Page 67 - 1959-03

'it.’ă "
| Anul XI Nr. 1321
Să asigurăm un caracter cît mai
organizat, mai concret şi mai viu
întrecerii socialiste dintre
gospodăriile colective !
Viaţa a confirmat că întrecerea so­
cialistă are un mare rol în mobili­
zarea maselor la învingerea oricăror
greutăţi, la realizarea sarcinilor multi­
ple pe care Ie ridică mersul nostru îna­
inte spre socialism. întrecerea socialis­
tă s-a dovedit a fi acea forţă capabilă
să descătuşeze iniţiativa creatoare a
maselor, să scoată la iveală nenumă­
rate talente valoroase şi metode de
muncă înaintate. Toate acestea sînt
deosebit de însemnate pentru îmbună­
tăţirea activităţii de producţie, pentru
realizarea şi depăşirea sarcinilor de
plan, atît în industrie cît şi în agri­
cultură.
De curînd gospodăria colectivă
„ 1 Mai" din Nădăştia Inferioară, ra­
ionul Hunedoara, a lansat o chemare
prin care cheamă la întrecere socia­
listă toate gospodăriile colective din
regiune. Această chemare a avut un
puternic ecou în rîndul colectiviştilor
din numeroase sate ale regiunii. Ea
i-a mobilizat chiar din primele zile la
căutarea căilor şi posibilităţilor de rea­ apa din sol, făcînd astfel ca păşunea
lizare şi depăşire a obiectivelor pre­
văzute în chemare. Un efect al chemă­
rii la întrecerea socialistă a fost acela
că în numeroase gospodării colective
au început să se nască iniţiative, să
se facă propuneri, să se organizeze
acţiuni îndreptate în scopul sporirii
producţiei la hectar, a măririi număru­
lui de animale şi a ridicării rentabi­
lităţii lor, a dezvoltării în mod simţitor
a avutului obştesc, a sporirii cantită­
ţilor de produse contractate cu sta­
lul etc. 1i
Aceste afirmaţii pot fi susţinute cu
exemple concrete. Din ziua cînd a a-
părut ziarul cu chemarea la întrecere
lansată de colectiviştii din Nădăştie,
colectiviştii din Pricaz, raionul Orăştie,
au începui să studieze posibilităţile ce
le au pentru a depăşi producţiile pro­
puse în chemare pentru a se realiza
în acest an şi pentru a spori cantită­
ţile de produse contractate cu statul.
La două zile după apariţia chemării,
ei au întocmit şi trimis răspunsul la
chemare prin care şi-au luat angaja­
mente îndrăzneţe, imediat după aceea
au început să caute căile pentru rea­
lizarea acestor angajamente. Ei au fă­
cui-, cu ajutorul inginerului agronom,
nişte calcule foarte interesante. Au
socotit de pildă, că asigurîndu-se o
distanţă corespunzătoare între plante,
pot să crească şi să se dezvolte în
bune condiţiuni cel puţin 10 plante de
sfeclă de zahăr la fiecare metru pă­
trat de teren. Aceasta înseamnă să se
obţină cel puţin 100.000 buc. sfeclă de
zahăr la hectar. Printr-o îngrijire a-
tcntă şi prin aplicarea de îngrăşăminte
suplimentare, se poate asigura o greu-
ta'.. de cca. 400-500 gr. la fiecare sfe­
clă. Aceasta înseamnă că se poate ob­
ţin: o producţie între 40-50.000 kg.
sfeclă de zahăr la fiecare hectar. Un
calcul asemănător au făcut şi la po­
rumb şi alte prăsitoare.
Pornind de ta asemenea calcule, co­
Lucrările din campania
agricolă de primăvară
se desfăşoară cu succes
In regiunea noastră lucrările nea, 342 hectare în raionul Alba,
din campania agricolă de pri­ 310 hectare în raionul Sebeş etc.
măvară continuă să se desfă­ Mai slab se prezintă în prob­
şoare cu succes.
Pînă în prezent colectiviştii, ţeg, unde nu s-a însămînţat pînă
întovărăşiţii şi ţăranii muncitori în prezent decît 32 hectare cu
cu gospodării individuale din ovăz.
regiune au grăpat 2.079 hectare
culturi de toamnă şi au efectuat
arături de primăvară pe o su­
prafaţă de 4.997 hectare.
Numai la gospodăriile agri­
cole colective din regiune s-au
arat pînă ieri, 20 martie, 907
hectare, iar la . întovărăşirile a-
gricole 786 hectare.
In multe gospodării colective, A f o s t c o n s t r u i t
întovărăşiri şi gospodării indi- •
viduale, au început, însămîntă-
rile din campania agricolă de te pentru a fi executate in
primăvară. In raionul Orăştie cursul acestui an din bugetul
de pildă, s-au însămînţat deja Sfatului popular ai oraşului
740 hectare teren, din care 290 Hunedoara este şi ansamblul de
hectare cu grîu de primăvară şi construcţii necesare pentru ca­
104 hectare cu floarea-soarelui, nalizarea apelor de pe valea
iar restul cu orz şi ovăz.
Au fost însămîntate de aseme­ In fiecare an, aceste ape inun­
• •*
Sîmbătă 21 martie 1959
lectiviştii din Pricaz şi-au propus să
ducă lupta nu numai pentru a avea
plante bine dezvoltate, dar şi pentru a
asigura un număr corespunzător de
plante la unitatea de suprafaţă. Obţi­
nerea unui număr corespunzător de
plante bine dezvoltate la unitatea de
suprafaţă urmează să se stabilească
de fapt ca obiectiv principal al între­
cerii socialiste ce urmează a se or­
ganiza între brigăzi, echipe şi chiar
colectivişti individual. Urmărindu-se nu­
mărul de plante obţinute la m.p., se
vor înlătura acele situaţii din anii tre­
cuţi cînd rămîneau goluri mari în cul­
turi şi cînd nu se asigura o distanţă
normală între plante, lucru ce făcea
să se obţină producţii slabe. Şi, fiind­
că se pune problema ca fiecare plantă
să fie bine dezvoltată, toţi colectiviştii Sebeş, Fărcădin, raionul Haţeg
se vor strădui — mai ales că se aplică
şi sistemul retribuţiei suplimentare —
să dea o bună îngrijire culturilor. A-
cest lucru are un mare rol în ce pri­
veşte sporirea producţiei la unitatea de
suprafaţă.
Colectiviştii din Pricaz au întreprins
şi alte acţiuni în cadrul întrecerii so­
cialiste ce se desfăşoară între gospo­
dăriile colective. Au început, de pildă,
să planteze cu plopi o păşune mlăşti­
noasă. Plopii au proprietatea de a suge
să devină productivă, in afară de a-
ceasta ei asigură umbra atît de ne­
cesară în cursul verii pentru animale.
Iniţiative şi acţiuni însemnate au
fost întreprinse şi în alte gospodării
colective din regiune în urma chemării
la întrecere. La redacţia ziarului nos­
tru sosesc zilnic numeroase răspunsuri
la chemarea colectiviştilor din Nădăş­
tie. Ele conţin angajamente însemnate,
unele cu mult mai mari decît cele pre­
văzute în chemare. Parte din aceste
angajamente au fost publicate, iar. al­
tele urmează a se publica. Merită a
fi apreciat răspunsul dat de gospodăria
colectivă din Chimindia, raionul llia,
care, deşi a luat fiinţă recent, s-a an­
gajat să realizeze în acest an o pro­
ducţie medie de 2.200 kg. grîu, 3.500
kg. porumb şi 20 .0 0 0 kg. cartofi la
hectar. G.A.C. din Turdaş s-a angajat
să realizeze 2.400 kg. grîu la hectar
şi 2.400 litri lapte pe cap de vacă fu­
rajată. Colectiviştii din Foit, Spini şi
din alte gospodării colective din raio­
nul Orăştie, cei din Miercurea, raio­
nul Sebeş etc. şi-au luat şi ei angaja­
mente mari în ce priveşte sporirea pro­
ducţiei Ia hectar, a cantităţilor de pro­
duse contractate cu statul şi mărirea
numărului de animale. Nu încape nici
o îndoială că în lupta pentru realiza­
rea acestor angajamente se vor naşte
noi iniţiative creatoare, noi acţiuni,
vor ieşi la iveală metode valoroase de
muncă care vor constitui un bun de
preţ pentru toate gospodăriile colective
din regiune.
(Continuare în pag. IV-a)
lema însămînţărilor raionul Ha­
In total, pe regiune, pînă in
ziua de 20 martie a.c. au fost
însămînţate 1.862 hectare din
care 569 hectare cu grîu de pri­
măvară, 247 hectare cu orz, 136
hectare cu floarea-soarelui, etc.
Printre alte lucrări prevăzu­
Chizidului.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
. treprinderilor !
Pentru sporirea producţiei agricole,
pentru întărirea puterii economice
a gospodăriilor colective
Gu entuziasm 'deosebit, tot
mai mulţi colectivişti' din regi­
unea noastră hotărăsc să răs­
pundă chemării la întrecerea so­
cialistă lansată de către colec­
tiviştii din G.A.G. „ IMai“ Nă­
dăştia Interioară.
Cu prilejul întocmirii răspun­
surilor, majoritatea colectivişti­
lor se angajează să depăşească
obiectivele propuse, hotărîţi să
muncească cu elan şi abnegaţie
pentru întărirea puterii economi­
ce a gospodăriei, pentru spori­
rea producţiilor la hectar.
Zilele trecute, au răspuns che­
mării colectiviştilor din Nădăş­
tia Inferioară şi colectiviştii din
Miercurea şi Vingard — raionul
şi Şăuleşti, raionul Hunedoara.
Iată citeva spicuiri din aceste
răspunsuri:
G.A.C. „Steagul Roşu"
M ie rcu re a
Gospodăria colectivă „Steagul
roşu“ din Miercurea este una
dintre cele mai vechi unităţi so­
cialiste din regiunea noastră.
Răspunzînd chemării colectiviş­
tilor din tîriăra gospodărie „1
A4ai“ Nădăştia Inferioară, colec­
tiviştii din Miercurea au ţinut
seama de experienţa şi avanta­
jele ce le au. De aceea, ei s-au
angajat să obţină în acest an o
producţie dc cel puţin 2.200 kg.
grîu, 3.300 kg. porumb, 20.000
kg. cartofi, 20.000 kg. sfeclă de
zahăr şi 1.000 kg. tutun. în me­
die la hectar. - ţ~"-'
Printr-o bună furajare şi în­
grijire a tracilor, colectiviştii
din Miercurea şi-au propus să
obţină cel puţin 2.300 litri lapte
pe cap de vacă furajată.
Pentru mărirea veniturilor
gospodăriei şi a lor personale,
colectiviştii din Miercurea vor
contracta şi livra statului în a-
cest an 40 porci, în greutate de
100-120 kg. fiecare, 20 capete
tineret bovin în greutate de cel
puţin 120 kg. bucata, întreaga
cantitate de lapte de vacă, toată
lîna ce se va obţine de la oile
gospodăriei şi 1.500 kg. brînză
de oaie. De asemenea, pe lingă
cerealele contractate pe care le
vor livra la timp, colectiviştii
din Miercurea s-au angajat să
livreze statului pe bază de con­
tract întreaga producţie de le­
gume şi zarzavaturi de pe su­
prafaţa tle 5 ha., sfeclă de za­
hăr de pe 15 hectare, floarea-
soarelui de pe două hectare şi
-o-
Din activitatea
brigăzilor utemiste
13.000 lei economii
In cele 11 brigăzi de muncă
patriotică de la mina Ghelar
s-au încadrat pînă în prezent
peste 230 de tineri ingineri, teh­
nicieni şi muncitori. Aceştia au
efectuat în total un număr de
800 ore muncă voluntară. In
acest timp ei au colectat 30
tone fier vechi, au stivuit 12.000
buc. cărămidă pe şantierul con­
strucţiilor de locuinţe pentru
muncitori şi au demolat o bara­
că. Valoarea tuturor lucrărilor
executate de tinerii de la mina
Ghelar se ridiică la suma de
13.000 lei.
canalul colector
dau unele străzi ale oraşului şi
grădinile cetăţenilor, provocînd
pagube şi impiedieînd buna des­
făşurare a circulaţiei.
Datorită măsurilor judicioase
luate de sfatul popular al ora­
şului, în prezent, aceste lucrări
se apropie de stadiul final.
4 pagini 20 bani
tovîntui colectiviştilor
tutunu cultivat pe o suprafaţă
de 10 h-ctare.
G.A.C. ,30 Decem brie"
Şăuleşti
Pentru realizava obiectivelor prevă­
zute în chemare, [-oaspeţii colectivişti pe 5 hectare.
din Şăuleşti au şi bcuf fa fapte. După
organizarea celor dt,^ brigăzi şi II
echipe, formate pe str.j şj gospodării
învecinate, ei au treciiv ja efectuarea
însămînţărilor. In răsadne ej au se.
mănat 10 0 m.p. diferite 'saduri, iar Martie“ — Fărcădin în care s-a dis­
în cîmp au însămînţat pîna1curni ţn. cutat chemarea la întrecere a colecti­
trebuinţînd atelajele proprii, 1 hectare viştilor din Nădăştia Inferioară. Colec­
cu orz şi ovăz. > tiviştii din Fărcădin au primit inte­
G.A.C. „7 Noiembrie
Vingard
Pe lîngă obiectivele prevăzute îr,
chemarea la întrecere a colectiviştilor FărCădin s-au angajat să planteze în
din Nădăştia Inferioară, ca răspuns <ces(. an un numgr de f.000 buc. pomi
acestei chemări, colectiviştii din Vin- i,ctiferi din cele mai variate speciL
Iti urma uriţiei Kotărîrii partidului şi g__uvern__u_lu__i. p^ rivi¦ni i dv* aîm*HI. bunăL/ L&i 1L4. tă1ţirea
învăţîntuim serai şi fă• r„ ăs forecven¦ţ—ă de cultură generală şi superior
S î hotărît
Am terminjOala profesională de
ucenici din r prin anul 1940.
M-am califici meseria de frezor
pe care am ical-o la U.M.C. pînă
în anul 194<nd apreciat în mun­
că, am fostriizat de la aceaslă
dată să lidri cadrul serviciului
tehnic ca dor, apoi ca desena­
tor principe biroul de proiectare.
Intre timp, tă posibilităţilor crea­ guvernului pentru grija deosebită pe
te de partdru muncitori, în ve­
derea ridicivelului pregătirii lor
profesionalde cultură generală,
m-am însc cursurile serale ale
şcolii meictm hotărît să învăţ.
La începu mi-a fost prea uşor
mai ales ea>n sarcini destul de
grele în uzinei. Dorinţa de a
învăţa, însă. Am reuşit ca
printr-o perseverentă să ter­
min şcoidie. După puţin timp
am conW studiile înscriindu-mă
la Imtiti-itehnic din Oraşul Sta-
lin ca Ia facuUaiea de me­
canică. sînt în anul III.
Ca ş ti colegi ai mei, am
primit >sebiiă bucurie Hotărî-
rea Cd-i Central al P.M.R.
şi a Cu dc Miniştri al R.P.R.
privind ălăţirea învăţămiiitului
seral frecvenţă de cultură ge­
nerală frior. E lesne de în'ţeles
ce m a f. constituie pentru mine
şi pef iţi oameni care studiază,
prevedestei hoiărîri.
M-d convinge singur de jus­
Citiţs în acest număr'.
® Cluburile muncitoreşti —
mai aproape de viaţa în­
(pag. 2-a)
© Constructorii grăbesc ter­
minarea obiectivelor in­
dustriale
© Cuvîntarea rostită de W.
Gomulka la şedinţa de în­
cheiere a lucrărilor Con­
gresului al I I Mea al
P.M.U.P. (pag. 4-a)
gard, — raionul Sebeş, s-au angajat
să contracteze şi să livreze statului în­
treaga cantitate de lapte ce vor obţine
de la cele 14 vaci şi 327 oi. De ase­
menea, ei vor livra statului toată lina
ce o vor obţine în acest an de la oile
gospodăriei, toată cantitatea de sfeclă
de zahăr de pe 10 hectare, de zarza­
vaturi de pe 4 hectare şi de tutun de
G.A.C. „6 M artie"
Fărcădin
Recent a avut loc o adunare gene­
rală a colectiviştilor din G.A.C. „6
gral obiectivele întrecerii considerînd
că astfel vor munci cu mai . mult elan
pentru sporirea producţiei şi consoli­
darea tinerei lor gospodării.
Ţinînd însă seama de specificul po­
mH UicWoJl <a4l1 gospodăriei, colectiviştii din
construcţiei
teţea celor spuse în Ilotărîre şi a-
nume că : •„Drumul cel mai sigur
spre învăţămîniul superior, spre o
calificare înaltă, duce prin şcoala
muncii in uzină, în fabrică, in mină,
un gospodăria agricolă de stat, in
gospodăria colectivă11.
Mulţumesc din inimă partidului şi
care ne-o poartă, pentru posibilităţile
largi pe care ni le creează, pentru a
OOOOOOOOO OoOOO OOoO00Oo000000000c
4UOOOOOo oo oo
Comunistul Ioan
Probsdorfer lucrea­
ză ca lăcătuş în
secţia de întreţine­
re a fabricii de
hîrlie „1 Mai“ Pe­
treşii. El dă lu­
crări de bună ca­
litate, fiind apre­
ciat de tovarăşii
săi de muncă.
Foto-reporterul
nostru l-a surprins
în timp ce execu­
ta reparaţia unei
rabo!eze.
gg gg oo oooooo
• • OOOOOOO
(pag. 3-a)
Patriei m...a...i...m....u..l.t.ă. ,fo--n--t-ă, mai mult uo;ţceil !ş>i ude ubunaă canlitate. Acesta este j
( angajamentul jurnaliştilor şt oţetari lor hunedoreai. Şi angajamentul lor 1
^ prinde ‘viaţă tot mai mult cw jiecare zi ce trece. l
In fo to : O nouă şarjă de fontă la jurnalul nr. 4 din Hunedoara. -j
«— i », <—J \_ _ f u J w J * 1 \— J ' t i— J «— >¦ i \ t «— ti — l i — i »— — / « — / «— f . / . / 1 i v- r . t ». / . / . ». / .
SE ÎNFĂPTUIESC HO 7
C o n fe rin ţe i regionale de partid
Conferinţa regională de partid a pus in faţa minerilor din
VVaalkea Jiului sarcina de a rea liza in anul 1959 productivi­
I ttaatteaa de o tonă pe post la fiecare exploatare. Ea a fost pri­
mită de mineri cu mult entuziasm, iar întrecerea socialistă
intre colectivele exploatărilor, intre 'sectoare şi brigăzi, pentru
1 realizarea ei, a luat un avint neniaiintUn.it.
• Perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă
acum a fost deosebit de bogată in realizări. Ea a dovedit că
obiectivul „Postul şi tona de cărbune" poate fi realizat. Re­
zultatele obţinute in î‘ntrecerea socialistă pentru realizarea
muunLe-JiiuutpLiirimoiwd¦nu—ci11tii¦v»ii¦t—ă¦!ţti ~sporite, sînt din cele mai bune.
ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII
Printr-o organizare judicioasă şurală între exploatările Văii
a muncii brigăzilor, prin crea- Jiului pentru obţinerea celei mai
rea unor condiţii optime de lu­ mari productivităţi. Astfel, în
lunile ianuarie şi februarie ea
cru pentru ele, dezvoltînd şi ur­ a realizat o productivitate de
mărind cu perseverenţă întrece­ 1,078 şi respectiv 1,083 tone pe
rea socialistă, colectivul minei post, îndeplinind astfel sarcina
Uricani a reuşit ca în perioada
care s-a scurs de !a începutul trasată de Conferinţa regională
anului să se situeze mereu pe de partid.
primul loc în întrecerea desîă-
On preiendeni
serios
Un pretendent serios la • titlul de
fruntaş pe bazin, titlu deţinut de mina
Uricani, este colectivul minei Pctrila.
Treoînd cu succes peste o serie de
greutăţi obţective, harnicii mineri de
la Petrila au dovedit şi de data a-
ceasta că merită cu prisosinţă să se
situeze în rîndul fruntaşilor.
Sub urmărirea In luna februarie ei au reuşit să
aieniă a linărului obţină o productivitate de 1,0 7 0 tone
pe post, depăşindu-şi cu mult sarcina
strungar Sabin de plan. Numai sectorul II- de la a-
Cerbii, de la Ate­ ceastă mină a dat pînă la sfirşitul pri­
lierele centrate mei decade a acestei luni cca. 7.0 00
. Crişcior, cuţitul dc tone cărbune peste plan.
strung !mişcă ne­
Printre brigăzile care au obţinut cele
săţios din metalul
fără putere de a- . mai frumoase randamente se numără
parare. Piesele $
strunjite de acest
tinăr sini de bună y
calitate. Normele. S cele conduse de minerii Gh. Aîichiev,
după care. lucrează L Gh. Neagu, Ştefan Mihai şl altele.
el sînt întrecute *
aproape in jiecare CU PLANUL
lună cu 15 la sută.
TRIMESTRIAL
Clişeul nostru îl
prezintă pe candi­ ÎNDEPLINIT
daţii! de partid Sa­
bin Cerbii la locul Ieri, colectivul de Ia,minatori
său de muncă. de la uriaşul laminor bluming
a Combinatului siderurgic Hune­
doara a reuşit, datorită efortu­
rilor depuse, să-şi îndeplinească
sarcinile planului trimestrial. La
acest succes s-a ajuns datorită
sporirii indicelui de utilizare a
agregatelor şi creşterii producti­
vităţii muncii.
In cursul zilei de 19, cocsarii
hunedoreni au realizat cel mai
remarcabil succes din acest an :
au fost produse ultimele tone de
cocs din contul trimestrului I.
Un merit deosebit în obţinerea
acestui succes revine cocsarilor
din schimbul condus de ing.
Ioan Căbuţă.
In prezent, 5 colective din ca­
drul Combinatului siderurgic
sâ devin Hunedoara lucrează în contul
trimestrului II. Pe lingă cocsari
şi laminatori (bluming), înainte
de termen şi-au mai îndeplinit
so planul trimestrial oţelarii care
deservesc cuptoarele electrice,
turnătorii de tuburi şi fontă.
deveni cadre bine pregătite, !olositoare
construcţiei socialiste în scumpa noas­
tră patrie.
Alături de ceilalţi colegi ai mei,
mă angăjez să muncesc în aşa fel,
atît la locul de muncă cit şi la în­
văţătură, incit să răspund cu cinste
acestei griji părinteşti.
IOAN LOIŞ
proiectant la Uzinele
metalurgice din Cugir
Î-S-SQQQQ',3 iiL ¦ $ $$$$$$$$$< $$* b'X
(G...... ••.• •
......... . :ţiţţgSgjSŞÎ