Page 69 - 1959-03
P. 69
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1321
C lubul— centru 3 UNDE
;cu!tura!e de mesă in întreprindere e sindicale
Munca culiurală ce se desfăşoară nice, stimularea interesului munci cit ma subapreciază rolul activităţii
în întreprinderi şi instituţii, prin torilor, inginerilor şi tehnicienilor
cluburi şi colţuri roşii, este che pentru studierea tehnicii înaintate U J Jl cultural-educative
mată şă împletească activitatea de şi introducerea acesteia în proce ’Organele sindicale au un mare direcţie, pentru a populariza şi muma cu cartea © fost orienta-
educare a oamenilor muncii în sul de producţie.
spiritul conştiinţei de clasă şi al
Conferinţele, referatele, serile
atitudinii socialiste faţă de muncă fruntaşilor în producţie şi inova rol în extinderea experienţei po răspîndi experienţa bună în tă ii aşa fel îneît principalul ţbqstă în regiunea noastră, pe lingă în ce priveşte sprijinirea producţiei.
şi avutul obştesc, cu activitatea torilor, jurnalul tehnic vorbiţ, con zitive de la locul de muncă. muncă, a face cunoscut suece- ob.ecţiv al manifestărilor orga- nuflleroase organe sindicale care dau Comitotill sindical, al cărui preşedinte
pentru ridicarea nlveliţjui politic, sultaţiile tehnice, agitaţia vizuală Pentru aceasta ele trebuie să fo sele obţinute de fruntaşii în nizâte de bibliotecă să fie răs-
cultural Şi profesional, în aşa fel ca şl emisiunile ia staţia de radiofi- losească cu pricepere cele mai prod.upti'e, organele siqdtaa'lş diil f o i r e a experienţei pozitive în atenţia cuvenită myrţcii cultural-educa este tov. Gh. Mihăilă, cunoaşte bine
fiecare muncitor, inginer şi tehni care, activitatea brigăzilor artisti largi metode şi cele mal variate multe întreprinderi ale regiunii muncă, ridicarea muncitorilor tive de masă. Şi Qfgfţjţie sindicalo care eă pe unele şantiere ale întreprinderii
cian, să fie profund convins că în ce de agitaţie, a celorlalte cercuri forme de popularizare a tot ceea subapreciază rolul educativ al acestei exista încă o risipă mare de mate
deplinind conştiincios sarcinile din şi formaţii artistice, munca cu car ce e bun,' înaintat şi preţios în noastre, înţelegînd adevăraţii» din punct de vedere profesio- activităţi, care ţiu văd în munca cultu riale, c | o parte din utilaje nu sînt fo
scop al muncii cultural-educ-*- nai şi cultural.
producţie, participă activ la dezvol tea, concursurile „Cine ştie, ciştU munca celor mai harnici şi pri tiy© de masăt au dat aceste© o Lă unele biblioteci ale clubu rală decît un scop îţi sine, un mijloc losite raţional şi că unele construcţii
tarea economiei noastre socialiste găn, activitatea cu filmul, expozi cepuţi muncitori. orientare înspre sprijinirea pro rilor au fost ofganizate, spre e- de distracţie, de recreere, iar în unele sînt rămase în urmă, dar nu s-a în
şi implicit la ridicarea nivelului de ţiile, toate la un loc trebuie să fie In momentul de faţă în regiu ducţiei, înspre reflectarea aces jtemplu, şezători, în cadrul căr cazuri un fel de pierdere de vreme. grijit să orienteze activitatea culturală
trai, m aterial, şi cultural al între cuprinse în programul de activitate nea noastră se desfăşoară o pu teia în toate formele murgii cul rora au fost prezentate şi re In aceste cazuri desigur eă acolo unde a clubului înspre folosirea de confe
gului popor muncitor. al clubului. ternică întrecere între muncito turale. cenzate cărţi cuprin^înd meto se desfăşoară totuşi o oarecare activitate rinţe tehnice, schimburi de experienţă
rii din întreprinderi, uzine şi fa de şi problem© tehnice djn di culturală, aceasta este lipsită de orien cu teme legate de cunoaşterea metode
Sub conducerea şi îndrumarea In munca variată pe oare o des brici pentru a da viaţă sarcini Este clar că fieca^ forma a ferite ramuri de producţie. In tare, de un fond sănătos, constructiv, lor avansate folosite în construcţii,
permanentă a organizaţiilor de făşoară clubul, organizarea recreă lor izvorîte din ultima plenară muncii culturale de masă,_ dacă cadrul acestor şezători muncito care, uneori, dacă nu strică apoi nici studierea în colectiv a broşurilor care
partjd, organele şi organizaţiile rii oamenilor muncii ocupă un loc a G.C. al P.M.R., cît şi din Gon- este just orjentaţă, /oate să con rii fruntaşi în producţie au luat nu aduce nici un folos. tratează despre organizarea raţională
sindicale sînt obligate a desfăşura important. Prin activitatea sa, cilii ferinta regională de partid. In tribuie la răspînr’rea experien cuvîntill şi au vorbit despre me a şantierelor etc. Foarte palid se ocupă
în rîndurile oamenilor muncii o bul trebuie să devină cel mai iubit Valea Jiului, la Hunedoara, la tod©!© lor de muhtă, arătînd tot In aproape toate întreprinderile din activitatea culturală de combaterea lip-!
Ioc de recreere al oamenilor mun Gălan, Ghelar, Teliuc şi în alte ţei pozitive de 1/ locul de mun odată cum studiul şi preocupa regiunea noastră muncitorii, tehnicienii sHfilqr <je 19 locurile de fmweăi de
activitate cultural-edtţcativă bine cii. Organizarea zilelor de odihnă părţi muncitorii angajaţi în a- că, poate s ă - ş i aducă aportul la rea i-a ajutat să aplice metode şl inginerii dezbat în consfătuirile lor susţinerea întrecerii pentru respectarea
orientată ideologic, bogată în con în colectiv, a serilor de dans, a ceastă măreaţă întrecere desco cu mare randament în producţie. de producţie probleme de mare impor termenelor de construire şi darea în
ţinut, variată ca formă de manifes serbărilor şi chermezelor în aer peră şi aplică noi metode de lu stimularea iq/iativ©Ior creatoa tanţă petttrU introducerea largă a teh folosinţă a agregatelor.
tare, axată în special, pe speçir liber, a jocurilor distractive, lite cru, pun în nractică iniţiative re ale m u n c ilo r, la populari In multe părţi, cum sînt Gă nicii înaintate, pentru folosirea mai bu-
fioul de producţie al întreprinderii. rare şi ghicitorilor, vizitelor şi creatoare care măresc randa zarea { ru g ilo r şi a metode lan, Aninoasa, U.R.U.M; Petro Dacă munca culturală ar fi fost
Ea trebuie, să răspundă cerinţelor excursiilor în masă, este o sarcină mentul muncii, obţin succese din şani etc. organele sindicale răs- nă a capacităţii ţţe producţie a agregate orientată înspre sprijinirea producţiei,
de cultură mereu crescînde ale oa importantă a clubului, care înde lor acestra> antrenarea mun pîndeso experienţa pozitivă folo- lor, pentru realizarea angajamentelor ea ar fi ajpţat ca lucrările de la la
menilor muncii. ce în ce m’ai frumoase. sindu-se cu succes- de brigăzile luate în întrecerea socialistă. In unele minorul 650 şi cele de la bateria a
plinită, contribuie la dezvoltarea citorilor înir'° mai vie in- din aceste întreprinderi, activitatea cul
Clubul, ca centru al activităţii Pentru a sprijini şi stimula treçer ^ cu rezultate şi mai
culturale de masă, din întreprinde cunoştinţelor şi educarea comunistă turală rămîne înşă pasivă faţă de a-
re, este chemat să pună pe prim efortul muncitorilor în această frumase-
plan propaganda cunoştinţelor teh- a celor ce muncesc. u cluburile muncitoreşti djn ceste preocupări, sau se ocupă de alle
Lpeni şi Călan, spre exemplu
Pentru o justa planificare a m uncii umai propaganda tehnică prin artistic© de agitaţie, care, pe lin probleme cu totul străine de viaţa în IlI-a de cocs să fie grăbite.
treprinderii, uzinei sau minei respec
Programul de activitate* ars a tae.. n ţsaia onferinţe a sprijinit mult pro gă făptui că combat fenomenele tive. Munca culturală în general, cu di
cesul de producţie, a fost me negative, aoţionînd permanent versele sale forme de activitate, ar fi
conducerii clubu: usCB reu legată de cele mai actuale şi operativ, ele fac cunoscute La mina Teliue, spre exemplu, comi putut să combată ţiepăsarea faţă de
probleme ale întreprinderii. Aci succesele şi iniţiativele fruntaşi gospodărirea materialelor intrate pe şan
Există în regiune cluburi, ca de tea clubului în lupta pentru a asigura o înaltă productivitate şi ecoyn ii în au fost organizate conferinţe lor, răspîndesc din secţie în tetul sindical deşi cunoaşte că activi tiere, mai cu seamă că se cunoaşte
pildă cel al minerilor din Lupejii, al cocsarilor din Hunedoara iot mai mari producţie", „Atenţie deosebită descope privind îmbunătăţirea calităţii secţie cele mai bune metode de ce pagube s-au adus întreprinderii prin
muncitorilor din Călan, Cugir şi alte cantităţi de cărbune cocsijicabil. In cărbunelui cocsificabii, mai bu muncă, scot în evidenţă şl popu tatea culturală ce se desfăşoară la degradarea a zeci de tone de cără
le, care au reuşit să acumuleze o ex programul acestui club au mai figu ririi şi folosirii rezervelor nterne în na organizare a lucrului în a- larizează noul etc. club este cît se poate de anemică, midă refractară, destinată construcţiei
perienţă pozitivă în activitatea lor. r a t: o seară de odihnă pentru frun cadrul întreprinderii“. Prqiamul mai bataje (Lupeni), îmbunătăţirea ruptă de viaţa întreprinderii, nu a luat bateriei a IlI-a de cocs.
Colectivele acestor cluburi acordă ă- taşii în întrecerea socialistă, o după- prevede convorbiri cu m/icitorii par-, indicilor de utilizare a volumului O datorie a organelor şindi- nici o măsură pentru înlăturarea aces
ienţie întocmirii programelor lunare amiază tematică pentru d ev ii şcolii iicipanţt la concursul ,ubiţi cartea“, Slaba orientare a muncii culturale
de activitate, care sînt apoi tipărite profesionale, în care tema principală o seară de oîntece şi dansuri ele. cale di© întreprinderi este de a tei situaţii, Âî?i. munca cu cartea în din cadrul unor cluburi muncitoreşti •
şi popularizate la toate locurile de a fost „Iubesc meseria pe care mi-am rîndul muncitorilor, propaganda prin spre susţinerea procesului de producţie
muncă. ales-o“ — urmată de întîlnirea cu Experienţa cîşligată de către clu este o urmare a faptului că comiteiele
fruntaşii inovatori în producţie. burile fruntaşa nu tfibuie limitată in :Cnferinţe şi celelalte forme ale muncii sindicale nu se îngrijesc de instruirea
Varietatea problemelor cuprinse în tr-un cadru restrîns. Ea se cere a utii aj furnalelor şi altele, care, acorda pe viitor şi mai multă } zulturale, sînt neglijate. La Teliuc nu activului cultural, nu controlează şi
programele lunare, !aptul că ele răs In programul clubului „Gheorghe A- fi extinsă şi îmbogăţită neîntrerupt, în multe caturi, fiind urmate de nu îndrumă munca acestuia, iar unii
pund majorităţii preocupărilor şt ' ce postul“ din Cugir, pe luna. martie se adaptată de,pătr& ,{qate cluburile, ţi- experienţe practice, au contribuit atenţie orientării întregii acti numai activitatea culturală, dar şi ac conducători al cluburilor nu participă
rinţelor pe linia producţiei şi asigură remarcă atenţia acordată propagandei umau-se corn ere condiţiile şi speci vităţi culturale, cit toate formele la consfătuirile de producţie ale munci
rii tuiei odihne plăcute a oamenilor prin conferinţe. Iată una din iillurtit ficul activităţii fiecărui club Ut parte. sub qţnfite forme la creşterea sale de m..nifestare, înspre un tivitatea în producţie este nesatisfă- torilor, tehnicienilor şi inginerilor pen
eătoare. De la începutul anului şi pînă
productfităţii muncii şi reduce scop precis, folositor — spriji in prezent, spre exemplu, s-a muncit
rea preţţu/ de cost. nirea procesului de producţie,
La, Ujţii oiupurj,, rţii^jiqreştţ, ţ răspîndirea experienţei înain- în multe sectoare cu o productivitate
scăzută, iar bătălia pentru realizarea
eum sîntpetrila, Aninoasa etc. tate.
planului de muncă şe dă, de obicei —
muncii, !ace ca aceste cluburi să fie mai interesante: „Despre cauzele ce M ai m u ltă colaborare în tre o rg a n ele sin dicale in mod greşit — spre şfîrşittţl luni tru a cunoaşte frămîntările lor profe
îndrăgite şt frecventate de m mare determină rebuturile şi reducerea lor lor, ceea ee faee cq planul să nu fie sionale şi pe această bază să întoc
număr de muncitori. la maximum“. Tot aici s-au organi şi conducentea d m in istra tive realizat. Lipsind propaganda tehnică, mească programul de activitate al clu
zai seri de odihnă pentru tinerii frun grija faţă de răspîndirea şi generali burilor.
In programul pe luna februarie a taşi în producţie şi posturile utemiste In regiunea noastră sînt numeroase derilor oameftare nutresc păreri ş' just pe muncitorii care participă la zarea experienţei bune, faţă de popu
clubului minerilor din Lupeni, de e- de control, cît şi alte acţiuni. întreprinderi unde între organele sindi concepţii greşi despre rolul şi sco viaţa culturală a întreprinderii. Pentru lichidarea neajunsurilor în
xemplu, în colaborare cu organizaţia
U.T.M. şi cabinetul tehnic a fost or Un program bine orientat este şi cale şi conducerile administrative exis pul muncii cţirale în întreprindere, Organele sindicale şi conducerile ad larizarea succeselor în muncă, minerii munca culturală din unele cluburi, or
ganizată o şezătoare cu tem a: „Cum acela întocmit de colectivul clubului tă o bună colaborare privind diver care socotesc ia te preocupa şj de ministrative trebuie să colaboreze pe de aici n-au foşţ ajutaţi să lichideze ganele şi organizaţiile de partid vor
„11 Iunie“ din Călan, în colaborare activitatea cultţă, înseamnă a-ţi in
să aplicăm metodele înaintate in mun cu U.T.M., A.R.L.U.S. şi S.R.S.C. sele probleme ale vieţii şi muncii din greuna sarcinilt te ocupa de o pro- viitor în mai mare măsură, să acorde asaltul în producţie, să contribuie la trebui să controleze mai des cum se
că şi cum să ne organizăm munca întreprindere. Aceasta a düs întotdeau blemă secunda care nu are nimic deopotrivă importanţa cuvenita muncii perfecţionarea neîntreruptă a procesului organizează şi se desfăşoară viaţa cul
în abataj“. In stabilirea acestor teme din localitate. Pentru luna martie sini na la obţinerea de sitcoese remarca comun cu prod de producţie şi culturale, să facă din aceasta o pîr- de extracţie a minereului de fier. turală din întreprinderi şi să anali
s-a ţinut seama de sprijinul ce tre prevăzute în program conferinţele „A- bile în diferite domenii de/ activitate, ghie importantă care să contribuie la
buie să-l primească minerii din par plicind metodele înaintate, vom obţine la soluţionarea justă a numeroase care, mai mnlţj încurcă în activita realizarea sarcinilor de producţie, la Nesatisfăcătoare este şi activitatea zeze felul cum aceasta influenţează
iniţiativa şi operativitatea neajunsuri ivite în procesul de produc tea propriu-zisăe aceea, mulţi din bunul mers al întreprinderii. clubului „Filitnon Sîrbu" al I.G.S.H. procesul de producţie.
ia baza întoemirii planului ţie sau în alt compartiment al muncii. tre aceşti condbri socotesc munca
cultural-educati\ ca o sarcină pur ŞI A C T IV IT A T E A AR TISTIC A
Privind desfăşurarea activităţii cul sindicală în canar fi nimerit să te
tural-educative, în numeroase îîilrei amesteci, deoat treaba conducerii M i e să fie aproape A ¦¦
prinderi există un punct de vedere co administrative «doar producţia.
Unii din activiştii culturali, chiar toare dau dovadă şi alţe cluburi, cum mun al comitetelor sindicale şi al con In momentul de faţă, cînd în întreprinderile unde eie îşi tuale ale întreprinderii, nu a-
directori de oiuburi, dovedesc insu ar fi cele din Gurabarza, Simeria etc. ducerilor administrative privind rolul, Cam aşa staicrurile la Trustul se desfăşoară pregătirile pentru desfăşoară activitatea. De exem ceeaşi preocupare există faţă
ficientă preocupare pentru cuprinde importanţa şi scopul acestei activităţi, minier Brad, la H. şi I.C.S.IL, pre cel de-al V-lea concurs al for plu, corul clubului minier clin de întocmirea repertoriului e-
rea în programele lunare de activi Creşterea producţiei şi productivi ea fiind sprijinită şi orientată înspre cum şi în altcţi unde, pe lingă maţiilor artistice de amatori a,le chipei de teatru.
tate a tem&lor interesante, atractive, tăţii muncii în toate ramurile econo rezolvarea problemelor principale ale faptul că unii t<jşi din cohducerile sindicatelor, in cadrul cluburilor Petriia are în repertoriu „Cin-
care preocupă pe oamenii muncii, în miei naţionale, de care depinde ridi întreprinderii. administrative sprijină organele muncitoreşti din regiunea noa tecul minerului“, „Cîhtafi .mi Uiţind că şi echipa de teatru
scopul ridicării nivelului lor politic, carea corespunzătoare a nivelului de sindicale în orgifea unei vii şi in stră, activitatea, artistică de ar trebuie să vină in sprijinul mun
profesional şi de cultură generală. trai, material şi cultural al oamenilor La Călan, Cugir, Petriia şi în alte structive munci râie în întreprin neri." şi alte cintece care sînt
muncii, este principala sarcină şi a- părţi, spre exemplu, conducerile ad dere, dar partictar la manifestă matori ocupă un loc de seamă, închinate şi reflectă viaţa şi citorilor combinatului, în spri-
Mal sînt duhuri în regiune care des cest lucru nu poate fi scăpat din preo ministrative acordă muncii cultural- rile şi acţiunileturalc întreprinse Ea este tot mai mult îndrăgită munca acestora. De asemenea, jinul mobilizării acestora pen-
făşoară o activitate formală, sporadic cupările şi atenţia cluburilor munci educative un sprijin preţios, conlücrînd de cluburi, nu mă tehnicienii şi de muncitori, care, fie că parti- brigăzile artistice de agitaţie de tru realizarea planului de pro-
organizată, fără să urmărească un toreşti. De aceea, conducerile clubu cu organele sindicale în aceasţă di inginerii să şpnorgamzarea unor clpă direct la ea, făcind parte la secţia turnătorie a uzinei, ducţie, echipa de teatru în loc
scop bine definit în educaţia oame rilor trebuie să dea dovadă de multă recţie. E şi firesc ca în asemenea si acţiuni de propjă tehnico-şllint*- din diferite formafii, fie că sînt „Victoria“ Călan, Construcţii
iniţiativă, pricepere şi disccrnămînt în tuaţii activitatea cultural-educativă să fică menite şă e©e muncitor!, să-i spectatori nelipsiţi de la aceasr să pregătească asemenea "piese
nilor. dea roadele scontate, să devină o pîr- mobilizeze la reea sarcinilor de tă formă a muncii culturale de metalice şi Mecanic şef de Iu in care se întîlnesc năzuinţele,
Gonducerea clubului „Alexandru Sa- alegerea şi pregătirea programelor, să ghie importantă în realizarea sarcinilor plan. Unii dirjtrişti tovarăşi trec masă- I.C.S.IL., de la clubul minei A- viaţa şi munca întreprinderii,
înţeleagă că munoa cu oamenii este de producţie, în înlăturarea lipsurilor rar, ba chiar foiar pe la cluburi, ninoasa, de la U.R.U.M. Petro s-a „lansat" cu piese ca „Doc
hia‘< din Hunedoara, de pildă, uită de mare importanţă, că ea trebuie fă existente în procesul munejj. nu iau atitudine de şefii de sec tor în filozofie“, „Moţa zero la
să invite la tribuna clubului pe in cută cu răbdare, înţelepciune şi multă şani şi altele, prin repertoriul
ginerii, tehnicienii şi muncitorii com pasiune. Dar mai există încă în cadrul con ţie sau de seclcare privesc in-
binatului siderurgic, care au vizitat ducerilor administrative ale întreprin-
şi au studiat în Uniunea Sovietică şi La Combinatul siderurgic din lor> sînt aproape de viaţa in- purtare" şi altele oare, în ge-
în ţările de democraţie populară. A- Hunedoara, spre exemplu, in treprinderii, popularizează expe- neral, sînt rezervate pentru tea-
ceştia ar fi în măsură să împărtăşeas cadrul clubului îşi desfăşoară rienţa fruntaşilor în producţie, trele de stat.
că şi celorlalţi cunoştinţele şi expe activitatea o echipă de cor, una metodele de muncă şi rezultate- Intr-o convorbire cu tov. A-
rienţa căpătată. Multe probleme de de dansuri, un cerc de teatru, le obţinute fie către aceştia, chim, preşedintele comitetului
bază ale producţiei au fost luate în o formaţie orchestrală şi 8 bri combălînd in acelaşi timp feno- sindical, şi tov. Ion Diaconescu,
discuţia siderurgiştilor hunedoreni, şi găzi artistice de agitaţie. Mu- menele negative ce-şi fac apa- directorul clubuhă, aceştia au
în aceeaşi măsură au fost obţinute re mărul acesta destul de mare de riţia, susţinut că pe viitor vor pune
zultate în realizarea şi depăşirea pla formaţii, artistice numai intr-o La clubul Combinatului side- in scenă şi spectacole care să
nului, în îmbunătăţirea indicilor de singură întreprindere, reflectă rurgic din Hunedoara, unde am fie mai legate de viaţa munci-
utilizare a agregatelor şi reducerea interesul cu care este îmbrăţi menţionat că îşi desfăşoară ac- tarilor, de viaţa întreprinderii,
consumurilor specifice de materiale. şată de către muncitori această tivitatea numeroaşe formaţii ar dar că, deocamdată, nu e cazul,
Rău este însă că directorul clubului latură a muncii culturale. tistice, există în general şi preo aşa că pregătesc in continuare
„Alexandru Sabia" nu prea cunoaşte Formaţia de dansuri a clubului „ 1 1 Iunie" din Călan se pregăteşte cu intensitate pentrifs. Rezultate care merită a fi sub cuparea spre orientarea reper „Bolnavul închipuit“ de Mo-
aceste probleme de bază şi nu s-a In clişeu: Un aspect de la repetiţia echipei de dansuri din Călan. liniate privind activitatea artis toriului acestora înspre reflec liere.
prea ocupat de susţinerea lor prin tică de amatori, au obţinut, a- tarea problemelor de producţie,
club. La ce folosesc cele cîteva con lături de multe altele, şi une înspre reflectarea viefii şi O asemenea atitudine dove
ferinţe tehnico organizato în duminici le formaţii artistice de la a preocupărilor siderilrgiştilor. deşte că organul sindical şi
ia cinematograful clubului hunedo- I.C.S.H., clubul „Gheorghe A- conduce,re, a clubului------------- nu înţeleg--------o
rean şi în oare se vorbeşte despre . încă rolul şi scopul formaţiei
„valorificarea subproduselor rezultate postol“ din Cugir, clubul „ li teatrale a clubului,
la gudroane“, cînd la ele participă, Iunie" din Călan şi majorita Aşa, spre exemplu, corul şi bri-
în majoritatea lor, oameni străini de tea celor care activează in ca găzhle artistice de agitaţie sînt Pe viitor se impune organe-
viaţa uzinei, neinteresaţi direct în a- drul cluburilor muncitoreşti din lor sindicale să vegheze cu mai
ceastă problemă, care vin la club nu Valea Jiului. iherpu alături de viaţa şi mun- multă atenţie asupra conţinuiu-
mai pentru a viziona filmul care ur ca siderurgiştilor hunedoreni, lui activităţii artistice de ama-
mează conferinţei ? Iată de ce acti Un progres evident au făcut tnchinînd acestora programe ca- lori, să dea acesteia orientarea
vitatea acestui club este încă for in ultimul timp formaţiile artis re sini strîns legate de preocu- necesară pentru a face din ea
mală, sărqcă, lipsită de conţinut şi tice de amatori din regiunea pările lor. nu numai un mijloc ele destin-
fără efecte practice. De lipsă de ini noastră in ce priveşte orientarea dere şi recreere ci, mai ales,
ţiativă şi ojjer^ţivitaţS corespunză Dacă din partea comitetului un mijloc de educare şi de for-
repertoriului lor înspre reflec sindical al combinatului side- mare a muncitorilor in spiritul
rurgic există interes pentru ca noii societăji socialiste,
tarea muncii şi a preocupărilor formaţia corală şi brigăzile ar-
tistice de agitaţie să fie aproa-
pe de problemele cele mai ac-
