Page 66 - 1959-03
P. 66
.... -!işfc:
P R IL E J AR/ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl Citiţi lo acest număr'.
4 pagini 20 bani ® Cluburile muncitoreşti —
mai aproape de viaţa în
treprinderilor !
(pag. 2-a)
@ Constructorii grăbesc ter
minarea obiectivelor in
dustriale (pag. 3-a)
© Cuvîntarea rostită de W.
Gonutlka la şedinţa de în
cheiere a lucrărilor Con
Anul XI Nr. 1321 Sîmbătă 21 martie 1959 gresului al I I I-lea al
P.M.U.P. (pag. 4-a)
Să asigurăm un caracter cît mai Pentru sporirea producţiei agricole, Puiriei mai multă fontă, mai mult 0fei şi de bună c--a--l-i-tate—.• iAa;cwel/sUtlaU este** Jj
organizat, mai concret şi mai viu pentru întărirea puterii economice k angajamentul jurnaliştilor şi ofetari lor lu/nedormi. Şi angajamentul lor 1
întrecerii socialiste dintre a gospodăriilor colective ^ prinde "viaţă tot mai mult cu fiecare zi ce trece. *
In fo to : O nouă şarjă de fontă la furnalul nr. 4 din Hunedoara. -î
t y— I___t u j ,__ f t
gospodăriile colective ! Cu entuziasm deosebit, tot kivîniuS colectiviştilor gard, — raionul Sebeş, s-au angajat SE ÎN FĂPTU IESC H OTĂRÎRILE
mai mulţi colectivişti1din regi să contracteze şi să livreze statului în
Viaţa a confirmat că întrecerea so lectiviştii din Pricaz şi-au propus să unea noastră hotărăsc să răs tutunu cultivat pe o suprafaţă treaga cantitate de lapte ce vor obţine C o n fe r in ţe i regionale de partid
cialistă are un mare rol în mobili ducă lupta r.u numai pentru a avea pundă chemării la întrecerea so de 10 Netare. de la cele 14 vaci şl 327 oi. De ase
zarea maselor Ia învingerea oricăror plante bine dezvoltate, dar şi pentru a cialistă lansată de către colec menea, ei vor livra statului toată lîna Conferinţa regională de partid a pus in faţa minerilor din
greutăţi, la realizarea sarcinilor multi asigura un număr corespunzător de tiviştii din G.A.C. „ IMai“ Nă G.A.C. ,30 Decembrie“ ce o vor obţine în acest an de la oile Valea Jiului sarcina de a realiza in anul 1959 productivi
ple pe care le ridică mersul nostru îna plante la unitatea de suprafaţă. Obţi dăştia Interioară. Săuleşfi gospodăriei, toată cantitatea de sfeclă tatea de o tonă pe post la fiecare exploatare. Ea a fost pri
inte spre socialism. Întrecerea socialis nerea unui număr corespunzător de de zahăr de pe 10 hectare, de zarza mită de mineri cu mult entuziasm, iar întrecerea socialistă
tă s-a dovedit a fi acea forţă capabilă plante bine dezvoltate la unitatea de Cu prilejul întocmirii răspun Pentru realiza\a obiectivelor prevă vaturi de pe 4 hectare şi de tutun de intre colectivele exploatărilor, intre'sectoare şi brigăzi, pentru'
să descătuşeze iniţiativa creatoare a suprafaţă urmează să se stabilească surilor, majoritatea colectivişti zute în chemare, roaspeţii colectivişti pe 5 hectare. realizarea ei, a luat un avint nemaiintîlnit.
maselor, să scoată la iveală nenumă de fapt ca obiectiv principal al între lor se angajează să depăşească din Şăuleşti au şi t.cut |a fapte. După
rate talente valoroase şi metode de cerii socialiste ce urmează a se or obiectivele propuse, hotărîţi să organizarea celor dt,g brigăzi şi 1 1 G.A.C. „6 Martie“ Perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pină
muncă înaintate. Toate acestea sînt ganiza între brigăzi, echipe şi chiar muncească cu elan şi abnegaţie echipe, formate pe stivj şj gospodării Fărcădin acum a fost deosebit de bogată in realizări. Ea a dovedit că
deosebit de însemnate pentru îmbună colectivişti individual. Urmărindu-se nu pentru întărirea puterii economi învecinate, ei au trecm]a efectuarea obiectivul „Postul şi tona de cărbune" poate fi realizat. Re
tăţirea activităţii de producţie, pentru mărul de plante obţinute ta m.p., se ce a gospodăriei, pentru spori Recent a avut Ioc o adunare gene zultatele obţinute in întrecerea socialistă pentru realizarea
realizarea şi depăşirea sarcinilor de vor înlătura acele situaţii din anii tre rea producţiilor la hectar. unei productivităţi sporite, sini din cele mai bune.
pian, atît în industrie cît şi în agri cuţi cînd rămîneau goluri mari în cul
cultură. turi şi cînd nu se asigura o distanţă Zilele trecute, au răspuns che însămînţărilor. In răsadne ej au se. rală a colectiviştilor din G.A.C. „6
normală între plante, lucru ce făcea mării colectiviştilor din Nădăş
De curînd gospodăria colectivă să se obţină producţii slabe. Şi, fiind tia Inferioară şi colectiviştii din mănat 10 0 m.p. diferite iaduri, iar Martie“ — Fărcădin în care s-a dis ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII
„ 1 Mai" din Nădăştia Inferioară, ra că se pune problema ca fiecare plantă Miercurea şi Vingard — raionul în cîmp au însămînţat pînăicurr)) ţn. cutat chemarea la întrecere a colecti
ionul Hunedoara, a lansat o chemare să fie bine dezvoltată, toţi colectiviştii Sebeş, Fărcădin, raionul Haţeg
prin care cheamă la întrecere socia se vor strădui — mai ales că se aplică trebuinţînd atelajele proprii, \ hectare viştilor din Nădăştia Inferioară. Colec Printr-o organizare judicioasă şurată între exploatările Văii
listă toate gospodăriile colective din şi sistemul retribuţiei suplimentare — şi Şăulesti, raionul Hunedoara. Jiului pentru obţinerea celei mai
regiune. Această chemare a avut un să dea o bună îngrijire culturilor. A- Iată cîteva spicuiri din aceste cu orz şi ovăz. < tiviştii din Fărcădin au primit ' inte a muncii brigăzilor, prin crea mari productivităţi. Astfel, în
puternic ecou în rîndul colectiviştilor cest lucru are un mare rol în ce pri răspunsuri: lunile ianuarie şi februarie ea
din numeroase sate ale regiunii. Ea veşte sporirea producţiei la unitatea de gral obiectivele întrecerii corisiderînd rea unor condiţii optime de lu a realizat o productivitate de
i-a mobilizat chiar din primele zile la suprafaţă. G.A.C. „Sfeagul Roşu“ 1,078 şi respectiv 1,083 tone pe
căutarea căilor şi posibilităţilor de rea Miercurea G.A.C. „7 Noiembrie că astfel vor munci cu mai, mult elan j cru pentru ele, dezvoltînd şi ur post, îndeplinind astfel sarcina
lizare şi depăşire a obiectivelor pre Colectiviştii din Pricaz au întreprins Vingard pentru sporirea producţiei şi consoli
văzute în chemare. Un efect al chemă şi alte acţiuni în cadrul întrecerii so Gospodăria colectivă „Steagul mărind cu perseverenţă întrece trasată de Conferinţa regională
rii la întrecerea socialistă a fost acela cialiste ce se desfăşoară între gospo roşu“ din Miercurea este una Pe lîngă obiectivele prevăzute darea tinerei lor gospodării. de partid.
că în numeroase gospodării colective dăriile colective. Au început, de pildă, dintre cele mai vechi unităţi so
au început să se nască iniţiative, să să planteze cu plopi o păşune mlăşti cialiste din regiunea noastră. Ţinînd însă seama de specificul po- rea. so_cialistă, colectivul -m--i--n--ei
se facă propuneri, să se organizeze noasă. Plopii au proprietatea de a suge Răspunzînd chemării colectiviş
acţiuni îndreptate în scopul sporirii apa din sot, făcînd astfel ca păşunea tilor din tîiîăra gospodărie „1 ît. rnicol al gospodăriei, colectiviştii din Uricani a reuşit ca în perioada
producţiei la hectar, a măririi număru să devină productivă. In afară de a- Mai“ Nădăştia Inferioară, colec
lui de animale şi a ridicării rentabi ceasta ei asigură umbra atît de ne tiviştii din Miercurea au ţinut cheenarea la întrecere a colectiviştilor Fărcădin s-au angajat să planteze în care S-a scurs de !a începutul
lităţii lor, a dezvoltării în mod simţitor cesară în cursul verii pentru animale. seama de experienţa şi avanta
a avutului obştesc, a sporirii cantită jele ce le au. De aceea, ei s-au din NadaştlaInferioara,, ca răspuns ,cest an un număr de 1.000 buc. pomi anului să se situeze mereu pe
ţilor de produse contractate cu sta Iniţiative şi acţiuni însemnate au angajat să obţină în acest an o
tul etc. fost întreprinse şi în alte gospodării producţie dc cel puţin 2.200 kg. acestei chemări, colectiviştii din Vin- V |jfprj din reln m*! «nor-;! pri.mu. l .Ioc. in. .întrecerea desfă^- Un pretendent
colective din regiune în urma chemării grîu, 3.300 kg. porumb, 20.000 ctiteri din cete mai variate specii,
Aceste afirmaţii pot fi susţinute cu la întrecere. La redacţia ziarului nos kg. cartofi, 20.000 kg. sfeclă de
exemple concrete. Din ziua cînd a a- tru sosesc zilnic numeroase răspunsuri zahăr şt 1.000 kg. tutun, în me serios
părut "ziarul cu chemarea la întrecere la chemarea colectiviştilor din Nădăş die la hectar.
lansată de colectiviştii din Nădăştie, tie. Ele conţin angajamente însemnate, Un pretendent serios Ia titlul de
colectiviştii din Pricaz, raionul Orăştie, unele cu mult mai mari deci! cele pre Printr-o bună furajare şi în fruntaş pe bazin, titlu deţinut de mina
au început să studieze posibilităţile ce văzute în chemare. Parte din aceste grijire a vacilor, colectiviştii Uricani, este colectivul minei Petrila.
le au pentru a depăşi producţiile pro angajamente au fost publicate, iar. al din Miercurea şi-au propus să
puse în chemare pentru a se realiza tei: urmează a se publica. Merită a obţină cel puţin 2.300 litri lapte Treeînd cu succes peste o serie de
în acest an şi pentru a spori cantită fi apreciat răspunsul dat de gospodăria
ţile de produse contractate cu statul. colectivă din Chimindia, raionul Ilia, pe cap de vacă furajată. greutăţi obiective, harnicii mineri de
La două zile după apariţia chemării, care, deşi a luat fiinţă recent, s-a an Pentru mărirea veniturilor
ei au întocmit şi trimis răspunsul fa Sub urmărirea la Petrila au dovedit şi de data a-
chemare prin care şi-au luat angaja gajat să realizeze în acest an o pro gospodăriei şi a lor personale, atentă a tinârulut ceasta că merită cu prisosinţă să se
mente îndrăzneţe. Imediat după aceea situeze în rîndul fruntaşilor.
au început să caute căile pentru rea ducţie medie de 2.200 kg. grîu, 3.500 colectiviştii din Miercurea vor strungar Sabin
lizarea acestor angajamente. Ei au fă Cerbii, dc la Ate In tuna februarie ei au reuşit să
cut, cu ajutorul inginerului agronom, kg. porumb şi 20 .0 0 0 kg. cartofi la contracta şi livra statului în a- lierele centrale obţină o productivitate de 1,0 7 0 tone
nişte calcule foarte interesante. Au hectar. G.A.C. din Turdaş s-a angajai . Crişcior, cuţitul de pe post, depăşindu-şi cu mult sarcina
socotit de pildă, că asigurîndu-se o cest an 40 porci, în greutate de /!Inijtsi muşcă ne de plan. Numai sectorul IU de la a-
să realizeze 2.400 kg. grîu ta hectar 100-120 kg. fiecare, 20 capete ceastă mină a dat pînă la sfîrşitul pri
distanţă corespunzătoare între plante, tineret bovin în greutate de cel săţios din metalul mei decade a acestei luni cca. 7.0 00
şi 2.400 litri lapte pe cap de vacă fu ţară piliere de a- tone cărbune peste plan.
pot să crească şi să se dezvolte în puţin 120 kg. bucata, întreaga pârare. Piesele $
rajată. Coleniviştii din Foit, Spini şi cantitate de lapte de vacă, toată stnmjUe de acest ţj Printre brigăzile care au obţinut cela
bune condiţiuni cel puţin 10 plante de
din alte gospodării colective din raio lîna ce se va obţine de la oile tuiâr sini de bună ş\ mai frumoase randamente se numără
sfeclă de zahăr la fiecare metru pă gospodăriei şi 1.500 kg. brînză cele conduse de minerii Gh. Atichiev,
nul Orăştie, cei din Miercurea, raio de oaie. De asemenea, pe lingă calitate. Normele S Gh. Neagu, Ştefan Mihai şi altele.
trat de teren. Aceasta înseamnă să se după care lucrează
nul Sebeş etc. şi-au luat şi ei angaja cerealele contractate pe care le el sint întrecute
obţină cel puţin 100.000 buc. sfeclă de
mente mari în ce priveşte sporirea pro vor livra la timp, colectiviştii aproape in fiecare
zahăr la hectar. Printr-o îngrijire a- din Miercurea s-au angajat să
ducţiei la hectar, a cantităţilor de pro lună cu 15 la sută. CU PLANUL
tcntă şi prin aplicarea de îngrăşăminte duse contractate cu statul şi mărirea livreze statului pe bază de con T R IM E ST R IA L
tract întreaga producţie de le Clişeul nostru îl
suplimentare, se poate asigura o greu- numărului de animale. Nu încape nici prezintă pe candi
gume şi zarzavaturi de pe su
ta l. de cca. 400-500 gr. la fiecare sfe o îndoială că în lupta pentru realiza prafaţa rde 5 ha., steclă de za datul de partid Sa ÎNDEPLINIT
hăr de pe 15 hectare, floarea- bin Cerbii la locul
clă. Aceasta înseamnă că se poate ob rea acestor angajamente se vor naşte soarelui de pe două hectare şi său de muncă. Ieri, colectivu-l- de .wamiuiiiniaauto. ri
de la uriaşul laminor blumiug
ţin: o producţie între 40-50.000 kg. noi iniţiative creatoare, noi acţiuni, -o —
a Combinatului siderurgic Hune
sfeclă de zahăr la fiecare hectar. Un vor ieşi la iveală metode valoroase de Din activitatea
brigăzilor utemiste doara a reuşit, datorită efortu
calcul asemănător au făcut şi la po muncă care vor constitui un bun de
rilor depuse, să-şi îndeplinească
rumb şi alte prăsitoare. preţ pentru toate gospodăriile colective
sarcinile planului trimestrial. La
Pornind de la asemenea calcule, co din regiune.
acest succes s-a ajuns datorită
(Continuare în pag. IV-a)
sporirii indicelui de utilizare a
In urma triţiei HotărîrH partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea agregatelor şi creşterii producti
vităţii muncii.
învă ţîntului serai şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior
In cursul zilei de 19, cocsarii
S î hotârît sâ devincît hunedoreni au realizat cel mai
remarcabil succes din acest an :
construcţiei socialismului au fost produse ultimele tone de
cocs din contul trimestrului I.
Un merit deosebit în obţinerea
Lucrările din campania 13.000 lei economii Am terminiPala profesională de teţea celor spuse în Hotărîre şi a- deveni cadre bine pregătite, folositoare acestui succes revine cocs arilor
agricolă de primăvară ucenici din f prin anul 1940. nume că : ¦„Drumul cel mai sigur construcţiei socialiste în scumpa noas din schimbul condus de ing.
se desfăşoară cu succes In cele 11 brigăzi de muncă M-ain califid meseria de frezor spre învăţămînlul superior, spre o tră patrie. Ioan Căbuţă.
patriotică de la mina Ghelar pe care am icât-o la U.M.C. pină calificare înaltă, duce prin şcoala
s-au încadrat pînă în prezent in anul 194,nd apreciat in mun muncii în uzină, în fabrică, în mină, Alături de ceilalţi colegi ai mei, In prezent, 5 colective din ca
peste 230 de tineri ingineri, teh că, am fost-rtizat de la această în gospodăria agricolă de stat, în mă angajez să muncesc în aşa fel, drul Combinatului siderurgic
dată să lu(d cadrul serviciului gospodăria colectivă atît la tocul de muncă cit şi la în Hunedoara lucrează în contul
iehnic ca dor, apoi ca desena văţătură, incit să răspund cu cinste trimestrului II. Pe lingă cocsari
tor principe biroul de proiectare. Mulţumesc din inimă partidului şi acestei griji părinteşti. şi laminatori (bluming), înainte
Intre iimp, tă posibilităţilor crea guvernului pentru grija deosebită pe de termen şi-au irtai îndeplinit
te de partţţru muncitori, in ve care ne-o poartă, pentru posibilităţile IOAN LOIŞ planul trimestrial oţelarii care
derea ridiclivelului pregătirii lor largi pe care ni le creează, pentru a proiectant la Uzinele deservesc cuptoarele electrice,
p ro fe sio n a li cultură generală, metalurgice din Cugir turnătorii de tuburi şi fontă.
m-am inse cursurile serale ale
In regiunea noastră lucrările nea, 342 hectare în raionul Alba, nicieni şi muncitori. Aceştia alt >'>$ 3 i. ş ş ş ş ş ş ş ş ş ş s ş ş t '. ş ş
clin campania agricolă de pri 310 hectare în raionul Sebeş etc. efectuat in total un număr de
măvară continuă să se desfă 800 ore muncă voluntară. In şcolii mecnrn hotărit să învăţ. «6O0O0_O0O0OOooO OOoOooOooOOoOoooooo0o0o0o0o0c
şoare cu succes. Mai slab se prezintă în prob acest timp ei au colectat 30 Im începu 'ni-a fost prea uşor
lema însămînţărilor raionul Ha tone fier vechi, au stivuit 12.000 mai ales eam sarcini destul de
Pînă în prezent colectiviştii, ţeg, unde nu s-a însămînţat pînă buc. cărămidă pe şantierul con
întovărăşiţii şi ţăranii muncitori în prezent decît 32 hectare cu strucţiilor de locuinţe pentru grele in uzinei. Dorinţa de a
cu gospodării individuale din ovăz. muncitori şi au demolat o bara
regiune au grăpat 2.079 hectare că. Valoarea tuturor lucrărilor învăţa, as însă. Am reuşit ca Comunistul Ioan
culturi de toamnă şi au efectuat In total, pe regiune, pînă in executate de tinerii de la mina printr-o perseverentă să ter Probsdorjer lucrea
arături de primăvară pe o su ziua de 20 martie a.c. au lost Ghelar se ridică la suma de min şcofdie. După puţin timp ză ca lăcătuş în
prafaţă de 4.997 hectare. însămînţate 1.862 hectare din 13.000 lei. am conţii' studiile înscriindu-mă secţia de întreţine
care 569 hectare cu grîu de pri la Institillehnic din Oraşul Sta- re a jabricii de
Numai la gospodăriile agri măvară, 247 hectare cu orz, 136 lin ca lu facullaiea de me hirtie „1 Mai“ Pe-
cole colective din regiune s-au hectare cu floarea-soarelui, etc. canică. sint în anul III. treşti. EL dă lu
arat pînă ieri, 20 martie, 907 crări de bună ca
hectare, iar la . întovărăşirile a- :so : Ca ş ti colegi ai mei, am litate, jiind apre
primit >sebită bucurie Hoiărî- ciat de tovarăşii
gricole 786 hectare. rea Cd-i CenJral al P.M.R. săi de muncă.
şi a Cli dc Miniştri al R.P.R.
In multe gospodării colective, A f o s t c o n s t r u i t c a n a lu l c o l e c t o r privind ătăţirea învăţămlntului Foto-reporlerul
seral frecventă de cultură ge nostru l-a surprins
întovărăşiri şi gospodării indi nerală Irlor. E lesne de înţeles in timp ce execu
ta reparaţia unei
viduale, au început însămîntă- Printre alte lucrări prevăzu dau unele străzi ale oraşului şi ~abofeze.
rile din campania agricolă de te pentru a fi executate in grădinile cetăţenilor, provocînd
primăvară. In raionul Orăştie cursul acestui an din bugetul pagube şi impiedieînd bună des ce mar constituie pentru mine JOOOOÜt J 0
de pildă, s-au însămînţat deja Sfatului popular at oraşului făşurare a circulaţiei. I
740 hectare teren, din care 290 Hunedoara este şi ansamblu! de OOOOOO®°
hectare cu grîu de primăvară şi construcţii necesare pentru ca Datorită măsurilor judicioase şi penii' oameni care studiază, •oo oo• o0g0o0000000°®0
104 hectare cu floarea-soarelui, nalizarea apelor de pe valea
iar restul cu orz şi ovăz. Chizidului. luate de statul popular al ora prevedeslei hotărîri.
şului, in prezent, aceste lucrări M-a convinge singur de jus
Au fost însămîntate de aseme In iiecare a<n, aceste ape inun se apropie de stadiul final.
