Page 68 - 1959-03
P. 68
---------------------- ---
*• ' :v ; ;•3 Lis
, B uree loam -D şva \
•-. -
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢl-VAl îs? acest nu?
4 pagini 20 bani | Cluburile muncitoreşti —
mai aproape de viaţa în
treprind erilo r!
(pag. 2-a)
@ Constructorii grăbesc ter
minarea obiectivelor in
dustriale (pag. 3-a)
1 Anul XI Nr. 1321 Sîmbătă 21 martie 1959 © Cuvîntarea rostită de W. J
Gomulka la şedinţa de în
cheiere a lucrărilor Con
gresului al I I I-lea al
P.M.U.P. (pag. 4-a)
Să asigurăm un caracter cit mai Pentru sporirea producţiei agricole, (. Patriei mai multă foniă, mat mult oţel şi de bună calitate. Acesta este j
organizat, mai concret şi mai viu pentru întărirea puterii economice
t. angajamentul jurnaliştilor şi oţelari lor luinedormi. Şi angajamentul lor I
întrecerii socialiste dintre a gospodăriilor colective
^ prinde "viaţă toi mai mult cii fiecare zi ce trece. '
In foto: O nouă şarjă de fontă la furnâlul nr. 4 din Hunedoara.
f « / v . « / u J <___l u J *—J c _ / i— t \— 1 1— t u / l J <— l v
gospodăriile colective! Gu entuziasm 'deosebit, tot ftwîntui colectiviştilor gard, — raionul Sebeş, s-au angajat SE ÎN FĂPTU IESC H O TĂRÎRILE
mai mulţi colectivişti' din regi să contracteze şi să livreze statului în
Viaţa a confirmat că întrecerea so lectiviştii din Pricaz şi-au propus să unea noastră hotărăsc să răs tutunu cultivat pe o suprafaţă treaga cantitate de lapte ce vor obţine C o n fe rin ţe i regionale de partid
cialistă are un mare rol în mobili ducă lupta nu numai pentru a avea pundă chemării la întrecerea so de 10 befare. de la cele 14 vaci şi 327 oi. De ase
zarea maselor Ia învingerea oricăror plante bine dezvoltate, dar şi pentru a cialistă lansată de către colec menea, ei vor livra statului toată lina Conferinţa regională de partid a pus în faţa minerilor din
greutăţi, la realizarea sarcinilor multi asigura un număr corespunzător de tiviştii din G.A.G. „ IMai“ Nă ce o vor obţine în acest an de la oile
ple pe care le ridică mersul nostru îna plante la unitatea de suprafaţă. Obţi dăştia Inferioară. gospodăriei, toată cantitatea de sfeclă Valea Jiului sarcina de a rea liza în anul 1959 productivi
inte spre socialism. întrecerea socialis nerea unui număr corespunzător de de zahăr de pe 10 hectare, de zarza
tă s-a dovedit a fi acea forţă capabilă plante bine dezvoltate la unitatea de Cu pritejul întocmirii răspun G.A.C. ,30 Decembrie** vaturi de pe 4 hectare şi de tutun de tatea de o tonă pe post la fiecare exploatare. Ea a fost pri
să descătuşeze iniţiativa creatoare a suprafaţă urmează să se stabilească surilor, majoritatea colectivişti Şăuleşti pe 5 hectare.
maselor, să scoată la iveală nenumă de fapt ca obiectiv principal al între lor se angajează să depăşească mită de mineri cu mult entuziasm, iar întrecerea socialistă
rate talente valoroase şi metode de cerii socialiste ce urmează a se or obiectivele propuse, hotărîţi să G.A.C. „6 M artie"
muncă înaintate. Toate acestea sînt ganiza între brigăzi, echipe şi chiar muncească cu elan şi abnegaţie Pentru realiza\a obiectivelor prevă Fărcădin intre colectivele exploatărilor, între 'sectoare şi brigăzi, pentru
deosebit de însemnate pentru îmbună colectivişti individual. Urmărindu-se nu pentru întărirea puterii economi realizarea ei, a luat un avint nemaiîntîlnit.
tăţirea activităţii de producţie, pentru mărul de plante obţinute la m.p., se ce a gospodăriei, pentru spori Recent a avut loc o adunare gene
realizarea şi depăşirea sarcinilor de vor înlătura acele situaţii din anii tre rea producţiilor la hectar. zute în chemare, roaspeţii colectivişti rală a colectiviştilor din G.A.C. „6 Perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă
plan, atît în industrie cît şi în agri cuţi cînd rămîneau goluri mari în cul Martie“ — Fărcădin în care s-a dis
cultură. turi şi cînd nu se asigura o distanţă Zilele trecute, au răspuns che din Şăuleşti au şi Lcuţ [a fapte. După cutat chemarea la întrecere a colecti acum a fost deosebit de bogată în realizări. Ea a dovedit că
normală între plante, lucru ce făcea mării colectiviştilor din Nădăş organizarea celor d<,| brigăzi şi 1 1 viştilor din Nădăştia Inferioară. Colec
să se obţină producţii slabe. Şi, fiind tia Inferioară şi colectiviştii din echipe, formate pe str^j şj gospodărit tiviştii din Fărcădin au primit inte obiectivul „Postul şi tona de cărbune" poate fi realizat. Re
că se pune problema ca fiecare plantă Miercurea şi Vingard — raionul gral obiectivele întrecerii considerînd
să fie bine dezvoltată, toţi colectiviştii Sebeş, Fărcădin, raionul Haţeg că astfel vor munci cu mau mult elan zultatele obţinute in întrecerea socialistă pentru realizarea
se vor strădui — mai ales că se aplică pentru sporirea producţiei şi consoli
şi sistemul retribuţiei suplimentare — şi Şăuleşti, raionul Hunedoara. învecinate, ei au trecuvja efectuarea darea tinerei lor gospodării. y u n e i^ p ^ sini clin cele mai bune.
să dea o bună îngrijire culturilor. A- Iată cîteva spicuiri din aceste însămînţărilor. In răsadnc cj au se.
cest lucru are un mare rol în ce prl- răspunsuri: Ţinînd însă seama de specificul po-
'veşte sporirea producţiei la unitatea de mănat 10 0 m.p. diferite î 5aciuri, iar niicol al gospodăriei, colectiviştii din ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII
suprafaţă. G.A.C. „Steagul Roşu* în cîmp au însămînţat pîna1cunij fn. Fărcădin s-au angajat să planteze în
De curînd gospodăria colectivă Miercurea
Colectiviştii din Pricaz au întreprins trebuinţînd atelajele proprii, 1 hectare 'cest an un număr de 1.0 0 0 buc. pomi Printr-o organizare judicioasă
„ 1 Mai" din Nădăştia Inferioară, ra şi alte acţiuni în cadrul întrecerii so Gospodăria colectivă „Steagul ''diferi din cele mai variate specii. a muncii brigăzilor, prin crea şurată între exploatările Văii
cialiste ce se desfăşoară între gospo roşu“ din Miercurea este una rea unor condiţii optime de lu Jiului pentru obţinerea celei mai
ionul Hunedoara, a lansat o chemare dăriile colective. Au început, de pildă, dintre cele mai vechi unităţi so cu orz şi ovăz. >.\ •Ck«V-Vv cru pentru ele, dezvoltînd şi ur mari productivităţi. Astfel, în
să planteze cu plopi o păşune mlăşti cialiste din regiunea noastră. mărind cu perseverenţă întrece lunile ianuarie şi februarie ea
prin care cheamă Ia întrecere socia noasă. Plopii au proprietatea de a suge Răspunzînd chemării colectiviş ________ _________ __________ i ¦ rea socialistă, colectivul minei a realizat o productivitate de
apa din sol, făcînd astfel ca păşunea tilor din tîriăra gospodărie „1 Uricani a reuşit ca în perioada 1,078 şi respectiv 1,083 tone pe
listă toate gospodăriile colective din să devină productivă, in afară de a- Mai“ Nădăştia Inferioară, colec G.A.C. „7 Noiembrie1 care s-a scurs de la începutul post, îndeplinind astfel sarcina
ceasta ei asigură umbra atît de ne tiviştii din Miercurea au ţinut Vingard anului să se situeze mereu pe
regiune. Această chemare a avut un cesară în cursul verii pentru animale. seama de experienţa şi avanta primul loc în întrecerea desfă trasată de Conferinţa regională
jele ce le au. De aceea, ei s-au de partid.
puternic ecou în rîndul colectiviştilor Iniţiative şi acţiuni însemnate au angajat să obţină în acest an o
fost întreprinse şi în alte gospodării producţie dc cel puţin 2.200 kg. lin pretendí
din numeroase sate ale regiunii. Ea colective din regiune în urma chemării grîu, 3.300 kg. porumb, 20.000 Pe lîngă obiectivele prevăzute ît;
la întrecere. La redacţia ziarului nos kg. cartofi, 20.000 kg. sfeclă de chesnarea' l a ’întrecere a colectiviştilor serlos
i-a mobilizat chiar din primele zile fa tru sosesc zilnic numeroase răspunsuri zahăr şi 1.000 kg. tutun, în me dA iî nt-t NM oărdi ăn cştt liao II nnffoerriiAoa' nr’ăS , ca răspuns
la chemarea colectiviştilor din Nădăş die la hectar. - ;
căutarea căilor şi posibilităţilor de rea tie. Ele conţin angajamente însemnate, acestei chemări, colectiviştii din Vin
unele cu mult mai mari decît cele pre Printr-o bună furajare şi în
lizare şi depăşire a obiectivelor pre văzute în chemare. Parte din aceste grijire a vacilor, colectiviştii
angajamente au fost publicate, iar. al din Miercurea şi-au propus să
văzute în chemare. Un efect ai chemă tele urmează a se publica. Merită a obţină cel puţin 2.300 litri lapte
fi apreciat răspunsul dat de gospodăria
rii la întrecerea socialistă a fost acela colectivă din Chimindia, raionul llia, pe cap de vacă furajată.
care, deşi a luat fiinţă recent, s-a an Pentru mărirea veniturilor
că în numeroase gospodării colective
gajat să realizeze în acest an o pro gospodăriei şi a lor personale,
au început să se nască iniţiative, să Un pretendent serios la ¦ titlul de
ducţie medie de 2.200 kg. grîu, 3.500 colectiviştii din Miercurea vor
se facă propuneri, să se organizeze fruntaş pe bazin, titlu deţinut de mina
kg. porumb şi 20 .0 0 0 kg. cartofi la contracta şi livra statului în a-
acţiuni îndreptate în scopul sporirii hectar. G.A.C. din Turdaş s-a angajat Uricani, este colectivul minei Petrila.
cest an 40 porci, în greutate de
producţiei la hectar, a măririi număru să realizeze 2.400 kg. grîu la hectar 100-120 kg. iiecare, 20 capete Trecînd cu succes peste o serie de
lui de animale şi a ridicării rentabi şi 2.400 litri lapte pe cap de vacă fu tineret bovin în greutate de cel greutăţi obiective, harnicii mineri de
lităţii lor, a dezvoltării în mod simţitor rajată. Colectiviştii din Foit, Spini şi puţin 120 kg. bucata, întreaga la Petrila au dovedit şi de data a-
cantitate de lapte de vacă, toată ceasta că merită cu prisosinţă să se
a avutului obştesc, a sporirii cantită din alte gospodării colective din raio Sub urmărirea situeze în rîndul fruntaşilor.
lîna ce se va obţine de la oile atentă a linărului
ţilor de produse contractate cil sta nul Orăştie, cei din Miercurea, raio gospodăriei şi 1.500 kg. brînză In luna februarie ei au reuşit să
strungar Sabin obţină o productivitate de 1,0 7 0 tone
tul etc. ', nul Sebeş etc. şi-au luat şi ei angaja de oaie. De asemenea, pe lîngă Cerbii, de la Ate pe post, depăşindu-şi cu mult sarcina
mente mari în ce priveşte sporirea pro cerealele contractate pe care le lierele centrale de plan. Numai sectorul 11- de la a-
•Aceste afirmaţii pot fi susţinute eu . Crişcior, cuţitul de ceastă mină a dat pînă la sfîrşitul pri
exemple concrete. Din ziua cînd a a- ducţiei la hectar, a cantităţilor de pro vor livra la timp, colectiviştii slm ng muscă n er. mei decade a acestei luni cca, 7.000
părut ^ziarul cu chemarea ia întrecere duse contractate cu statul şi mărirea din Miercurea s-au angajat să tone cărbune peste plan.
lansată de colectiviştii din Nădăştie, săţios din metalul
colectiviştii din Pricaz, raionul Orăştie, numărului de animale. Nu încape nici livreze statului pe bază de con fără putere de a- Printre brigăzile care au obţinut cela
au începui să studieze posibilităţile ce tract întreaga producţie de le părare. Piesete $
ie au pentru a depăşi producţiile pro o îndoială că în lupta pentru realiza strimjUe de acest L
puse în chemare pentru a se realiza gume şi zarzavaturi de pe su
în acest an şi pentru a spori cantită rea acestor angajamente se vor naşte prafaţa rde 5 ha., sfeclă de za tinâr sini de bună \ mai frumoase randamente se numără
ţile de produse contractate cu statul. hăr de pe 15 hectare, floarea-
La două zile după apariţia chemării, noi iniţiative creatoare, noi acţiuni, calitate. Normele S cele conduse de minerii Gh. Aîichiev,
ei au întocmit şi trimis răspunsul la soarolui de pe două hectare şi după care lucrează l Gh. Neagu, Ştefan Mihai şi altele.
chemare prin care şi-au luat angaja vor ieşi la iveală metode valoroase de el sînt întrecute
mente îndrăzneţe. Imediat după aceea -o—
au început să caute căile pentru rea muncă care vor constitui un bun de Íaproape in fiecare
lizarea acestor angajamente. Ei au fă Din activitatea
cut, cu ajutorul inginerului agronom, preţ pentru toate gospodăriile colective brigăzilor utemiste lună cu 15 la sută. CU PLANUL
nişte calcule foarte interesante. Au TRIMESTRIAL
socotit de pildă, că asigurîndu-se o din regiune. Clişeul nostru îl
prezintă pe candi
(Continuare în pag. IV-a)
datul de partid Sa ÎNDEPLINIT
bin Cerbii la locul
său de muncă. Ieri, colectivul de laminatori
de Ia uriaşul laminor blumiug
distanţă corespunzătoare între plante,
a Combinatului siderurgic Hune
pot să crească şi să se dezvolte în a doara a reuşit, datorită efortu
bune condifiuni cel puţin 10 plante de rilor depuse, să-şi îndeplinească
sfectă de zahăr ta fiecare metru pă sarcinile planului trimestrial. La
trat de teren. Aceasta înseamnă să se acest succes s-a ajuns datorită
obţină cel puţin (00.000 buc. sfeclă de sporirii indicelui de utilizare a
zahăr la hectar. Printr-o îngrijire a-
In urma uriţiei Hotărîrfi partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea agregatelor şi creşterii producti
vităţii muncii.
învă ţîntului serai şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior
tentă şi prin aplicarea de îngrăşăminte In cursul zilei de 19, cocsarii
suplimentare, se poate asigura o greu- sâ devin hunedoreni au realizat cel mai
remarcabil succes din acest an :
taL de cca. 400-500 gr. la fiecare sfe S î hotârît au fost produse ultimele tone de
construcţiei so cocs din contul trimestrului I.
clă. Aceasta înseamnă că se poate ob Un merit deosebit în obţinerea
ţin: o producţie între 40-50.000 kg.
sfeclă de zahăr ia fîeoare hectar. Un Am termuiOala profesională de acestui succes revine cocsarilor
ucenici din r prin anul 1940. din schimbul condus de ing.
calcul asemănător au făcut şi la po M-am califid meseria dc frezor teţea celor spuse în Hotărîre şi a- deveni cadre bine pregătite, folositoare loan Căbuţă.
pe care am !cal-o la U.M.C. pină nume că : -„Drumul cel mai sigur construcţiei socialiste în scumpa noas
rumb şi alte prăsitoare. în anul I94\nd apreciat în mun spre învăţămintul superior, spre o tră patrie. In prezent, 5 colective din ca
că, am !osNtizat de la această calificare înaltă, duce prin şcoala drul Combinatului siderurgic
Pornind de la asemenea calcule, co dată să Uliu. cadrul serviciului muncii in uzină, în fabrică, în mină, Alături de ceilalţi colegi ai mei, Hunedoara lucrează în contul
tehnic ca ?tor, apoi ca desena în gospodăria agricolă de stat, in mă angajez să muncesc în aşa jet, trimestrului II. Pe lingă cocsari
Lucrările din campania 13.000 lei economii tor principe biroul de proiectare. gospodăria colectivă atît la locul de muncă cit şi la în şi laminatori (bluming), înainte
agricolă de primăvară Intre timp, tă posibilităţilor crea văţătură, incit sâ răspund cu cinste de termen şi-au mai îndeplinit
se desfăşoară cu succes In cele 11 brigăzi de muncă te de partitru muncitori, in ve Mulţumesc din inimă partidului şi acestei griji părinteşti. planul trimestrial oţelarii care
patriotică de la mina Ghelar derea ridicţvelului pregătirii lor guvernului pentru grija deosebită pe deservesc cuptoarele electrice,
s-au încadrat pînă în prezent profesionalele cultură generală, care ne-o poartă, pentru posibilităţile IOAN LOIŞ turnătorii de tuburi şi tontă.
peste 230 de tineri ingineri, teh largi pe care ni le creează, pentru a proiectant la Uzinele
metalurgice din Cugir
In regiunea noastră lucrările nea, 342 hectare în raionul Alba, nicieni şi muncitori. Aceştia au m-am inso cursurile serale ale
din campania agricolă de pri 310 hectare în raionul Sebeş etc. efectuat în total un număr de
măvară continuă să se desfă 800 ore muncă voluntară. In şcolii metum hotărit să învăţ. ooo ooOo oOoooo0o0o0o0o0o
şoare cu succes. Mai slab se prezintă în prob acest timp ei au colectat 30 Im începu mi-a fost prea uşor ooo oOo oOo
lema însămînţărilor raionul Ha tone fier vechi, au stivuit 12.000 o
Pînă în prezent colectiviştii, ţeg, unde nu s-a însămînţat pînă buc. cărămidă pe şantierul con mai ales ea,n sarcini destul de 4 00 0 0
întovărăşiţii şi ţăranii muncitori în prezent decît 32 hectare cu strucţiilor de locuinţe pentru
cu gospodării individuale din ovăz. muncitori şi au demolat o bara o oo o oo
regiune au grăpat 2.079 hectare că. Valoarea tuturor lucrărilor
culturi de toamnă şi au efectuat In total, pe regiune, pînă in executate de tinerii de la mina grele in uzinei. Dorinţa de a
arături de primăvară pe o su ziua de 20 martie a.c. au fost Ghelar se riidiică la suma de
prafaţă de 4.997 hectare. însămînţate 1.862 hectare din 13.000 lei. învăţa, aL însă. Am reuşit ca Comunistul loan.
care 569 hectare cu grîu de pri printr-o perseverentă să ter Probsdorjer lucrea
Numai la gospodăriile agri măvară, 247 hectare cu orz, 136 min şcofdie. După puţin timp ză ca lăcătuş în
cole colective din regiune s-au hectare cu îloarea-soarelui, etc. am conW studiile inscriindu-mă secţia de întreţine
arat pînă ieri, 20 martie, 907 la lnstitUtehnic din Oraşul Sta- re a fabricii de
lin ca la facultatea de me hirtie „I Mai“ Pe-
hectare, iar la. întovărăşirile a- : S 3>: canică. sînt în anul III. treşti. El dă lu
crări de bună ca
gricole 786 hectare. Ca şfi colegi ai tnei, ani litate, fiind apre
primit ţsebiiă bucurie Hotări- ciat de tovarăşii
In multe gospodării colective, A f o s t c o n s t r u i t c a n a lu l c o l e c t o r rea Cât Central al P.M.R. săi dc muncă.
şi a Cd de Miniştri al R.P.R.
întovărăşiri şi gospodării indi- • privind ătăţirea invăţămîntului Foto-reporterul
seral şjrecuenfă de cultură ge nostru l-a surprins
viduale, au început. însămînţă- Printre alte lucrări prevăzu dau unele străzi ale oraşului şi nerală'fior. E lesne de înţeles in timp ce execu
rile din campania agricolă de te pentru a fi executate in grădinile cetăţenilor, provocînd ta reparaţia unei
primăvară. In raionul Orăştie cursul acestui an din bugetul pagube şi împiedicînd bună des -aboteze.
de pildă, s-au însămînţat deja Sfatului popular ai oraşului făşurare a circulaţiei.
740 hectare teren, din care 290 Hunedoara este şi ansamblul de ce m a i constituie pentru mine
hectare cu grîu de primăvară şi Datorită măsurilor judicioase
104 hectare cu îloarea-soarelui, construcţii necesare pentru ca şi perilfl oameni care studiază, JOOOOOC J o
iar restul cu orz şi ovăz. nalizarea apelor de pe valea luate de sfatul popular al ora prevedesici hotăriri.
Chizidului. şului, in prezent, aceste lucrări ooooo Oo n®°o
Au fost însămîntate de aseme M-ă convinge singur de jus 2 o OO
In fiecare an, aceste ape inun se apropie de stadiul final.
S o g ooooo
• O OOOOOOO
