul Brad.       de peste 100 capete vite mari, folosesc ca materiale de con­

                                                                                                                                                                                 Fiecare raion îşi are specialiştii săi,     la un preţ de cost de numai strucţie acele resurse care se

                                                                                                                                                                                 are o comisie de amplasare care po­         7.000 lei. Şi acest grajd a fost găsesc din belşug în satele res­

                                                                                                                                                                                 sedă instrucţiuni şi care ştie ce are       construit din piatră de la te- pective.

                                                                                                                                                                                 de făcut. Se cere însă ca aceste co­

                                                                                                                                                                                 misii să fie activizate şi controlate

                                                                                                                                                                                 îndeaproape de comitetele executive

                                                                                                                                                                                 ale sfaturilor populare raionale.

fiecare. Au mai fost date în foloşinţă         buie să arătăm aici că unele gospo­         300 m.p. fiecare. Pentru sprijinirea       cestea nu s-au făcut însă decît într-un          Amplasarea construcţiilor trebuie        La discuţii au luat cuvîntul nume­           itofi localei
o maternitate pentru 24 scroafe şi una         dării colective ca cele din Dobîrca,        gospodăriilor colective să procure ma­     număr foarte mic de gospodării co­         să se facă cu cea mai mare grijă.           roşi tovarăşi din toate raioanele re­
pentru 12 scroafe, s-au amenajat 4             Apoldu de Sus, Gîrbova şi altele au         terialele de construcţie necesare, au      lective (în 4 gospodării din raionul       Trebuie să se aibă în vedere neapă­         giunii, Vorbitorii au analizat cu simţ       duali, fiindcă aceştia au fost ajutaţi
magazii de cereale cu o capacitate             comis unele greşeli prin faptul că au       fost luate din timp măsurile cuvenite      Ilia şi în una din raionul Hunedoa­        rat ca ele să fie aproape de sursa          de răspundere situaţia din raionul,          să înţeleagă că mal devreme sau mai
între 8-15 vagoane fiecare, s-au cons­         plătit mîna de lucru calificată unor        de către comitetul executiv al sfatului    ra). De aceasta se fac vinovate co­        de apă potabilă, necesară unor cirezi       comuna sau din gospodăria colectivă          tîrziu — alunei cînd se vor convinge
truit două ateliere de tîmplărie, rotă-        meşteri dulgheri care erau membri ai        popular raional. Astfel, pină în prezent   misiile raionale de amplasare care         de animale în plină creştere, de dru­       respectivă. Cea mai mare parte a             — vor fi şi ei întovărăşiţi sau colec­
rie şi fierărie, un siloz turn cu o ca­        gospodăriilor colective respective. Tră-    au fost întocmite şi difuzate la toate     amină nejustificat deplasarea în gos­      muri, de păşune etc., să fie ferite de      participanţilor la discuţii au sublinial     tivişti. La fel s-a procedat şi cu mîna
pacitate de 15 vagoane nutreţ-siloz, 5         gîndu-se învăţăminte din aceste lipsuri     gospodăriile colective planurile şi de­    podăriile' colective pentru a stabili lo­  inundaţii şi să nu se facă pe locuri        importanţa deosebită a folosirii re­         de lucru calificată.
gropi-siloz din beton cu o capacitate          au fost luate măsuri ca în acest an         vizele necesare. La 7 gospodării co­       cul pe care să se ridice noile con­        mlăştinoase. Din consfătuire a reieşit      surselor locale pentru realizarea unor
de 3-4 vagoane fiecare. Au mai foşt            întreaga manoperă calificată şi neca­       lective s-au făcut amplasările pentru      strucţii. Din cauză că nu s-au făcut       că în raionul Hunedoara s-au făcut          construcţii ieftine, bune şi într-un timp       Tov. Mureşan a mai arătat că în
executate în gospodăriile colective şi         lificată să fie asigurată de gospodări­     construcţiile ce urmează a fi clădite      amplasările, colectiviştii nu au putut     unele greşeli în legătură cu aceasta.       scurt. Tovarăşul IOACH1M MOGA,               acest an gospodăriile colective şi în­
alte construcţii valoroase.                    ile colective.                              în cursul anului curent.                   începe adunatul materialelor ca: piatră,   Comisia de amplasare din acest ra­          secretar al Comitetului raional de par­      tovărăşirile din raionul Haţeg vor
                                                                                                                                      nisip, pietriş, lemn etc. Adunatul aces­   ion a fixat colectiviştilor din Şăuleşti    tid Hunedoara, a arătat că în gos­           construi 30—40 grajduri şi saivane.
   Comitetul executiv al sfatului popu­           O importanţă deosebită în realizarea        Am tras învăţămintele necesare din      tor materiale se putea face cu uşurin­     să construiască un grajd pe un loc          podăriile colective din acest raion ur­      Acestea vor fi realizate, de asemenea,
lar raional nu a urmărit numai pro­            construcţiilor planificate de către gos­    greutăţile ce le-am întîmpinat în cursul   ţă pînă acuma deoarece nu s-a lu­          mlăştinos, iar grajdul celor din Uroi       mează să se construiască în cursul           în cea mai mare parte din resurse lo­
blema realizării planului de construcţie,      podăriile colective o are ,şi faptul că     anului trecut în ceea ce priveşte pro­     crat în cîmp.                              l-au amplasat pe un teren arabil, deşi      acestui an 24 grajduri, din care 8 în        cale. Vorbitorul a arătat în continua­
ci şi problema ieftinirii construcţiilor       problema repartizării materialelor de       curarea fierului-beton, îngrijindu-ne mai                                             exista teren care se pretează la con­       satele de munte. Cărămida, varul, ni­        re că momentan se simte lipsă de
realizate. In anul 1958, spre deosebire        construcţie în raion a stat în atenţia      din timp de această problemă. Aşa se          Sc ştie că lucrările de prăşit, recol­  strucţii. In afară de aceasta, există       sipul, pietrişul, piatra, lemnul şi alte     ţiglă. Pentru a se înlocui ţigla, el
de anul 1957, au fost astfel construite        comitetului executiv al sfatului popular    face că în prezent gospodăriile colecti­   tatul furajelor şi apoi al culturilor de   pe el nişte clădiri vechi ce urmează        materiale necesare vor fi procurate          a propus ca gospodăria colectivă din
saivane din stîlpi de stejar acoperite         raional. Chiar şi muncitorii forestieri     ve posedă peste 5 vagoane fier-beton,      păioase, cer un volum mare de muncă        a fi demolate pentru 'a se recupera         de colectivişti din resurse locale. In       Vinerea, raionul Orăştie, precum şi
cu paie şi cu pereţi confecţionaţi din         angajaţi de gospodăriile colective pen­     care le acoperă toate nevoile de cons­     în cîmp. Pînă la începerea acestora        materialele. Pe bună dreptate membrii       satele de munte nu sînt condiţii pen­        gospodăriile colective şi unele întovă­
margini de scîndură de brad. In fe­            tru tăierea materialului lemnos au în­      trucţie. Cum am reuşit să-l procurăm?      a mai rămas însă cîtva timp. Acest         acestor două gospodării colective nu        tru a se confecţiona cărămidă ln             răşiri din raionul Brad să studieze
lul acesta costul lor s-a redus în mod         cheiat contractele cu acestea în faţa       Combinatul din Hunedoara ne-n dat          timp trebuie folosit din plin pentru       au aprobat amplasările respective. Din      schimb aici se poate procura cu uşu­         posibilitatea de a organiza echipe ca­
simţitor faţă de cel al saivanelor con­        comitetului executiv, fiind prezenţi şefii  3 vagoane de ţagle deşeuri care au         efectuarea lucrărilor de construcţie.      această cauză construcţiile în G.A.G.       rinţă lemnul. De aceea, cele 8 graj­         re să confecţioneze şindrilă, atît pen­
struite în anul 1957 din cărămizi şi           de ocoale şi juristul sfatului raional.     fost trimise pentru laminare la In­        De aceea, comisiile raionale de am­        din Uroi şi Şăuleşti nu au putut în­        duri ce se vor construi în gospodă­          tru a satisface nevoile unităţilor res­
alte materiale mai scumpe.                     Am făcut acest lucru cu scopul de-a         dustria sîrmii din Cîmpia Turzii. In       plasare au obligaţia să stabilească        cepe nici pînă acum, deşi erau con­         riile colective din satele de munte vor      pective, cît şi pentru a vinde altor
                                               imprima mai multă răspundere în ce          schimbul acestor ţagle gospodăriile co­    cît mai urgent locul construcţiilor în     diţii ca ele să înceapă încă din luna       fi făcute din lemn şi acoperite cu şin­      unităţi din regiune. Această propu­
  După calculele din devizul unui              priveşte confecţionarea şi scoaterea din    lective au dat combinatului 3 vagoane      fiecare gospodărie colectivă şi să în­                                                 drilă ce se va confecţiona pe plan           nere a fost făcută ţinîndu-se seama
grajd cu o capacitate de 50 capete                                                                                                    tocmească schiţele de amplasare, tri-      trecută-                                    local. In felul acesta, grajdurile vor       că în locurile amintite există specia­
                                                                                                                                                                                                                                                                          lişti care s-au ocupat vreme îndelun­
                                                                                                                                                                                                                                                                          gată cu confecţionarea şindrilei,

                                                                                                                                                                                                                                                                             O problemă mult discutată a fost

    vite mari costul construcţiei acesteia     pădure a materialului lemnos atît la        de fîn pentru furajarea animalelor pe                                                                                             putea fi construite repede şi cu chel­       sprijinul pe care ocoalele silvice îl
    trebuia să se ridice la 270.000 lei. In    colectivişti cît şi la muncitorii fores­    care le posedă. Celelalte două vagoane                                                                                                                                         dau gospodăriilor colective şi întovă­
    acest deviz au fost prevăzute fundaţii     tieri angajaţi.                             de fier-beton au fost procurate din fier                                                                                          tuieli neînsemnate.           \              răşirilor pentru procurarea lemnului
    de beton de 0,50 m. grosime şi adîn-                                                   greşit laminat de la Cîmpia Turzii.                                                                                                                                            de construcţie. S-a scos în evidenţă
    cime. Pereţii din cărămidă în grosime         Cimentul necesar a fost procurat la                                                                                                                                        Tovarăşul DUMITRU ŢOGOE, prim-               faptul că unele ocoale silvice ca cel
    de 0,45 metri, cu centură de beton ar­     preţul de un leu kg. de la magazinele          Ocoalele silvice au repartizat deja                                                                                                                                         din Dobra, raionul Ilia, ţine legături
    mat, iar în interior pe două rînduri,      cooperaţiei raionale şi interraionale,      gospodăriilor colective în mai multe                                                                                              secretar al Comitelui ui raional R.M.R.      cu gospodăriile colective şi — în ca­
    din 4 în 4 metri cu stîlpi din beton       plătindu-se prin virament, şi de ia         parchete de la Oaşa 675 m.c. lemn                                                                                                                                              drul legilor statului — le acordă un
     armat peste care trec grinzile longitu­   Comlemn Sebeş, plătindu-se în nume­         de brad — uscături, doborîturi şi că­         In încheierea consfătuirii a luat cu-   de către organizaţiile de partid şi         Ilia, a subliniat că In acest raion          însemnat sprijin în procurarea ma­
    dinale. Devizul mai prevede iesle din      rar. Ţigla s-a procurat în cea mai          zături. Acest material lemnos va fi        vîniul tovarăşul Aurel Bulgărea,           sfaturile populare. In faţa lor stau                                                     terialului lemnos.
    beton armat, iar padocurile din pavaj      mare parte de la U.R.C.C. cu bonuri         confecţionat de muncitorii forestieri      secretar al Comitetului regional de        în prezent mulţe sarcini. Trebuie a-        au fost construite numeroase saivane
     de calupuri din lemn de stejar şi între   de la comerţul de întîmpinare. Pentru       care au şi încheiat contracte cu gos­      partid, care a sublinial faptul că con­    dunată sămlnţa, trebuie pregătit ie-                                                        Există însă şi unele ocoale silvice,
    resturi cu bitum, precum şi instala­       a dispune de bonurile necesare, gos­        podăriile colective.                       sfătuirea a scos în evidenţă o serie       renul pentru însămînţări şi apoi în-        din resurse proprii care,., nu au costat     ca cel din Simeria, care nu ţin sea­
    ţia electrică respectivă. La capetele      podăriile colective au fost îndr nate                                                  de metode bune în domeniul construc­       sămînţat, se cer a fi făcute lucrări                                                     ma de cerinţele colectiviştilor, nu so­
    grajdului s-au prevăzut o cameră pen-      să contracteze un număr cît mai mare           Au mai fost repartizate gospodări­      ţiilor, care au fost folosite cu succes    de îngrijirea semănăturilor, a pomi­        nimic. Ele s-au făcut din nuiele sau         cotesc problema sprijinirii gospodă­
    tru furajare, o cameră pentru utila­       de animale, de lînă şi de alte pro­         ilor colective, pînă în prezent, peste     în unele raioane şi a dezvăluit unele      lor, viilor şi multe altele. Toate sînt                                                  riilor colective ca o sarcină ce le a-
    jul de muls şi o cameră pentru în­         duse. Au fost cazuri cînd unele gospo­      40.000 buc. ţigle pe baza bonurilor de     lipsuri ce se mai manifestă. Vorbito­      lucrări urgente şi nu pot fi neglijate.     din bîrne din lemn şi s-au acoperit          parţine şi lor în aceeaşi măsură ca
    grijitori. Pentru furajarea animalelor     dării colective aveau bonuri în valoare     contractare. U.R.C.C. a mai reparti­       rul a arătat că gospodăriile colective                                                                                              şi altor organe de stat ce îşi des­
    şi scoaterea gunoiului din grajd au        mai mare decît nevoile lor, în timp         zat de asemenea gospodăriilor colective    nou .înfiinţate şi acelea care s-au lăr­   Dar de primă urgenţă este şi proble­        cu paie sau şindrilă, in prezent sînt        făşoară activitatea în mediul rural.
    fost prevăzute, la dreapta şi la stingă,   ce altele nu aveau bonuri în valoare        50.000 kg. ciment la preţul de un leu      git prin primirea de noi membri, în-       ma realizării construcţiilor necesare.                                                   Colectiviştii din Rapoltu Mare, au ce­
     două alei, iar pe mijloc o alee pentru    suficientă. Acestea au fost îndrumate       kilogramul cu plata prin virament. Tot                                                De aceea, gospodăriile colective tre­       în curs a se construi saivane trainice       rut în repetate rînduri ocolului silvic
     scoaterea animalelor la adăpat şi pă-     să se împrumute între ele.                  pe baza bonurilor de la comerţul de        tîinpină unele greutăţi în ceea ce pri­    buie îndrumate şi ajutate ca paratei                                                     din Simeria să trimită pe cineva pen­
     şunat.                                                                                întîmpinare gospodăriile colective au ri­  veşte adăposiirea animatelor aduse de      cu muncile agricole să-şi ridice şi con­    din lemn, care pot fi transformate           tru a le da unele indicaţiişi lămuriri
                                                  Asigurarea materialului lemnos de        dicat pînă acum 30 de m.c. scîndură        colectivişti, greutăţi ce sînt de altfel   strucţiile de care au nevoie.                                                            cu privire la tăierea lemnului din pă­
        Planul tehnic de mai sus a fost        brad s-a făcut prin ocoalele silvice.       necesară pentru tavanurile grajdurilor     inerente oricărui început. Aceste greu­                                                oricînd în grajduri corespunzătoare          dure în vederea începerii construc­
     respectat, dar costul construcţiei nu     Acesta provine din căzături, doborîturi     şi cofrajele fundaţiilor.                  tăţi nu sînt însă de natură să nu             In unele locuri se observă tendinţa                                                   ţiei unui grajd, Cerinţele Ier repelate
\ s-a ridicat la 270.000 lei, cît era pre­     şi uscături din parchetele situate la                                                  poată fi înlăturate Intr-un timp cit       de a se aştepta să se primească ma­         pentru animale mari. Important este          nu au fost luate însă în seamă şi din
     văzut în deviz. Construcţia a costat      distanţe mari şi refuzate de IFET din          Pentru ca gospodăriile colective să     mai scurt. Cu cît vom şti să orga­         teriale din repartiţie şi credite de stat.                                               aceasiă cauză ei au fost nevoiţi să
    mult mai' ieftin. G.A.C. din Cîînic a      cauză că exploatarea lor nu era renta­      poată fi cît mai bine sprijinite, co­      nizăm mai bine munca, cu cît ne vom        Statul ajuta gospodăriile colective, a-     că acestea se fac prin muncă volun­          amîne începerea construcţiei. Tov.
     primit de la Banca agricolă pentru        bilă. Transportul materialului lemnos       mitetul executiv al sfatului popular ra­   ocupa mai bine de valorificarea re­        cordîndu-le însemnate credite şi a-                                                      Frunză, şeful ocolului, se fereşte de
    construcţia unui asemenea grajd suma       s-a făcut de către gospodăriile colec­      ional a căutat să imprime un dezvol­       surselor locale, cu atît greutăţile vor    provizianîndu-le cu materiale de con­       tară şi din resurse locale. Ca urmare,       a merge prin gospodăriile coleclive
     de 96.000 lei, iar din fondurile proprii  tive cu atelajele proprii (căruţe, şi       tat sirţif c(e răspundere faţă de această  fi înlăturate mai repede.                  strucţie. Trebuie însă ca şi contribu­                                                   pentru a vedea ce spun colectiviştii,
    a cheltuit suma de 37,350 lei. In total    cele care au camioane cu camioanele).       problemă tuturor comitetelor executive                                                ţia proprie a gospodăriilor colective       ele sînt ridicate fără a se cheltui bani     de ce au nevoie şi pentru a-i învăţa
                                               Materialul de stejar s-a obţinui de la      ale sfaturilor populare comunale.             Regiunea noastră e bogată în tot        la realizarea construcţiilor să fie cît                                                  ce să facă pentru a-şi procura cît
                                                                                                                                      felul de materiale de construcţie, care    mai mare. In acest scop se recomandă        sau, în cel mai rău caz, cu cheltuieli       mai repede materialul iemnos de care
                                                                                              In acest an vom căuta să orientăm       pot fi procurate fără plată sau cu                                                                                                  au nevoie. La fel de greşit procedea­
                                                                                                                                      cheltuieli neînsemnate. Noii colectivişti  ca ele să folosească posibilităţile lo­     de numai cîteva sute de lei.                 ză şi alţi şefi de ocoale.
                                                                                                                                      sînt plini de elan şi dornici de a         cale. In această privinţă s-au orien­
                                                                                                                                      munci cu eforturi sporite pentru a ri­     tat destul de bine organele de partid       — Problema valorificării resurselor             Din discuţiile ce s-au purtat a mai
                                                                                                                                      dica construcţiile de care au nevoie.      şi de stat din raionul Haţeg. Dar nu­                                                    reieşit că saivanele care se constru­
                                                                                                                                      Ei trebuie însă învăţaţi . cum să fo­      mai acolo se găseşte piatră şi lemn,        locale în scopul realizării unor adă­        iesc de întovărăşirile din raionul Alba
                                                                                                                                      losească aceste resurse, care consli-      numai acolo se poale fabrica var şi
                                                                                                                                      iuie o adevărată bogăţie.                  cărămidă ? Aceste resurse se găsesc         posturi bune şi ieftine în unităţile
                                                                                                                                                                                 peste tot în regiunea noasiră şi ele
                                                                                                                                         In continuare, tov. Bulgărea a ară­     trebuie folosite cu grijă gospodăreas­      socialiste din agricultură, a preocupat

                                                                                                                                                                                                                             de mult timp şi preocupă şi în pre­

                                                                                                                                                                                                                             zent organele de partid şi de stat

                                                                                                                                                                                                                             din raionul Haţeg — a spus tova­

                                                                                                                                                                                                                             răşul TEODOR MUREŞAN, prim-se-

                                                                                                                                                                                                                             cretar al Comitetului raional de par­

                                                                                                                                                                                                                             tid Haţeg. Cum am procedat noi ?

                                                                                                                                                                                                                             In primul rînd am explicat colecti­

                                                                                                                                                                                                                             viştilor sau întovărăşiţilor că în fie­

                                                                                                                                                                                                                             care sat se găsesc materiale cu care

                                                                                                                                                                                                                             se pot realiza în bune condiţiuni con­

                                                                                                                                                                                                                             strucţiile de care au nevoie şi că prin

                                                                                                                                                                                                                             folosirea acestora se înlătură cheltuie­

                                                                                                                                                                                                                             lile. îndrumaţi de organizaţiile de

                                                                                                                                                                                                                             partid, colectiviştii şi întovărăşirii clin

                                                                                                                                                                                                                             numeroase sate au început să adune

                                                                                                                                                                                                                             piatră, nisip, lemn, au început să

s-a cheltuit 133.350 lei. Deci, valoarea ocolul silvic Miercurea, IFET Sebeş şi gospodăriile colective pentru a folosi tat că gospodăriile cqlective nou în­ că. Dină dovadă de mai mult simţ confecţioneze cărămidă şi să ardă var, costă mult. Aceasta din cauza că în-

unui grajd cu o capacitate de 50 ca­           interraionala Alba Iuita. Acest lemn era    în mai mare măsură resursele locale        fiinţate, nu au experienţă în muncă.       gospodăresc în ce priveşte folosirea        prin muncă voluntară. La această             tovărăşiţii nu au fost îndrumaţi să le
pete vite mari, prevăzut cu anexele            clasificat pentru construcţii rurale şi     cu scopul de a realiza construcţii la      Organele lor de conducere nu ştiu          posibilităţilor locale, vom putea să        muncă voluniară nu au fost mobili­           construiască din materiale care se pot
arătate mai sus şi cu un pod în ca­            destinat fondului pieţei. Au mai fost       un preţ de cost mult mai scăzut faţă       încă cum să-şi organizeze munca, nu        realizăm construcţii ieftine, bune şi       zaţi numai întovărăşirii sau colecti­        procura pe plan local, fără bani, sau
pacitate de 12 vagoane fîn, care a fost        tăiaţi stejari, în mod raţional şi din      de cel realizai în anul trecut.            ştiu cu ce să înceapă. Tocmai în a-        intr-un timp cît mai scurt în gos­          viştii, Alături de ei au participat cu       la un preţ mic, aşa cum s-a proce­
                                                                                                                                      ceasiă direcţie trebuie să fie ajutaje     podăriile noastre colective.                însufleţire şi ţărani' muncitori indivi­     dat în raioanele Ilia şi Haţeg.
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68