Page 64 - 1959-03

Nr. 1320 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

In cm i iraní» « f i f i iriElU EftlH iĂ M IE IEX ÍIEIH5WE

cu activitate rodnică fiîlii delegaţiei routine condasâ
le mg. ml Seder lit franţa

ba U.R.U.M. Petroşani func­ ce ar trebui luate în întreprin­ PARIS — De la coresponden­ duce eleménte prefabricate pen­
ţionează anul acesta'!“trei cercuri dere pentru reducerea lui. Aşa tul Agerpres. — Delegaţia ro- tru construcţii.

de economie concretă în care spre exemplu, inginerul Aurelian mînă condusă de ing. Mihai Delegaţia română a plecat a-

sînt cuprinşi şi studiază un nu­ Bortea, cursant, a insistat asu­ Suder, ministrul Construcţiilor, poi la Havre. Acesta este unul
măr de 74 cursanţi. Toţi aceştia pra corelaţiei care trebuie să e- Industriei materialelor de con­ din oraşele franceze care a su­
sînt maiştri, ingineri, tefinicieni, xisţe aici între salariul mediu, strucţii .şi Industriei lemnului ferit cel mai mult de pe urma
conducători ai organizaţiilor de productivitatea muncii şi preţul

partid şi de masă, tovarăşi din de cost, ţinîncl seama că aceas-, din R.P. Română, care a sosit războiului, ceea ce a necesitat

¦conducerea întreprinderii. tă corelaţie nu este încă justă zilele trecute la Paris cu prile­ un efort serios de reconstrucţie.

Dintre cercurile care funcţio­ în cadrul întreprinderii. jul deschiderii salonului inter­ In continuare au fost vizi­

nează aici, cel condus de ing. Tot cu acest prilej, cursantul naţional al construcţiilor şi ma­ tate mai multe întreprinderi
Dumitru Crăciun desfăşoară ac­ Cornel Tecău a propus să se ia terialelor de construcţii, ‘a vi­ industriale importante din de­
tivitatea cea mai rodnică. Prin­ măsurile cuvenite pentru redu­ zitat mai multe uzine franceze partamentul Seine et D ise: u-'
tre lecţiile predate pînă acum cerea cheltuielilor de regie şi a din regiunea pariziană şi din zina de tuburi, centrifugate
la acest cerc se numără : ,,Ce rebuturilor, destule la număr, ca­

este planul de producţie al în­ re încarcă de asemenea preţul provincie. Conduşi de profeso­ „Bonna“ din Honora ; uzina de

treprinderii şi cum trebuie el de cost. rul Campredon, directorul la­ ciment „Poliet et Chausson“,

îndeplinit“, „Preţul de cost şi Alţi cursanţi printre care Ion t Tinerii din sec- boratoarelor din Paris ale cen­ ¦una din cele mai importante
căile de reducerea lui“ ş.a. Ceea Ghinea şi Alexandru Bojenescu trului tehnic al industriei lem­ din Franţa, întreprinderile „So-
ce merită scos în evidenţă este au propus să se introducă car­ [• fia turnătorie, de ADUNAREA GENERALA nului, tovarăşul Suder a vizitat cíete generale des Fonderies“'
netele individuale de economii aceste laboratoare. După vizita din Gargenviile şi marea uzină
faptul că lecţiile predate şi dez­ întrucît acestea ar constitui un [ 'la U.R.U.M. Per. m la uzina de ceramică precom- „Camus“ din Montesson, unde
bătute în şedinţele de cerc sînt stimulent puterniG pentru mun­ primată „Preîatec“ din Corbeil- se produc în serie elemente pre­
exemplificate cu aspecte concre­ citori în realizarea de cît mai l troşani s-au con- I le (departamentul Seine et Di- fabricate pentru construcţii.
te din viaţa practică a uzinei, a multe economii şi să se facă o se), membrii delegaţiei romîne
muncii oamenilor de aici pen­ mai judicioasă repartizare a c. s tih ii mtr-o bri- a cooperatorilor din Haţeg au vizitat şantierele de con­ Membrii delegaţiei s-au inte­
tru înfăptuirea sarcini'lpr de muncitorilor la locurile de mun­ strucţii din Rouen şi din îm­ resat îndeaproape de produsele
plan, pentru creşterea producti­ că, în raport cu calificarea lor. ^ gadâ de muncă pumu-uuu. -j prejurimile acestui oraş, precum şi utilajul industriei franceze,
vităţii muncii şi reducerea pre­ şi uzina „Coignet“, oare pro- precum şi de realizările obţij
ţului de cost. Punîndu-se în aplicare propu­ ^ Conduşi fiind de tov. Ioan ] nute în domeniul reconstrucţiei.

Interesul cu care cursanţii a- nerile făcute de cursanţii aces­ [ Zorocliu, ei au efectuat pînă j HAŢEG (De Ia subredacţia Adunarea generală a mai dis­
noastră voluntară). Zilele trecu­ cutat faptul că pe lîngă coope­
cestui cerc privesc însuşirea şi tui cerc s-a reuşit să se reali­ l în prezent 1.322 ore de mun- 1 te a avut loc adunarea generală ratorii care au contribuit la în­
a membrilor cooperativei meş­ deplinirea pianului, dînd lucrări
aplicarea în mod creator a ce­ zeze în luna ianuarie o creştere t că voluntară. teşugăreşti „Retezatul“ din Ha­ de calitate, mai sînt unii coope­
lor studiate se manifestă prin ţeg. Dările de seamă prezenta­
a productivităţii muncii pe uzi­ j: In clişeu : O parte din bri- j te de Cornel Vinţan preşedinte­ ratori, ca Miron Ghergan, Vio-
numeroasele propuneri pe care le cooperativei, şi Ion Purece, ref Petrescu, Victor Colibaş şi
nă cu 10 la sută şi în acelaşi L gadă, avînd¦in mijloc pe iî- contabil şef, ca şi discuţiile pur­ Alexandru Curelar, care absen­
aceştia le faG cu prilejul discu­ tate, au scos în evidenţă atît tează adesea nemotivat de la
timp, prin creşterea productivi­ t nărui Zorocliu. J realizările cît şi lipsurile din ac­ lucru şi care dau produse de
tării unor probleme legate de tivitatea cooperativei. slabă calitate.
tăţii muncii, prin folosirea mai ,_____)v_ / 1____r t_t \_r<—/¦_/«- 1\— —t \. tx.
bunul mers al producţiei în în­ raţional^ a materialelor şi a- Darea de seamă a arătat că Discuţiile au scos în relief şi
Artişti amatori planul la producţia globală a unele lipsuri ale cooperativei, ca O delegaţie de partid şi guvernamentală
treprindere. Iată numai cîteva pliGarea metodelor avansate de fost realizat în proporţie de 113 insuficienta aprovizionare cu a U.R.S.S» a plecat la B udapesta
înîntrecere !a sută, producţia marfă în pro­ materiale, neutilizarea din plin
exemple: atunci cînd s-a dezbă­ muncă să se realizeze în ace­ porţie de 101 la sută iar pres­ a tuturor utilajelor existente,
eaşi lună economii în valoare de Peste 300 de cetăţeni din Galda tările de serviciu pentru popu­ inexistenţa tarifelor adecvate MOSCOVA (Agerpres). — culturale cu ţările străine, C. I.
tut problema preţului de cost şi 125.000 lei. de Jos, raionul Alba, ' au ţinui să ra­ laţie în proporţie de 110 la sută. pentru unele prestări de servi­ TASS a n u n ţă: La 18 martie Gromov, membru supleant al
siste la întrecerea formaţiilor artisti­ La îndeplinirea şi depăşirea sar­ ciu etc. a.c. a plecat la Budapesta, de­ C.C. al P.C.U.S., ambasadorul
căile de reducere a acestuia, nu­ R. BALŞAN ce ale căminelor culturale din Galda cinilor de plan au contribuit în legaţia de partid şi guverna­ U.R.S.S. in R.P. Ungară, I. M.
de Jos, Iniregalde şi Cricău. special secţiile reparaţii radio şi In încheierea lucrărilor, adu­ mentală a Uniunii Sovietice Vas, prim-secretar al Comitetu­
meroşi cursanţi au făcut propu­ corespondeni maşini de scris, tîmplărie, con­ narea generală a adoptat o ho- alcătuită din tovarăşii A. B. lui regional din Ucraina sub­
Cu această ocazie, corul căminului tărîre în care se prevede creş­ Aristov, membru al Prezidiului carpatică al P.C. al R.S.S. U-
neri preţioase privind măsurile cultural din Galda de Jos, dirijat fecţii bărbaţi, cizmărie, vulcani­ terea valorii producţiei globale C.C. al P.C.U.S., secretar al crainene.
de tov. Samson Man, a dat dovadă zare etc. cu 20 Ia sută, a prestărilor de C.C. al P.C.U.S. (conducătorul
a./%MiW/% üuriENü de reale calităţi artistice, ca rezultat delegaţiei), A. A. Miud'sep, La invitaţia Comitetului Cen­
al unei intense pregătiri pentru con­ membru supleant ai C. C. al tral al Partidului Muncitoresc
curs. Dirijorul s-a orientat just in a- Socialist Ungar, delegaţia de
legerea repertoriului, incluzînd în pro­
gramul acestuia cîntece mobilizatoare
şi educative, cum sînt „Privesc din

Sâfieîndrumatoumi multărăspundere Doftana“, „IJai să facem o gospodă­ Printre membrii cooperatori servicii pentru populaţie cu 15 P.C.U.S., preşedintele Consiliu- partid şi guvernamentală a U-
rie", „Clntec de întrecere", „Măreţ care au adus un aport deosebit la sută, producerea de sorti­ niunii Sovietice participă la
Inyaţamtntal politic U.T.M, pămînl , al patriei i u b i t e I n reperto­ Ia realizarea planului sînt tova­ mente variate de bunuri de lui de Miniştri al R.S.S. Estone, festivităţile cu prilejul sărbăto-
riul corului au fost cuprinse şi si- răşii Vasile Filipaş, Siminic larg consum, realizarea de eco­ N. V. Popova, membru supleant ririi a 40 de ani de la procla-
Anul şcolar în sistemul învă­ Gheorghe Petric vin întotdeauna leva cîntece populare. Ştefoni, Deziderlu Szabo, Gheor- al C.C. al P.C.U.S., preşedinta marea Republicii Sovietice Un-
ghe Mărgineanu, Ştefan Herban, nomii prin reducerea consumuri­ Prezfdiului Uniunii Asociaţiilor gare.
ţământului politic U.T.M. este în bine pregătiţi, la lecţii. Cu deosebit interes au primit spec­ Gbeorghe Preria, Angheluţă Hon- lor specifice şi a cheltuielilor sovietice de prietenie şi relaţii
tatorii brigada artistică de agitaţie clru, Nicolae Sîntămărean, Ilie gospodăreşti astfel ca în anul
plină desfăşurare. Cea mai ma­ Există la mina Lupeni şi alte şi dansatorii căminului cultural din Cojocaru, Constantin AAarincbes- 1959 economiile să atingă
re parte din organizaţiile de ba­ organizaţii de bază care con­ Iniregalde, comună de munte, cu case cu şi alţii. 52.000 lei.
ză au analizat sau sînt în curs duc bine învăţământul politic. resfirate pe zeci de. kilometri. In anii Delegaţia U.T.M. care vizitează Albania
regimului democrat-popular ţăranii N1CU SBUCHEA primită la 0.0. ai Partidului Muncii
muncitori din Iniregalde şi-au con­
să analizeze în adunări genera­ Mai sînt însă şi unele orga­ struit şcoli . în ficcgre,.. călun,. ..precwn
le felul în care tinerii încadraţi ¦ nizaţii de bază care manifestă şi un frumos cămin cultural în cen­
în învăţămînt îşi ridică nivelul un total dezinteres faţă de a- trul de comună. Pe scena căminului — C U P A R .P .R . L A F O T B A L
lor artiştii din Iniregalde s-au pregă­
politic şi ideologic. ceastă importantă problemă. Un tit cu seriozitate pentru acest con­ Aurul Brad—Jiul Petroşani 0-0 TIRANA (Agerpres). — ATA nia. Delegaţia U.T.M. a fost în­
curs, axînd. conţinutul textului pe pro­ anunţă : Delegaţia U.T.M., care soţită de Tedi Loubonia, primul
In acest an, pe lîngă organi­ exemplu elocvent în această di­ blemele ce frâmîntă viaţa satului. vizitează Albania la invitaţia secretar al C.C. al Uniunii Ti­
zaţiile de bază U. T. M. de la recţie sînt organizaţiile de bază Spectatorii din Galda de Jos nu a- C.C. al Uniunii Tineretului neretului Muncitor din Albania,
mina Lupeni funcţionează 32 plaudat în dese rînduri calitatea in­ Miercuri, la Simefia s-a' ju­ regulamentului, meciul s-a pre­ Muncitor din Albania, a fost
cercuri de învăţămînt dintre ca­ din sectoarele I A şi IV B. terpretării repertoriului de către ar­ cat cel de-al doilea meci din­ lungit cu încă două reprize a primită la sediul Comitetului Reprezentanţii tineretului din
Cercurile de învăţămînt existente tiştii brigăzii. In acelaşi timp, echipa tre „Jiul“ Petroşani şi „Aurul“ 15 minute. Dar şi după cele 120 Central al Partidului Muncii de R.P.R. au avut de asemenea
re 24 cercuri „Să ne cunoaştem de dansuri din Iniregalde, care s-a Brad, oontind pentru Cupa de minute, scorul a rămas tot Lihi Belishowa, membră a Bi­ o întrevedere cu membrii Birou­
bogăţiile şi frumuseţile patriei“ aici sînt acum abia la lecţia a prezentat cu „lMocăneasca“ şi „Hafe- R.P.R. Nici de această dată sco­ alb: 0—0, calificindu-se delci roului Politic, secretar al C.C. lui Comitetului Central al U-
şi 8 cercuri aparţinînd cursului Il-a. Această rămânere în urmă gana", s-a bucurat de acelaşi succes. rul nu a fost favorabil nici unei pentru următoarea etapă a Cu­ al Partidului Muncii din Alba­ niunii Tineretului Muncitor din
serat. Jumătate din numărul to­ vorbeşte de la sine. Birourile pei R.P.R. la fotbal echipa „Au­ Albania.
tal de cercuri de învăţămînt celor două organizaţii de bază Tot la Galda de Jos s-au prezen­ echipe. După epuizarea celor rul“ Brad.
tat şi căluşarii din Cricău, culegînd 90 minute de joc tabela de mar­
funcţionează pe lîngă şcoala pro­ au lăsat pînă acum ca lucrurile vii aplauze pentru măiestrita interpre­ caj arăta : 0—0. Astfel, conform
să se desfăşoare de la sine, mul- tare.
fesională. Aci frecvenţa este ţumindu-se că au făcut o des­ A T E N Ţ I E CUVENITA INOVAŢIILOR
bună şi nivelul cunoştinţelor co­ chidere festivă a învăţămîntu- Au fost apreciate şi solistele Ana
respunzător. Pascu, Valeria Mara şi Maria Roşu
lui. pentru cintecele populare pe care le-au
Cercurile, de pe lîngă organi­ prezentat.
O vină mare o are şi comi­
zaţiile de bază miniere cuprind VICTOR MUREŞAN
(cel. puţin au cuprins la deschi­ tetul U.T.M. pe mină, care deşi corespondent
derea anului şcolar) pe toţi ute- a cunoscut această stare de lu­ I R A Ţ IO N A L IZ Ă R IL O R !
miştii şi o însemnată parte din cruri nu a tras la răspundere
birourile celor două organizaţii
tinerii neuţemişti. Un rol important în activi­ de inovaţii se datoreşte spriji­ contribuit 97 de inovatori, din comisiei de inovaţii şi a atras
Există la , mina Lupeni mai de bază decît la sîîrşitul lunii tatea fiecărei întreprinderi îl are nului tehnic sporadic şi uneori care 31 muncitori. Printre aceş­ în cadrul acestei mişcări un
multe organizaţii de bază c a re . februarie, cînd a organizat o şe­ mişcarea de inovaţii şi raţio­ necompetent. S-au manifestat tia cei maii activi sînt tov. Ale­ mare număr de muncitori, in­
acordă o atenţie cuvenită pro­ dinţă plenară în care a analizat nalizări. Această mişcare are uneori tergiversări în aplicarea xandru Kovacs, apaductier la gineri şi tehnicieni. Conduce­
rolul de a rezolva unele pro­ propunerilor şi recompensarea O.S.M. nr. 2, Ioan Nicula, lă­ rea combinatului, prin cabine­
blemei educării tineretului şi pe felul în care se desfăşoară învă­ bleme privind. creşterea produc­ inovatorilor. Atenţia redusă a- tul tehnic, a intensificat munca
această cate. Organizaţia de bază ţământul politic la mina Lupeni. tivităţii muncii şi reducerea pre­ cordata inovatorilor a creat pe cătuş la uzina cocsochimică, in rindul inovatorilor, pentru
ţului de cost. Succesele obţinu­ alocuri neîncredere în rîndul Cornel Ignat şi Gheorghe Şer- descoperirea şi aplicarea capa­
din sectorul IV A, (secretar tov. Plenara a stabilit ca birourile te in anii trecuţi de colectivul muncitorilor, inginerilor şi teh­ ban, lăcătuşi la atelierul de re­ cităţii inovatoare. In ce priveş­
de muncă din Combinatul side­ nicienilor. Din această cauză, ei paraţii electrice. te rezolvarea dosarelor, aceasta
Constantin Ocneanu) analizează organizaţiilor de bază U.T.M. să rurgic din ţŢunedoara se expli­ nu au pus cunoştinţele şi price­ s-a făcut in timpul cel mai scurt,
Primele inovaţii înregistrate
periodic felul în care tinerii stu­ ia măsuri ca cercurile rămase în acest an au adus un aport

diază şi-şi ridică nivelul poli­ în urmă să nu se mai ţină de

tic şi ideologic, felul cum se re­ două ori pe lună, ci săptămînal,

flectă acest lucru în atitudinea pînă cînd vor ajunge cu lecţi­ că prin aplicarea pe scară lar­ perea lor in slujba îmbunătăţi­ important în aplicarea unor me­ asigurindu-se totodată şi rea­

lor faţă de muncă, faţă de păs­ ile la zi. gă a propunerilor de inovaţii rii procesului tehnologic, creş­ tode noi de tutorii, perfecţiona­ lizarea prototipurilor.

trarea avutului obştesc, în com­ Situaţii asemănătoare cu cea şi raţionalizării. terii producţiei, realizării de e- te, în realizarea ’de economii de Tot pentru stimularea mişcă­

portarea lor în societate. Pînă de ia sectoarele I A şi IV B In anul 1958, activitatea pe conomii la materii prime, ma­ materiale. Bunăoară, la O.S.M. rii de inovaţii şi raţionalizări,
acum, la cercul „Să ne cunoaş­ sînt şi în alte organizaţii de ba­ această linie a avut însă şi mul­ teriale, manoperă şi reducerea nr. 2, un grup de maiştri între în cadrul C. S. Hunedoara este
tem bogăţiile şi frumuseţile pa- ză. Aceasta trebuie să determine te . lacune. Rezultatele obţinute preţului de cost al metalului. care tov. C. Miilitaru şi C. Po- în studiu organizarea unui con­
' triei“ au fost predate 7 lecţii. comitetul U.T.M. să-şi îndrepte nu au fost la nivelul posibili­ pescu, a propus, şi s-a pus in curs care va cuprinde cca. 45
în viitor atenţia mai mult spre tăţilor. In cursul anului 1958 Plenara C.C. al P.M.R. din aplicare, o nouă metodă de e- de teme dintre cele mai impor­
O situaţie similară se află la s-an aplicat numai 154 de ino­ noiembrie 1958 a arătat sarci­ tanşare a lingotierelor şi pîlnli- tante. Aceste teme vor fi axate
cursul seral din cadrul organi­ problema învăţământului, mijloc vaţii, care au adus o economie nile de mare răspundere pe ca­ lor, prin intermediul şpanului pe sporirea producţiei şi pro­
zaţiei de bază nr. 7-investiţii important de educare a tinere­ de 1.950.000 lei. Numărul mic re le au organizaţiile de partid, mărunt de fontă. Acest lucru ductivităţii muncii, îmbunătă­
(secretar tov. Emilian Meiuş). tului. organele sindicale şi adminis­ înlocuieşte azbestul, contribuind ţirea calităţii metalului, a con­
Şi aici au fost predate pînă a- trative în a conjtrola, sprijini şi totodată la reducerea pierde­ diţiilor de muncă şi reducerea
cum 7 lecţii. Există însă în a- r Clişeul nos/ru înfăţişează pe Unărul vopsitor Ioan Albjilescu de la U.R.U.M. Petroşani, execulind vopsitul stimula iniţiativa creatoare a rilor de oţel prin scurgere, rea- preţului de cost.
vagonelelor înainte de intrarea în mină. Precizăm că în luna februarie, planul la vagoneţi de mină a fost inovatorilor şi raţionalizatorilor. lizîndu-se o economie anuală
cest cere ciţiva tineri care sînt Pornind de la aceste sarcini, în­ de 570.000 lei. Tot un colectiv In unele secţii ale combina­
străini de felul în care se des­ depăşit cu 3 la sulă. că de la începutul acestui an, de la O.S.M. nr. 2, printre care tului, cum sînt secţia a Il-a
făşoară învăţământul politic. la Combinatul siderurgic din iing. A. Birsan, N. Kraft şi alţii, O.S.M., uzina cocsochimică şi
Printre aceştia se numără Ale­ Hunedoara, mişcării de. inovaţii a propus şi aplicat o nouă me­ bjuming, activitatea inovatoare
xandru Eca'terina, Mihai Roman, şi raţionalizări a început să i todă de turnare a oţelului cal­ în acest, an a pornit pe un drum
Vasile Izoi şi alţii care n-au se acorde o atenţie mai mare. mat, folosind lingotiere direct bun. Aici ş-au înregistrat pî­
participat pînă acum la nici o Printr-c muncă politică susţinu­ conice, eliminînd maselotele. A- nă acum peste 50 de inovaţii.
lecţie. tă şi stimularea inovatorilor şi ceastă inovaţie va aduce econo­ Totuşi, în unele secţii, cum sînt
raţionalizatorilor, în primele mii anuale de peste 2.000.000 secţia a l-a furnale, turnătorie,
O atenţie deosebită acordă în­ două luni ale anului s-au obţi­ lei. fabrica de aglomerare ş.a„ ac­
văţământului şi organizaţia de nut rezultate îmbucurătoare. tivitatea se desfăşoară mult
bază U.T.M. nr. 9, de la atelier. Astfel, s-au înregistrat 88 de Rezultatele obţinute în acest sub nivelul posibilităţilor.
Biroul organizaţiei de bază cu­ inovaţii, din care s-au accep­ an se datoresc in mare parte
tat pentru aplicare 47. Econo­ faptului că organizaţiile de Dacă în viitor mişcării de
noaşte cu precizie cine nu frec­ miile post calculate, realizate partid au controlat şi îndrumat inovaţii şi raţionalizări i se va
ventează cursurile, discută cu ti­ prin aplicarea unor inovaţii se îndeaproape organele sindicale acorda o şi mai mare atenţie,
nerii respectivi şi-i ajută să nu ridică la peste 570.000 lei. Unele şi administrative în munca de sintem siguri că la sîîrşitul a-
mai absenteze de la învăţămînt. creştere şi stimulare a mişcării nului vorn raporta rezultate cu
Lucrul acesta îl face mai ales din aceste inovaţii vor aduce de inovaţii. Comitetul de în­ mult mai mari ca cele din a-
secretarul organizaţiei de bază pînă la sîîrşitul anului economii treprindere a trec ut la reorga­ nii trecuţi.
— tov'. Constantin Barna. De de peste 3.000.000 lei, sumă ce nizarea brigăzilor de inovatori
aceea, frecvenţa depăşeşte pro­ clin cadrul secţiilor, a îndrumat Ing. TRA1AN GHEORGH1ŢĂ
centul de 90 ia sută aproape la întrece cu mult rezultatele din şi controlat mai bine munca
fiecare lecţie. Propagandiştii anul trecut. La propunerile de şeful cabinetului tehnic al C.S.
Tiberiu Covaci, Mircea Radu .şi inovaţii făcute anul trecut au
Hunedoara

X- L \