Page 7 - 1959-03
P. 7
Nr. 1305 DRUMUL SOCIALISMULUI Pap: 3
mmmrrn fHr-. r .^ - r y -
II^IIFO IRtM INTIIII ID>iE M M AU VOTAT /" A*V Două iniţiative solitare
CRESC contribuţia voluntară Cind se vorbeşte de Corn-,
binatul siderurgie din Hu
organizaţiilor d In peste 50 de sate din raionul nedoara, multora le apare in Nu cunoştea insă nici o me In sala festivă a Şcolii medii viaţa şi opera“ (Maria Bălşan)',
Alba s-au ţinut adunările fată imaginea furnalelor, a serie. S-a angajat totuşi la „Aurel Vlaicu" din Orăştie s-au „Legăturile Iui Liviu Rebreanu
populare pentru votarea contri cuptoarelor Martin, a lamî- atelierul electric, la secţia bo- ţinut, de curînd, concursul ele cu Orăştia" (Doina Vlădău),
buţiei voluntare. In aceste adu noarelor şi cuptoarelor de binaj. Meseria de bobinatoa vilor „Cine ştie cîştigă", orga „Concepţia despre artă a Iui Li
cocs, şi in mod deosebit ima re i-a plăcut. Tovarăşii din nizat de cercul de geografie al viu Rebreanu şi realismul ope
Ocupîndu-se cu grijă de în tului că membrii de partid s-au nări s-au prezentat dări de sea ginea oamenilor, care supun secţie au ajutat-o să înveţe şcolii şi şedinţa lărgită a cercu rei sale" (Teodora Hudiţ), „Ion,
tărirea rînduri'lor partidului, cele ocupat cu grijă de educarea în mă asupra felului cum a decurs voinţei lor, coloşii de metal. tainele meseriei. Totuşi, pro lui literar. Faptele se cer deo Pădurea spînzuraţilor şi Răscoa-
mai multe organizaţii de partid tovărăşiţi lor, mulţi dintre aceş executarea lucrărilor votate a- Sint insă aici oameni care grese prea mari nu făcea. A- Ia — expresie a vieţii romîneşti
de la sate au îmbunătăţit sim tia şi-au manifestat dorinţa de nul trecut, făcindu-se în acelaşi deşi nu lucrează la aceşti co tunci a hotărit să se înscrie potrivă consemnate, primul pen între cele două războaie mondia
ţitor munca de primire în partid a face şi ei parte din rîndul timp propuneri pentru obiecti loşi, contribuie totuşi la spo la cursurile de calificare pro tru pregătirea îndelungată şi te
atrăgînd în rîndul candidaţilor membrilor de partid. vele ce vor trebui realizate in rirea producţiei de metal. In fesională. A terminat astfel meinică a participanţilor, al doi le“ (Petru Jilinski) şi referatul
de partid pe cei mai harnici şi cursul acestui an. secţiile auxiliare ale combi şcoala gradul I şi II cu cali lea pentru că pe lingă aceasta, „Liviu Rebreanu om, cetăţean şi
pricepuţi ţărani muncitori care Ţinînd seama de cerinţa lor, natului, spre exemplu, lu ficative foarte bune. realizarea aparţine clasei a Xl-a scriitor“ (Ana Marcu). Pe elevii
au dovedit prin fapte că merită organizaţiile de bază de pe raza Suma votată pentru realiza crează un număr aproape tot a cursului seral. Florentin Florea, Elena Todea,
acest titlu. comunei Lăpugiu au primit în rea acestora este de peste atit de miare de muncitori Cele învăţate le-a împletit Tania Florea i-a ispitit mai mult
ultimul timp un număr de 21 400.000 lei. ca şi in cele de bază. Des cu munca practică. Roadele In cadrul concursului „Cine sarcina citirii artistice a unor
în comuna Zam candidaţi de partid. Numai de la pre ei se spun insă mai pu au fost din cele mai bune. ştie cîştigă" au fost pregătite şi fragmente din „Catastrofa",
începutul lunii decembrie şi pînă Adunările populare au ales ţine lucruri. Şi totuşi, munca Priceperea ei în muncă se dezbătute subiectele: „Orăştia“ „Ion" şi „Răscoala". . Momente
De la alegerea sa (octombrie la 22 februarie au devenit can cu această ocazie 60 de comi lor Îşi are o contribuţie im afirma tot mai mult. Cu fie (Alexandra Istrate, clasa a X-a puternice au oferit şi elevii Ion
1958), Comitetul de partid co didaţi 7 întovărăşiţi fruntaşi în tete de cetăţeni care vor sprijini portantă. care zi, norma de producţie A), „Retezatul“ (Florica Rentea, Gheorghianu şi Romulus Metea,
munal Zam a manifestat o gri munca pentru obţinerea unor re comitetele executive pentru du era depăşită. clasa a X-a A), „Cu Emil Ra- prin recitarea unor poezii de Li
jă deosebită faţă de întărirea rîn- colte sporite şi în activitatea cerea la îndeplinire a sarcini Secţia bobinaţ electric este coviţă spre Polul Sud" (Dragoş viu Rebreanu sau închinate Iul
durilor organizaţiilor de bază obştească. lor date prin hotăririle adună o secţie auxiliară. Aici, mun De atunci au trecut ciiiva Liviu Rebreanu.
din raza comunei respective. In- rilor cetăţeneşti. De asemenea, ca este însă migăloasă. Mîi- ani. Tovarăşa Neonila Bocşa Timiş, clasa a VlII-a B), „Ex
drumînd permanent organizaţiile Cele mai frumoase rezultate au fost alese un număr de 50 nile harnice ale muncitoare a devenit o muncitoare de pediţia Kon Tiki" (Carmen Hel- Pentru buna reuşită a serbă
de bază, ajutîndu-le să se orien Ie-a obţinut în această direcţie comisii de revizie ce vor contro lor, căci aici in majoritate nădejde în secţie. La panoul giu, clasa a VIII-a B) şi „Re rii, alţi elevi au pregătit şi con-*
teze spre atragerea în partid a organizaţia de bază din cadrul la felul cum se duce la îndepli sînt femei, ţes iscusit firele de onoare al secţiei, numele giunea Hunedoara" (Mihai Bu- fecţionat planşe cu imagini din
celor mai buni întovărăşiţi, s-a întovărăşirii de la Lăpugiu de nire executarea lucrărilor vo de sîrmă in pintecul motoa şi fotografia ei au fost puse nea, clasa a IX-a B). Toţi ele viaţa scriitorului, aspecte din o-
reuşit ca în această perioadă să Sus care a primit, recent, în rîn tate. relor electrice. deseori. Anul trecut, Neonila vii au dat răspunsuri frumoase. pera sa, reproduceri după hăr-
dul candidaţilor pe ţăranii înto ¦ La una din mesele de lu Bocşa, a avut contract pen Concursul a fost cîştigat de Ale ţile-manuscrise ale lui Rebrea
-O - cru, lucrează şi tov. Neoni tru pregătirea practică a tov. nu, scheme referitoare la tema
la Bocşa. Este o femeie de Emilia Bănanu şi Maria Vlă- xandra Istrate, care a răspuns tică etc.
fie primiţi în rîndurile candida vărăşiţi Domnica Groza, Iosif Cursuri de îndrumare statură mijlocie, destul de duţ, eleve la şcoala profesio la toate întrebările, de Carmen
ţilor un număr de 10 întovără Pogan, Roman Duleanţ şi pe alţi vorbăreaţă, dar şi harnică. A nală. Cele două eleve au a- Helgiu, care, printr-o exprimare De o atenţie remarcabilă s-a
şiţi. Printre aceştia se numără trei întovărăşiţi. politică pentru femei venit in Hunedoara in anul cumulat o bogată experienţă frumoasă şi curgătoare, de ase bucurat expoziţia tradiţională.
1950. Soţul ei s-a angajat practică. Rezultatul a fost că menea a dat cele 9 răspunsuri Aici, elevii au avut prilejul să
tovarăşii Ionel Ruja şi Sînzian La întovărăşirea i La cursul de îndrumare po la secţia furnale, ca lăcătuş. la examenul de sfîrşit de an cerute, şi Dragoş Timiş, care a vadă volumul de debut al scri
Nicoară de la întovărăşirea din ele au obţinut la proba prac dovedit o pregătire excepţională, itorului — „Frămîntări", tipărit
Zam, Ioan Grosu, Trandafir din Tîrnava litică în limba romînă a femei Intr-o zi Neonila Bocşa tică note de 10 şi 9. Acum, la Orăştie— să compare ediţiile
Radu şi alţii de la întovărăşirea lor din oraşul Albă Iulia, con a hotărit să se angajeze şi cele două eleve lucrează in o documentare aprofundată şi o noi cu unele din cele vechi, să
din Cerbia, Viorel Han de la ea ca muncitoare la combinai secţia bobinaj şi se întrec cu expunere precisă, clară şi dina răsfoiască periodicele trecutului
întovărăşirea din Pogăneşti, Te Şi organizaţia de bază de la dus de profesoara Zoie Păşea- „profesoara“ lor. Cine va mică. In afara recompenselor şi cele ale zilelor noastre şi mai
odor Jurcoane de Ia întovărăşi cîştiga, faptele o vor arăta. materiale pregătite de şcoală, ales să contemple unele manus
rea din Almăşel şi alţi întovă întovărăşirea din satul Tîrnava, nu, s-a predat ultima lecţie. In Dacă fetele vor cîştiga între concurenţii au fost răsplătiţi mo crise ale romancierului. Acest
răşiţi fruntaşi din comuna Zam. comuna Brănişca, a obţinut une aceeaşi zi, într-un cadru sărbă cerea, atunci Neonila Bocşa raliceşte prin furtunoase aplauze,
va fi mîndră de ele căci îşi Acest prim succes public repur bogat material a fost judicios
Tot în această perioadă au de le rezultate în munca de pri toresc s-a încheiat şi cursul de va vedea rodul strădaniilor. grupat în următoarele teme
venit membri de partid candida tat de cercul de geografie ne în m ari.- Din opera lui L. Rebrea
ţii Ioan Mărgău şi Radu Octa- mire în partid. Dacă multă vre îndrumare politică a femeilor V. FURIR dreptăţeşte să credem că şi vi nu; Presa şi critica literară din
vian care fac parte din organi me această sarcină a fost ne din comuna Hăpria, condus de itorul concurs cu „Gheorghe G. trecut despre L. Rebreanu; Re
zaţia de bază a întovărăşirii e- glijată de către organizaţia de tov. Cornelia Goţa. - ----- ------- • — Vîlsan“, „Cosmos" etc. se va breanu şi Orăştia; Editarea Iui
xistente în satul Cerbia. bază de aici, acum acestei munci bucura de aceleaşi unanime a- Rebreanu după 23 August şi
precieri. Preţuirea scriitorului în critica
La Lăpugiu i se acordă atenţia cuvenită. Cu sprijinul comitetului ra literară şi presa nouă.
In ceea ce priveşte cercul li-
1 Comitetul de partid şl orga Ca urmare a preocupării tot mai ional de femei, la începutul lu terar, şedinţa a fost consacrată Şedinţa literară s-a încheiat
nizaţiile de bază au intensificat romancierului Liviu Rebreanu. cu lectura unor creaţii originale,
evidente, de curînd au fost pri nii martie la toate cele 39 de La reuşita acestei acţiuni litera între care amintim producţiile e-
re şi-a concretizat eforturile în levilor C. Popescu, I. Iavoiov, R.
miţi în rîndul candidaţilor de cursuri de îndrumare din raio Mihăilă, M. Picu şi M. Rusu.
partid întovărăşiţii Nicolae Moţ nul Alba se va preda ultima treaga clasă a Xl-a seral. Ast
şi Nicodim Ungur. Cererile al lecţie din programa stabilită fel, au fost pe rînd prezentate Prof. I. ILIESCO
tor 2 membri ai întovărăşirii ur pentru anul de învăţămint documentatele şi interesantele
mează ca în scurtă vreme să fie referate : „Liviu Rebreanu —
în ultimul timp munca politică puse în discuţia adunării gene 1958-1959. ?
pentru atragerea celor mai buni rale pentru a se hotărî primirea
întovărăşiţi în rîndul candidaţi în rîndul candidaţilor a celor
lor de partid. Ca urmare a fap care au solicitat acest lucru.
CIND ARTA REFLECTĂ D E VORBA CU UN DEPUTAT
adevărata viaţă
¦ Mai bine de 8 luni, ansam reţele victorii ale constructori Peste comuna Buruiene se Cu ei vroiam să mai aranjăm podăriei etc. Nu i-a scăpat din
blul de estradă ' al I.C.S. Hune lor societăţii noi în care trăim, lăsase înserarea. Pe uliţi nici ceva lucruri pentru ' mîine. vedere nici faptul că oamenii
doara a încercat să prezinte un nu s-a bucurat de succes în rîn ţipenie de cetăţean. Numai în s-au gindit încă de pe acum la
spectacol prin care să cîştige dul publicului spectator. — Dar despre ce anume este evitarea inundaţiilor şi că sint
încrederea şi aprecierile unani tr-un birou al sfatului popular vorba ? — l-am întrebat mirat. hotărîţî să construiască un dig
me ale publicului. Prin specta Inţelegînd că spectatorii soli r->r-* r? r*r* n r un om stătea liniştit, cu o pri de 500 m.l. pe malul' Mureşului.
colele iniţiate şi pregătite vre cită programe strîns legate de vire gravă, gînditoare. Cutre — In satul Bejan s-a inaugu
me îndelungată, colectivul es munca şi viaţa lor, estrada t In cinstea zilei de 8 Martie, gospodinele din comuna ierase mult în ziua aceea şi to rat de curînd o gospodărie a- Din discuţia cu deputatul
tradei nu a reuşit însă nici pe I.C.S. Hunedoara s-a prezentat Sintim.bru, mobilizate de comitetul de femei, au hotărit să lu- tuşi nu părea obosit. Gîndul că gricolă colectivă, şi oamenii de Gheorghe Oprea am aflat şi al
departe să se impună. Eşecul recent ou „Vreau să cînt“, prin 1j făcuse un lucru bun îi înlătura aici au nevoie de ceva îndru te lucruri bune. In primul rînd
suferit în două rînduri îşi are care a reuşit în bună măsură parcă orice osteneală. mări. Aşa e la început. Şi oa
originea mai ales în conţinutul să trezească interesul şi să menii cei mai indicaţi pentru merită reliefată contribuţia a-
•necorespunzător atit în textul placă publicului spectator. Por Era Gheorghe Oprea, deputat
cuprins în programul „Cînd 3 nind pe drumul realităţii crea acest lucru, sînt tocmai cei pe dusă de acest deputat la lucră
se ceartă, al 4-lea cîştigă“ — toare, orienitîndu-se spre un in circumscripţia comunală nr. care ii aştept.
spectacol ce a văzut, lumina conţinut constructiv şi educa 13, şi preşedinte al sfatului rile pentru electrificarea satu
rampei doar o singură dată — Şi, rînd pe rînd, deputatul lui Fizeşti, la construirea unui
cît mai ales în „Fabulă muzi tiv, colectivul estradei de la t popular din Buruiene. Stătea Gheorghe Oprea mi-a povestit pod şi fabricarea a 80.000 bu
cală“. Aceasta din urmă, dez-
băiînd probleme minore, impreg I.C.S. Hunedoara va obţine in f creze diferite cusături şi broderii pentru „Bazarul păcii", ce ) la biroul său şi aştepta pe ci cum a stat de vorbă cu fiecare căţi de cărămidă pentru un lo
nate de un idilism bolnăvicios, neva. Cînd am întrebat, ini-a
renunţînd la prezentarea vieţii viitor rezultate şi mai aprecia j va fi organizat in oraşul Alba Iulia. Í om în parte, cum a organizat cal de şcoală în satul Sulighe-
clocotitoare străbătută de mă spus dintr-odată :
te de către oamenii muncii din l In clişeu: Femeile din Sintimbru înainte de începerea lu- ] studierea statutului G.A.C. pe te, la procurarea cărămizii ne
— Credeam că au venit moş
oraş. [ crului ascultă informarea politică făcută de comunista María ) grupe, de case, unde va fi se cesară pentru construirea unei
Mailat. Ioan Crişan şi Aron Părăoan. şcoli în satul Bejan etc.
DUMITR0 VLAD diul şi care este perimetrul gos
sudor «/tJu/u1<JuJuJuJufuf uJuflJh / u /k JtfJtJu J
(^n& < fLtuiuU d t ţuA ednelit — tuiri ne'-o arată, printre altele, expe brigada tov. Mihai Tucaciuc de fa Anl- Iui concretă, depinde ca uzina să muncitorilor, în dezvoltarea activităţii
rienţa din întrep.inderile noastre. Se noasa, privind extragerea în fiecare meargă înainte, să se obţină sporirea şi iniţiativelor creatoare, a deprinderi
mijloc im portant de atragere a maselor ştie, de pildă, că în cadrul consfă schimb de către fiecare miner, a unei prcaucţiei, a productivităţii muncii şi lor de conducere. Fiecare muncitor îşi
tuirilor de producţie au izvorît în re tone de cărbune peste plan. Această redupe'ea necontenită a preţului de cost. ia în întrecere angajamente. Luîndu-şi
la organizarea şi conducerea producţiei giunea noastră iniţiative preţioase. iniţiativă s-a răşpîndit în special la angajamente, el caută să organizeze
Vom aminti aci iniţiativa oţelarilor minele Aninoasa şi Urjcani. Rezultatele în producţie obţinute în mai bine, mai raţional producţia, el
Experienţa arată că principala for temului de salarizare şi normare a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale hunedoreni privind reducerea preţului intră inevitabil în anumite relaţii cu
mă de atragere a muncitorilor şi teh muncii. In traducerea în viaţă a a- celor ce muncesc. de cost pe tona de oţel cu 40,51 lei In cadrul consfătuirilor de produc 1958 la Combinaţijf siderurgic din Hu administraţia cu cei care sînt chemaţi
nicienilor la organizarea şi conduce cestor sarcini de mare însemnătate, or născută într-una din consfătuirile de ţie, muncitorii şi tehnicienii, ca unii nedoara au scos la iveală imense posi să-i asigure materia primă, să-l ajute
rea producţiei o constituc consfătui ganizaţiile sindicale au un rol deose In cele ce urmează ne vom ocupa producţie. O altă iniţiativă preţioasă a dintre cei care curtosc cel mai bine bilităţi de sporire a producţiei în si să respecte cît mai bine tehnologia. Cu
rile de producţie. In organizarea aces bit de important. Sub conducerea poli de felul cum lucrează organizaţiile apărut în cadrul consfătuirii de pro procesul de producţie, greutăţile care derurgie şi au permis prin curajul cu alte cuvinte în întrecerea socialistă în
tor consfătuiri, sindicatele au un mare tică a organizaţiilor de partid, ele sînt sindicale din regiunea noastră în atra frînează mersul normal al producţiei, care au fost abordate aceste probleme, cepe să 'înveţe în mod practic să orga-
rol. chemate să mobilizeze oamenii muncii gerea muncitorilor şi tehnicienilor la ducţie de Ia şantierul B 1 — construcţii fac propuneri din cele mai preţioase. să se cîştige experienţă în direcţia hizeze şi să conducă produejia. La
pentru a da economiei naţionale măr organizarea şi conducerea producţiei. de locuinţe, unde, luîndu-se în discu In majoritatea întreprinderilor, prin valorificării rezervelor interne existen consfătuirile de producţie el scoate în
După cum se ştie, Congresul al II- furi cît mai multe, mai bune şi mai Aşa cum s-a mai arătat, propria noas ţie posibilitatea reducerii preţului de te. Valorificarea acestor rezerve este evidenţă experienţa bună cîştigafă în
lea al partidului şi plenarele C.C. al ieftine. tră experienţă a dovedit că cea mai cost al construcţiilor, brigada condusă grija organizaţiilor de partid şi sindi posibilă printr-o mai atentă şi judi acest domeniu şi, criticînd lipsurile,
P.M.R. care au avut loc după congres, importantă şi mai eficace formă de de tov. Andrei Weber s-a angajat să cale, propunerile bune, preţioase, sînt cioasă conducere şi organizare a pro poate să facă propuneri concrete pen
au stabilit cu precizie sarcinile ce re. In rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. participare a celor ce muncesc la con reducă preţul de cost pe metru pătrat trecute în planurile de măsuri tehni- ducţiei, prin adaptarea şi însuşirea tru îndreptarea situaţiei. Pentru a
vin în etapa actuală sindicatelor din din 28 iunie—3 iulie 1957 se arată că ducerea întreprinderilor şi la organiza co-organizatorice ş i ' apoi se aplică în sprijini concret pe muncitori şi tehni
ţara noastră. Plenara C.C. al P.M.R. comitetele regionale, raionale şi orăşe rea producţiei o constituie Consfătuirile de suprafaţă locuibilă sub 2.000 lei. practică. Sînt totuşi şi unele cazuri unor tehnologii noi. cieni să-şi ia angajamente preţioase
din decembrie 1956 a elaborat o sea neşti de partid, activiştii de partid şi de producţie. De aceea, pe bună drep Această iniţiativă a căpătat o largă cînd unele propuneri preţioase făcute De obicei, atunci cînd se vorbeşte in întrecere, bazate pe cunoaşterea te
mă de măsuri de o deosebită impor toţi membrii partidului trebuie să în tate, organizaţiile de partid din prin extindere nu numai în regiune dar şi în cadrul consfătuirilor de producţie ră- meinică a posibilităţilor existente, or
tanţă pe linia lărgirii atribuţiilor şi ţeleagă pe deplin că realizarea planului cipalele noastre centre industriale nu în întreaga ţară. In urma acestei ini mîn vorbe goale pentru că cei care de dezvoltarea şi afirmarea iniţiativei ganizaţiile de partid şi sindicale din
drepturilor conducerilor de întreprinderi economic de stat, dezvoltarea econo privesc întrecerea socialistă ca ceva ţiative preţul de cost pe metru pătrat maselor în construcţia socialistă, se marea majoritate a întreprinderilor iau
în domeniul planificării şi folosirii miei naţionale şi pe această bază, îm separat de adunările muncitorilor şi în de suprafaţă locuibilă a fost redus cu trebuie să Ie aplice în practică nu-şi subliniază totdeauna rolul deosebit de măsuri ca planul de producţie să fie
mijloacelor materiale. Aceasta a însem bunătăţirea nivelului de trai al celor special de consfătuirile de producţie. mult faţă de angajamentul iniţial. dau interesul cuvenit. Aşa se întîmplă important al întrecerii socialiste. Şi defalcat din timp. In acest fel oame
nat de fapt atragerea mai efectivă a ce muncesc, depind în bună măsură Prin consfătuiri se realizează în fapt la Trustul regional de construcţii, la în întreprinderile din regiunea noastră nii muncii ştiu ce vor avea de lucru
maselor de muncitori din întreprinderi de modul în care sindicatele acţionează principiul colaborării şi ajutorului re In întreprinderile miniere din Valea unele secţii din C. S. Hunedoara etc. se desfăşoară o întrecere vie. Ea are ca în luna aceasta, în luna viitoare, ana
la îmbunătăţirea continuă a producţiei, pentru creşterea conştiinţei socialiste ciproc între conducerea întreprinderii Jiului, organizaţiile sindicale, îndrumate Sarcina organizaţiilor sindicale este obiectiv îndeplinirea şi depăşirea sar lizează posibilităţile şi-şi formulează
a organizării muncii, într-un cuvînt la de clasă a oamenilor muncii şi pentru şi organizaţia sindicală, fără de care permanent de comitetele de partid şi de să tragă la răspundere pe acei condu cinilor de plan pe 1959. Plenara C.C. angajamente concrete. Aceasta face ca
rezolvarea problemelor mari şi mici, atragerea lor tot mai activă la orga nu poate fi conceput bunul mers al în organizaţiile de bază au reuşit să an cători de secţii, ateliere şi întreprin al P.M.R. din 26-28 noiembrie anul întrecerea şă se desfăşoare continuu
ivite în activitatea întreprinderilor so nizarea şi conducerea producţiei,' Ia e- treprinderii şi nu se poate ridica nive treneze marea majoritate a muncitorilor, deri care neglijează propunerile valo trecut a pus sarcini mari în faţa oa şi nu pe campanii.
cialiste. conomii cît mai mari. lul de trai al muncitorilor şi funcţio inginerilor şi tehnicienilor în întrecerea roase făcute în consfătuirile de pro
narilor. pentru îndeplinirea înainte de termen a ducţie. menilor muncii din industria socialistă Actuala formă organizatorică a sin
Congresul al 11-lea al partidului a in activitatea lor, sindicatele din planului pe 1958, pentru sporirea pro pe anul în curs. Oţelarii Hunedoarei, dicatelor, înfiinţarea de consilii sindi
studiat problema sporirii ciştigurilor ţara noastră se inspiră şi au în faţă Organizaţiile de partid au îndrumat ductivităţii muncii şi realizarea de eco Organizaţiile sindicale au datoria să de pildă, vor trebui să dea în acest cale raionale, orăşeneşti şi regional
tuturor categoriilor de muncitori. E cu exemplul sindicatelor sovietice, organi pe comuniştii din conducerea sindica nomii. organizeze în jurul consfătuirilor de an mai mult de jumătate din produc permite ca organizaţiile sindicale, sub
noscut faptul că preocuparea principală zaţii de masă care şi-au făcut un titlu telor. din regiunea noastră să organi producţie o publicitate mai sistematică, ţia totală de oţel a ţării. Bătălia pen conducerea organizaţiilor de partid, să
a pârtidtilui se îndreaptă permanenl de glorie din activitatea lor desfăşu zeze studierea temeinică a expunerii O experienţă bogată în ce priveşte să stimuleze şi prin acest fel pe cei tru mai mult oţel, capătă acum în în se ocupe şi mai intens de organizarea
spre îmbunătăţirea condiţiilor de mun rată pe linia atragerii maselor la per tovarăşului Gheorghe Apostol la plena organizarea consfătuirilor de producţie care fac propuneri valoroase, să criti trecerea socialistă un caracter tot mai consfătuirilor de producţie. Acordînd o
că şi de viaţă ale clasei muncitoare, fecţionarea neîntreruptă a producţiei, ra C.C.S. din ianuarie 1957 şi rezolu au acumulat-o comitetul sindical de ce cu putere pe acei care nu-şi dau in concret. atenţie deosebită consfătuirilor de pro
pe măsura progreselor realizate în dez din stimularea iniţiativei creatoare a ţia acestei plenare, documente care ex Ia mina UriCani, unde s-a ajuns ca teresul să aplice în viaţă aceste pro ducţie, organizaţiile de partid vor pu
voltarea economică. Plenara din de maselor, drn educarea comunistă a plică pe larg rolul sindicatelor în or nici o brigadă de mineri şi nici un puneri. Sarcini de seamă stau şi în faţa mi tea mobiliza din ce în ce mai bine
cembrie 1956 a C.C. al P.M.R. a ela muncitorilor, din grija cu care ve ganizarea consfătuirilor de producţie. sector să nu fie sub plan şi comite nerilor. Aţinerii Văii Jiului s-au anga masele de oameni ai muncii în înde
borat măsuri privind îmbunătăţirea sis ghează Ia îmbunătăţirea continuă a Ce mare însemnătate au aceste consfă tele sindicale de Ia minele Lonea şi In atragerea maselor Ia organizarea jat că vor da în acest an peste sar plinirea sarcinilor de răspundere puse
şi conducerea producţiei, organizaţiile cinile de plan Încă 95.000 tone de de partid şi guvern în domeniul eco
Petrila. Organizaţiile sindicale din Va de partid trebuie să vegheze ca organi cărbune, dintre care 45.000 tone căr nomiei.
lea Jiului au acordat multă atenţie zaţiile sindicale să folosească meto bune cocsificabil. întrecerea socialistă
dezbaterii în consfătuirile de producţie dele cele mai juste. Ele trebuie să N. OLTEAN0
a unor iniţiative preţioase între care convingă pe fiecare muncitor, pe fiecare este cea mai accesibilă formă de an
se numără şi aceea a minerilor din tehnician că şi de el, de contribuţia trenare a maselor Ta conducerea pro
ducţiei. Ea are în acelaşi timp un rol
dintre cele mai însemnate în educarea