Page 65 - 1959-03
P. 65
Pag. 4 'DRUMUÉ SOCIALISMULUI Nr. 132 O
x i t t i m e J l e s1l i n L • - u i l U i x e l e s1l i r d . • . u l t- i m e l e s1__l_i__r___i___•___u___l_t__i__m__ e l e___s• t t r i * Lucrările Congresului
P. M. U. P.
Şedinţa din seara zilei de 18 martie
VARŞOVIA 19 (Agerpres). ritoriilor de vest şi frontierei de
— După cum transmite agen pe Oder-Neisse, J. Cyrankie-
ţia P.A.P., in şedinţa din sea wicz a declarat că frontiera a-
ra zilei de 18 martie a celui puseană a Poloniei este o fron
Delegaţia guvernamentală in Brazilia ia amploare mişcarea K. Schmidi şi F. Erler de-al treilea Congres al P.M.U.P., tieră a prieteniei cu Republica
a Republicii Irak s-a înapoiat primul a luat cuvintul J. Cyran- Democrată Germană şi că im
dz protest împotriva scumpetei despre călătoria kiewicz, membru al Biroului perialiştii nu-şi vor putea în
la Bagdad tinde ghearele pînă la această
MONTEVIDEO 19 (Agerpres). rea salariilor, s-a extins asupra lor la Moscova Politic al C.C. al P.M.U.P., frontieră.
Mitingul consacrat prieteniei sovîefo-irafcîena — TASS anunţă : In Brazilia ia altor zece state din Brazilia. La preşedintele Consiliului de Mi
amploare tot mai mare mişcarea Rio de 'Janeiro cer majorarea BONN 19 (Agerpres). — niştri a.l R.P. Polone. Vorbitorul a subliniat că gu
BAGDAD 19 (Agerpres). — miting consacrat prieteniei in de protest împotriva creşterii salariilor, ameninţînd cu greva, La 18 martie a avut loc la vernul Poloniei, întregul po
La 18 martie, delegaţia guver destructibile între popoarele U- scumpetei. Potrivit relatărilor muncitorii de la transportul în Bonn o conferinţă de presă in Relevînd faptul că ţările so por polonez, sprijină pe deplin
namentală a Republicii Irak, niunii Sovietice şi Republicii presei braziliene, oamenii mun comun, feroviarii, docherii, ma cadrul căreîa fruntaşii partidu cialiste şi îndeosebi U.R.S.S. se propunerea Uniunii Sovietice cu
condusă de dr. Ibrahim Kubba, Irak. cii din Sao Paolo, sprijiniţi de rinarii flotei comerciale, şoferii lui social-democrat din Germa dezvoltă în ritm rapid, el a privire la încheierea unui Tra
ministrul Economiei, s-a înapo asociaţiile studenţeşti şi de alte şi alţi muncitori. nia, K. Schmidt şi F. Erler, au subliniat că în întrecerea paş tat de pace cu Germania şi la
iat la Bâgdad după vizita făcu Dr. Kubba a rostit la miting asociaţii, au hotărît să organi vorbit ’despre călătoria lor la nică cu capitalismul victoria transformarea Berlinului occi
tă la Moscova. Pe aeroport, de o scurtă cuvîntare. „Sînt fericit, zeze „un marş la Rio de Jane- Dată fiind situaţia care s-a Moscova. va reveni socialismului. dental într-un oraş liber.
legaţia a fost întîmpinată de re iro împotriva scumpetei“, în Giu- creat în ţară, preşedintele Ku-
prezentanţi ai Ministerului A a declarat el, să vă comunic că da faptului că poliţia a interzis bitschek a fost nevoit să ţină Schmidt a subliniat că aitît In Polonia, a spus J. Cyran- J. Cyrankiewicz a spus in
facerilor Externe şi ai altor mi tratativele economice s-au termi acest marş. Potrivit relatărilor la radio un discurs liniştitor, el cit şi Erler au plecat la Mos kiewicz, am făcut un salt uriaş încheiere că întregul popor po
nistere şi departamente guverna nat cu succes prin încheierea u- ziarelor „Ultima Hora" „Gorreio promiţînd că va lua de urgenţă cova nu pentru a duce tratative, în industrializarea ţării, şi lonez, puternica Uniune Sovie
mentale, membri ai corpului di nui acord cu Uniunea Sovietică Da Manana“, „Diario de Noti- o serie de măsuri pentru a stă ci pentru a-şi expune punctul acest salt a fost posibil numai tică, solidaritatea tuturor sta
plomatic, fruntaşi ai vieţii publi care va constitui baza dezvol vili creşterea preţurilor. de vedere şi pentru a se infor datorită revoluţiei socialiste, telor socialiste stau de strajă
ce din Bagdad, ziarişti irakieni tării economiei naţionale a ţării cias“, în întreaga ţară creşte ma de la conducătorii Uniunii transformării socialiste, dato frontierelor apusene ale Polo
şi străini. noastre, va contribui la consoli mişcarea grevistă. Greva învă Ministrul Muncii al Braziliei Sovietice. După cum a spus el, rită faptului că nu am fost sin niei.
darea republicii noastre, va re ţătorilor şi profesorilor de la a plecat personal la Sao Paolo această călătorie a contribuit guri şi că ne-am sprijinit pe
In faţa Glădirii aeroportului prezenta un sprijin puternic şcolile elementare şi medii din pentru a convinge pe organiza la lichidarea înţelegerii nejuste solidaritatea lagărului socialist Z. Hliszko, secretar al C.C.
s-au adunat numeroase delegaţii pentru dezvoltarea economiei Rio de Janeiro, care cer majora torii marşului să renunţe la a- a mai multor probleme. şi, în primul rînd, pe colabora al P.M.U.P., s-a referit în ?u-
de reprezentanţi ai muncitorilor, noastre naţionale şi ne va eli ceastă manifestaţie. rea cu Uniunea Sovietică. vintarea sa Ia unele probleme
tineretului, studenţilor şi orga bera de robia economică. Acest Referindu-se la convorbirile ale construcţiei de stat.
nizaţiilor de femei purtînd por acord, a spus dr. Kubba, va în avute cu conducătorii de stat Referindu-se' la problema te-
trete ale primului' ministru Ab- tări de asemenea independenţa sovietici, Schmidt şi Erler au
del Kerim Kassem, drapele na noastră politică, reprezentînd o declarat că guvernul sovietic a- -E3E-
ţionale şi placarte cu lozinci de lovitură dată imperialismului şi cordă o însemnătate primordia
salut în cinstea prieteniei sovi- reacţiunii arabe“. lă încheierii unui Tratat de Impoiriva militarismului vest-german
eto-irakiene. Ea sosirea delega pace cu Germania, iar in ce
ţiei, lingă avion a avut loc un In încheiere dr. Kubba a ros In fre v e d e re a lui MacrmfSan cu m inistrul priveşte înfăptuirea unificării pentru pace şi destinderea
tit urări în cinstea indestructi
bilei prietenii sovieto-arabe. afacerilor Exferne a! Itaiiei, Giuseppe Pella ţării o consideră ca o problemă încordării internaţionale
LONDRA (Agerpres). — Du- o întrevedere între primul mi- care priveşte exclusiv pe ger OSLO 19 (Agerpres). — Con drept scop să satisfacă pretenţi
pă cum anunţă agenţia France nistru britanic Macmillam si mi- ferinţa Partidului Comunist din ile militarismului ves l-german şi
Presse în după-amiaza zilei de nistruI Afacerilor Externe al Ita- manii din cele două părţi ale Norvegia, care s-a desfăşurat în înseamnă o provocare la adresa
i7 martie a avut loc la Londra Germaniei. zilele de 14 şi 15 martie, a a- poporului norvegian. „Poporul
doptat în unanimitate o rezolu norvegian, se subliniază în re
hei, Giuseppe Pella. Răspunzînd la întrebarea ţie în care cheamă pe toţi norve zoluţie, îi cunoaşte pe milita-
Agenţia France Presse arată gienii să se ridice la luptă îm riştii germani, pe ofiţerii lui
unuia dintre corespondenţi, Er potriva militarismului vest-ger- Hiller sub comanda cărora se
Presa din Irak comentează că această întrevedere, care a man, pentru pace şi destinderea află în prezent Wermachtul vest-
pe larg acordul sovlefo-irakian avut loc înainte de plecarea lui ler şi-a exprimat părerea că U- încordării internaţionale. german".
Macmillan spre Canada, s-a
axat în primul rînd pe contri niunea Sovietică năzuieşte în In rezoluţia publicată de zia Partidul Gomunist 'din Norve
buţia directă pe care va trebui rul „Friheten“ se arată printre gia cheamă clasa muncitoare
mod serios la tratative inter altele că încartiruirea ofiţerilor din ţară şi pe toţi norvegienii să
BAGDAD 19 (Agerpres). — Intr-un articol redacţional in tele necesare pentru prelucra s-o dea Italia la viitoarele Sb.- vest-germani la statul major protesteze energic împotriva pre
TASS anunţă: Presa din Irak titulat „Acordul sovieto-irakian rea pămîntului, în ţară se vor ţiuni diplomatice ale dicfeÎcTen- naţionale. N.A.T.O. din IClsos (în apropi
continuă să comenteze pe larg va servi la întărirea economiei construi uzine, vor fi înfăptui tului in . legătură cu jfroblema zenţei ofiţerilor germani în Nor
acordul sovieto-irakian cu pri Irakului şi a păcii în Orientul te proiecte, de dezvoltare eco Berlinului şi Germaniei. Răspunzînd la întrebări cu ere de Oslo) şi crearea unor
vire la colaborarea economică apropiat“, ziarul „Itfihad As nomică. baze de aprovizionare pentru ţă vegia şi împotriva creării „ba
şi tehnică între cele două ţări Saab“ arată că pentru Irak este Agenţia France Presse anun privire la impresiile generale în rile N.A.T.O. pe teritoriul Nor
Ziarul „Al Ahbar" adresînd vegiei reprezintă măsuri care au zelor de aprovizionare" pe teri
legătură cu vizita la Moscova,
toriul Norvegiei.
Schmidt a spus că atmosfera a
fost prietenească.
semnat zilele trecute la Mos important nu numai faptul că cuvinte de caldă recunoştinţă ţă că după această întrevedere,
cova. a încheiat un acord cu un stat Uniunii Sovietice pentru spri ministrul de Externe RePă a
Ziarele arată marea impor puternic şi avansat, dar şi fap jinul acordat republicii Irak, plecat în cursul zilei de 18 mar Pentru restabilirea relaţiilor
tanţă pe care o au pentru po tul că acest stat — Uniunea So subliniază la rîndul s ă u : „Noi tie la Paris unde s-a Întilnit diplomatice chino-japoneze
porul irakian prietenia şi co vietică — este un stat sochiist, sperăm că colaborarea şi prie cu primul ministru italian Segni,
laborarea cu popoarele Uniunii un stat în care nu există socie tenia cu Uniunea Sovietică se care a sosit de asemenea la 18
Sovietice — prietenă şi apără tăţi monopoliste care să urmă
vor întări şi se vor dezvolta
toare devotată a popoarelor,,a* rească Jslijri,egoiste. .şi.„în care, pentru binele păcii şi înflori martie in capitala Franţei, ve- PEKIN (Agerpres). — Agen tnva imperialismului şi colo Cele două părţi declară că
rabe. Intr-un articol întitulat spre deosebire-de statele ca rea ' tuturor-’'popoarelor'“. ţ. ) M l l l b l ţia China Nouă anunţă: La 17 nialismului. Această dezvoltare guvernele Chinei şi Japoniei
„Acordul economic sovieto-ira pitaliste, nu există exploatarea
nind de la Roma.
kian va avea o puternică influ omului de către om. martie la Pekin a fost dată pu favorizează foarte mult lupta trebuie să înceapă neintirziat
enţă asupra viitorului economic „Se poate pune întrebarea, Deputaţii laburişti au ridicat în Camera blicităţii declaraţia comună a dusă în Jaiponta pentru lichi iratative in vederea restabilirii
al Irakului“, ziarul „Al Ahali“ scrie in continuare ziarul, de preşedintelui •Asociaţiei populare darea „pactului de securitate“ relaţiilor diplomatice.
scrie următoarele: „Acordurile ce Uniunea Sovietică ne acor Comunelor problema bazelor americane japono-american, pentru ca in
economice cu ţările socialiste dă ajutor nouă şi altor ţări chineze pentru studierea rela sula Okinawa şi insulele Bonin Totodată partea chineză con
înapoiate din punct de vedere pentru rachete din Anglia ţiilor internaţionale, Cijan Si- să fie înapoiate Japoniei, pre sideră că problemele politice nu
nu implică nici un fel de con economic, fără să încerce să jo, şi a conducătorului delega cum şi cauza eliberării Taiva- pot îi separate de cele econo
diţii politice şi ele corespund obţină vreun avantaj. Uniunea LONDRA 19 (Agerpres). — „Ţinind seama că in Anglia e- nului de către China. mice şi că ele trebuie discu
intereselor Irakului. Aceste a- Sovietică urmăreşte . îndeosebi La 18 martie, deputaţii laburişti xistă baze americane, a spus el, ţiei partidului socialist din Ja tate şi rezolvate simultan.
corduri vor .contribui la îmbu să sprijine aceste ţări pentru ca au ridicat în Gamera Comunelor ponia, Asanuma, secretarul ge Cele două părţi au subliniat
nătăţirea balanţei economice a ele să nu fie nevoite să ceară problema bazelor • americane ar trebui „să se ce^ră părerea neral al partidului. in nenumărate rînduri că, dato Partea chineză consideră că
ţării, dezechilibrată din cauza ajutor de la imperialişti... Este pentru rachete din Anglia. celor 50 de milioane de englezi rită actualei atmosfere inter dobindirea de către Japonia a
tranzacţiilor încheiate de re In declaraţie se spune că da unei independenţe depline şi
gimul anterior cu puterile im limpede că aceste ţeluri coin Laburistul S. Smith a cerut atunci cînd este vorba să se torită promovării de către gu naţionale şi situaţiei din Asia, păşirea Japoniei pe calea păcii
perialiste“. „Afară de aspectul cid în întregime cu interesele lichidarea tuturor bazelor ameri semneze condamnarea lor la vernul Kişi a unei politici duş trebuie să se interzică necondi
vitale ale ţărilor înapoiate...“. cane pentru rachete aflate pe te moarte”. mănoase faţă de China incepînd ţionat şi in întregime producţia, şi neutralităţii, pe calea neală-
economic, scrie în încheiere Arătînd marea importanţă a ritoriul englez. Laburistul Ran din luna mai 1958, relaţiile din stocarea şi folosirea tuturor turării la blocurile militare de
ziarul, acordul sovieto-irakian creditului, precum şi a ajuto Răspunzînd în numele primu tre cele două ţări au devenit orice fel, nu numai că răspunde
va contribui neîndoielnic la în rului tehnic acordat Irakului de kin a protestat împotriva decla lui ministru, lordul sigiliului pri extrem de anormale. tipurilor de arme nucleare. Merselor naţionale ale Japo
tărirea continuă a prieteniei şi către Uniunea Sovietică, zia raţiei preşedintelui Eisenhower vat, Butler a declarat că guver Pentru realizarea acestui obiec niei dar favorizează pacea n
a colaborării Irakului cu Uniu rul „Aw Bilîad“ scrie că acum nul nu intenţionează să revizu In urma tratativelor, cele tiv toate ţările care dispun de Asia şi în întreaga lume. Po
nea Sovietică şi cu celelalte ţări poporul irakian va avea unel- că „la nevoie” S.U.A. vor duce iască problema bazelor ameri două părţi au ajuns la conclu porul chinez salută aceste nă
socialiste“. un război nuclear în Europa. cane din Anglia. zia că in prezent se dezvoltă arma atomică trebuie să în zuinţe ale poporului fa.ponez şi
pe zi ce trece forţele din lu cheie cît mai curînd un acord sprijină realizarea lor grab
mea întreagă care luptă impo- cu privire la interzicerea expe nică.
rienţelor, producţiei, stocării şi
folosirii armelor nucleare. Cele două părţi sînt convinse
că scopurile comune ale po
Cele două părţi au un punct
Ce va urai»? meze exemplul lui MacMilIan şi In ce priveşte masele de oa vorează sub formă de impozite de vedere comun în probleme porului chinez şi japonez de a
să facă o vizită în Uniunea So meni ai muncii americani, ele un sfert din salariul muncitori le privind crearea in Asia şi apăra pacea în lumea întreabă
Viaţa politică din S.U.A. este trolată de forţele care doresc vietică. Ei cer să li se permită votează cu ambele mîini pentru lor americani. Anul acesta gu în bazinul Oceanului Pacific a şi în Extremul Orient, de a
influenţată de planul septenal războiul atacă pe cei care cer să facă comerţ aşa cum vor găsi lichidarea cît mai grabnică a vernul sporeşte din nou, şi în mod restabili relaţiile diplomatice
sovietic, de hotărîrile Congresu schimbarea politicii Statelor U- de cuviinţă cu Uniunea Sovieti „războiului rece". Alegerile din substanţial, impozitele indirecte, unei zone denuclearizate, pri dintre China şi Japonia şi de
lui al XXI-Iea al P.C.U.S. şi cu- nite. Sînt ticluite în pripă pro că. Guvernul Statelor Unite ţi- noiembrie 1958 au arătat sufi iar dacă bugetul nu va dispune vind eforturile depuse alături a contribui la întărirea oriete-
vîntările rostite Ia Congres de vocări anti-sovietice pentru 3 a- nînd însă seama de interesele cient de concludent că poporul de suficiente fonduri pentru asi de toate ţările cointeresate pen niei popoarelor celor două ţări,
cbnducătorii Uniunii Sovietice. bate atenţia americanilor de la unui grup restrîns, dar puternic S.U.A. urăşte „războiul rece" Ia gurarea cursei înarmărilor vor Ii tru realizarea acestui obiectiv. vor fi negreşit realizate.
acţiunile paşnice ale Uniunii So de monopoluri, care se ocupă cu fel de mult ca şi popoarele din sporite şi impozitele federale di
Cercurile largi ale opiniei pu vietice. producţia de armament, continuă celelalte ţări. „Războiul rece" le S1MBATA 21 MARTIE 1959
blice americane s-au convins mai să îrîneze normalizarea comer aduce tot. mai multe privaţiuni. recte percepute de la populaţie,
mult ca oricînd de intenţiile paş Campania zgomotoasă a reac ţului sovieto-american, deşi si intr-un cuvînt, recunoaşte zia Spectacole cinematografice
nice ale statului sovietic. Mai ţionarilor nu este însă capabilă tuaţia Statelor Unite pe piaţa Devine tot mai evidentă falsita rul „Daily News", impozitele
mult decît atît, după cum rela să învingă noua stare de spirit externă se înrăutăţeşte simţitor. tea afirmaţiilor apologeţilor po sînt stoarse de la contribuabili DEVA: S-au cunoscut cu toţii: PE Inima nu uită) SIMERLA: Idiotul:
tează cunoscutul economist a- a cercurilor largi ale opiniei liticii „de pe poziţii de forţă" că TROŞANI: Crăiasa de gheaţă; Legenda PAROŞENI: Zboară cocorii! BARU
msrican Livingstone, nu numai publice, intelectualităţii şi a a- Promotorii zeloşi ai „războiu „războiul rece”, cu inerenta-i ca sucul din lămîie, iar mîine dragostei; ALBA IULIA: Vrăjitoarele din MARE: Coordonate necunoscute i
congresman», economiştii şi ob celor cercuri de afaceri intere lui rece" primesc tot mai multe trebuie să strîngă şi mai mult Salem; Vagabondul; BRAD: Fata cu ZLATNA: Copilărie în Donbas i LO-
servatorii, d.ar chiar şi ziariştii sate în lichidarea „războiului avertismente din partea acelor cursă a înarmărilor ar asigura cureaua. chitara; SEBEŞ : S-a întîmplat Ia NEA: Pe Donul liniştit: TE IO Ş:
sînt tot mai uimiţi de ritmul dez rece", care îi împiedică să facă organe de presă care încă mai americanilor de lucru şi salarii Penkov ; ORAŞTIE : Don Quichotte j Un nou număr de atracţie: APOLDU
voltării economice în Uniunea comerţ cu ţările lagărului socia apreciază lucid situaţia din bune. Faptele dovedesc contra Evenimentele internaţionale şi HAŢEG: Pavel Korceaghin; ILIA: DE S U S : La ordinele dv.
Sovietică". list. Revista „Barrons Weekly", S.U.A. şi de pe arena interna riul. Nici n-au apucat S.U.A. să situaţia din interiorul ţării dove
organ al cercurilor industriale şi ţională. De pildă, ziarul „Was iasă din declinul cu caracter de desc că politica „războiului rece" RADIO
In S.U.A. se intensifică lupta financiare americane, comentînd hington Post" subliniază că dacă dusă de S.U.A. trece printr-o
împotriva politicii „războiului starea de spirit care domneşte criză care continuă de aproape Programul l : 7,30 Muzică uşoară; Programul 11: 14,07 Progralm de
rece" dusă de guvernul ameri în rîndul unei părţi considera guvernul S.U.A. nu vrea să se doi ani, şi armata şomerilor a gravă criză. Opinia publică a- 9,00 Muzică de estradă i 10,30 Din muzica uşoară j „Plimbare prin Bu
can. Această mişcare ia propor bile a lumii de afaceri scrie: afle „într-o situaţie şi mai rea", şi început să crească din nou şi muzica popoarelor sovietice! 11,03 cureşti" j 14,40 Jocuri populare ro
ţii atît de mari, îneît începe să „Cu alte cuvinte, în lupta pen trebuie să ţină seama de păre mericană insistă ca S.U.A. să Concert de estradă! 12,00 Gîntece de mîneşti | 16,15 Mari interpreţi de
neliniştească serios pe cei ce tru cucerirea minţilor, Uniunea rea opiniei publice şi să-şi re a atins, potrivit datelor oficiale, ducă o politică care să ţină sea tineri compozitori', 12 ,2 0 Cotidiene... operă)' 17,00 Muzică populară in
contribuie Ia menţinerea încor Sovietică a obţinut în ultima vizuiască politica în lumina noi cifra de aproape 5.000.000, iar Grădinarii; 12,30 Gîntece şi jocuri terpretată de am atori: 17,30 Muzică
dării internaţionale, şi care se vreme succese uriaşe". lor cereri prezentate în multe potrivit datelor sindicatelor, a ma de imperativul vremurilor în populare romîneşti! 14,00 Muzică j corală românească; 19,00 Solişti şi
opun cu înverşunare politicii de ţări şi nu în ultimul rînd în Sta depăşit 6,5 milioane. care trăim. Guvernul nu vrea 15,10 Program de muzică uşoară! formaţii dd tineret din lumea întrea
coexistenţă paşnică. Reprezentanţii grupurilor in tele Unite. însă să ţină seama de noua sta 15,35 Concert sim fonici 16,45 Gintă gă i 19,30 Scriitori la microfon: Ti-
dustriale şi financiare din Cle- Este incontestabil că muncito re de spirit şi continuă să se în- Rodica Bujor i 17,15 Giolul „Romanţa beriu Utan j 20,45 Muzică uşoară:
In cercurile guvernamentale velarid şi Chicago, precum şi ai Planul septenal sovietic şi rii şi intelectualii americani au rusă11: Romanţe de M usorgski! 17,30 21,15 Din comoara folclorului nostru;
se aud îndemnuri iritate, adesea cercurilor de afaceri din oraşele Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. fost extrem de impresionaţi de căpăţîneze. In legătură cu aceas Roza vînturilorî 20,15 Melodii de mu* 22,00 Muzică de d a n s; 23,54 Muzică
isterice la continuarea politicii situate pe coasta de vest, inclu scriu aceste ziare, au creat în hotărîrea Congresului al XXI-lea ta, folosind cuvintele ziarului de dans.
„războiului rece". Nixon s-a gră siv cei care participă activ în Europa occidentală, în Asia şi „Washington Post", putem spu zică uşoară Interpretate la chitară i
bit să declare că politica guver rîndurile partidului republican îl în Orientul apropiat „o atmos al P.C.U.S. cu privire Ia pro n e : Statele Unite se vor pomeni BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
nului american nu va suferi nici feră de pace şi bunăvoinţă". iectata anulare în U.R.S.S. a într-o situaţie şi mai rea. Jocul 20,30 La microfon: Satira şi umo 7,00j II.OOi 13,00; 15,00; I7,00j 19,00i
Este absolut posibil să se pună cu focul pe care Washingtonul îl 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1) 14,00j
capăt „războiului rece" dacă Oc impozitelor pe venit percepute continuă pe arena internaţiona ru l; 21,00 Muzică de dans; 22,30 La 16,00) 18,00) 21,00 23,00 (programul
de la populaţie. Nu este greu să lă nu se va solda cu beneficii
înţelegi sentimentele americani pentru inspiratorii săi. sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc şi
lor, dacă ţi’ seama de situaţia (T e x i, prescurtat al uiuii articol
o schimbare. „Marea presă” con- sfătuiesc pe Eisenhower să ur cidentul este decis s-o facă. din S.U.A. „Războiul rece" de ' apărut tn ziarul „Izpestia“). voie bună! 23,00 Muzică de dans. ny.
Redacţia şl administraţia ziarului str, 6 Martie nr. 9, Telefon : 188! 189:75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul : întreprinderea Poligrafică >,1Mai" — Deva
