Page 73 - 1959-03

Pag, - DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1322

SBrasBaHamEBmBzssnsBBgBBssKgagarafiffiagiBB^^

Din activitatea oamenilor de ştiinţă Din viafa tineretului sovietid Pe şantierele
septenalului
i in fe re sa ifft Ipefezâ şlliisiiSicâ; înaripaţi de visuri:de V. Tkacenko

Sînt cunoscute observaţiile şi lu­ in 1949, NUioiăi Kozîrev a Mă­ Gena neobişnuit îţi atrage a- au venit aici a fost ajustorul Aceasta a fost ideea lui Po-
crările interesante efectuate de Ni- surat emisferele planetelor Jilpiter
kolai Kozîrev, astronom la obser­ şi Saturn, ambele fiind planele cil tenţiă in fundul secţiei: după Nikolai Minaev. Aceastâ figură se rnanov.
vatorul din Pulkoeo, doctor tn revoluţie rdpidă. El a descoperii
ştiinţe fizico-matemaiice, care a că emisferele septentrionale ale a- o portiţă metalică mobilă se poate spune că este tipică la linia La K r e m lin s-au plimbat
descoperit o activitate vulcanică pe cestor planete sînt de asemenea
Lună. mai contractate depît emisferele întinde in linie dteajytă un şir automată. Jumătate din cei 29 mult timp, discutînd angaja­ Industria m etalurgică toare şi cazane cu o putere spo­
meridionale.
Acest savant a prezentai de c'a- de strunguri, vopsite ín verde de ani üi săi, Nikolai i-ă cóns'á- mentele, înfierbîntindii-se, con- în Ucraina rită va reduce aproape de două
rlnd o ipoteză interesantă. Ea se Kozîrev â elaborat un slsteni < şcii c/yasirîse'si fni uii sfte/iiart m»ViăArnMăsi d>/eloc co iui crai uzihei. EH lt na 7v1e/) niî ií rt sai 1icisii1 1întl trazicindu-se şi emoţionîndu-se ori costul general al construcţiei
referă la planeia noastră' sau mal original, care demonstrează exis­ celelalte maşini. Ele s’e deose­ de locul unde se găsesc, şi de La uzina metalurgică din ora­ de centrate electrice în compa­
exact la forţele fizice în acţiune ti­ tenţa unor forţe particidăre necu­ besc prin tăcerea lor. Doar Un­ timpill război,ului, bă tînâf me­ ceea ce urmează să facă. şul Dneprodzerjinsk (Ucraina) raţie cu centralele construite
gaie pe suprafaţa ' PăMUtuilii. 'IA noscute pînă acum 'şi Care acţio- gă barieră stau doi tineri care s-a început construirea uUui pu­ pînă în 1956 şi va ieftini de
cadrul unei reuniuni ă tâcietâţii nează îh direcţia axei corpurilor de discută ceva intre ei. Pe un su­ seriaş. În aceşti ani băiatul s-a — Iată, băieţi, aici vom sem­ ternic cuptor Martin. Lucrările 1,5 ori preţul de cost al produc­
rotaţie. Savdntul Ü elaborat de ti port, deasupra capului lor, este na, — Romanov s-a oprit lin­ de construcţie se desfăşoară în ţiei de energie electrică.
geografice din Ü.R.S.S., ástrtíhi> settibhea O thel&dă pentru tnăSu- fixată o mică placă cu inscrip­ transformat intr-un Om serios, gă „Ţar-KolokoF‘ (Ţar-dopo- ritm rapid, urmărihdu-se fca în­
mul Koâreti a prëibniat Un refe- ţia : „Aici lucrează prima bri­ cu o privire severă. După faţă că în anul acesta să se obţină Centralele electrice în curs de
rcd consăcrdt problemei debscbiri- ratea ăcest'or foiţe şi ă fă'cut mă­ gadă de muncă comunistă“. iul). Aici, în acest loc, la 1 mai primele şarje de oţel; construcţie şi proiectare în
lor dintre cele două emisfere ale surători la Pulkovo, la nord de sa d e in te le c tu a l nu poţi să-ţi 1920, Lenin a luat parte la Un Transcaucazia, în nordul Cauca-
păininiuM. cercul polar şi tn Crimeea. Aceste ...N-a trecut nici un an de dai s e a m a ce e s te ei ¦ muncitor, subotnik comunist. Un loc măi In cursul actualului septenal zufui, în Tatarîa şi Uzbekistan
măsurători au confirmat existenţa ^ se prevede să se construiască în vor funcţiona numai pe bază de
Printre altele, el ă spu s: forţelor sus ăm m itb. Ele sini' în- ^ cind la uzina constructoare de ori in g in e r , m a i e u rin d însă, in * solemn pentru cauza noastră R.S.S. Ucraineană 20 de puter­ gaze naturale sau păcură.
— Diferenţele fizice dirlite bble dreptate în direcţia axei de rotaţie \ maşini-unelte „Krasnîi Prole­ giner decît muncitor. nici că putem găsi. nice cuptoare Martin, ceea ce va
două emisfere ale Pămîniului tin i a Pămîniului şi valoarea lor de- < tar" din Moscova a fost insta­
ounoscute de Mult timp. Continen­ pinde de latitudinea geografică. ^ lată-l şi pe L e o n id Mirzoied,.. El a scos din buzunar un
tele sînt aşezate în cea Mai mare In ochii săi căprui şi vioi stră­
parte îh emisfera nordică şi a- luceşte p e r m a n e n t u n z îm b e t. text scris pe o foaie de hârtie
ceastă emisferă este mai contracta­ E l s-d în d r ă g o s ti t d in tr -odată
tă decît emisfera, sudică. Sabahţii
explicau acest Lucru prinir-o în­ lată prima linie automată pen­ de automatică, şi a început să citească: permite să se mărească produc­ O m are fa b ric ă de ciment
tâmplare geografică. Totuşi nu eSie
vorba de un simplu hazard... tru prelucrarea roţilor shalnte, — G ii de emoţionat eram, „Unul pentru toţi şi toţi pen­ ţia de oţel cu o treime. în 1965, La Lipeţk au început lucră­
unică in felul ei, aţii in U.R.S.S. cum mă temeam că nu ntă oui tru unul". Moi, m e m b r ii brigăzii Ucraina va produce 31,5 milioa­ rile pregătitoare în vederea con­
cit şi peste hotare. Muncitorul putea descurcă, că nu Ooi pu­ ne tone de oţel, ceea ce este struirii unei mari fabrici de ci­
acum nu mai trebuie să ridice tea pune stâpînite pş acest co ­ liniei automate începem de azi echivalent cu producţia actuală ment. întreprinderea va fi în­
Kozîrev a tras concluzia că as- ) sau să scoată piesele, să înlo­ los. în fond, trebuie să cunoşti să participăm la întrecerea pen­ a Marii Britanii, Italiei şi Bel­ zestrată cu două linii tehnologi­
pectul globului terestru nu se dato- tru titlul de i,brigadă a muncii giei luate laolaltă. ce, cu cuptoare rotative pentru
comuniste“. Vom trăi şi vom arderea materiei prime din care
reşie unui hazard al geografiei, cuiască frezele si cuţitele, să patru meserii... munci în chip comunist, adică N qs centre energetice se fabrică cimentul, cu filtre e-
ne vom consacra în mod con­ lectrice pentru absorbţia prafu­
ci că este rezultatul acţiunii unor pornească şi să oprească mo­ însă sub zîmbetiil său vesel, ştient forţele, cunoştinţele şi ex­ La Institutul unional de pro­ lui şi cu alte utilaje noi. Toate
torul — intr-un cuvint, nu tre­ LeoPid ştie să ascundă o per­ perienţa cauzei construirii co­ iectări „Teploelektroproekt“ din procesele, care necesită un mare
forţe necunoscute pînă acum. buie să depună nici cel mâi. mic severenţă şi o mare voinţă de munismului". Moscova aU fost elaborate 30 de volum de muncă, vor îi inte­
V \z\/\/V efort fizic. Toate aceste opera­ a învinge. El este unul dintre proiecte de mări termocentrale gral mecanizate. Fabrica se con­
Băieţii stăteau ca soldaţii la cu cohdensatori, cu o putere de struieşte pe baza bogatelor ză­
ţii sînt îndeplinite în locul o- primii care şi-ă asimilat siste­ depunerea jurămîntului, drepţi 1.000.000-2.400.000 kw. fiecare. căminte locale de calcar şi ar­
mului, de către o maşină pre­ mul de funcţionare a liniei au­ şi solemni. După aceea s-au a- Paralel, la institut se desfăşoa­ gilă.
văzută cu mîini „mecdnice“. Ac­ tomate. Pfopiat şi au sem nat: Ing. Vik­ ră lucrări pentru proiectarea a
tivitatea liniei este coordonată tor Romanov, ajustorii Nikolai 200 de cehtrale electrice cu o In 1965, producţia materiale­
® In decurs de trei ani (1954-1956) au îost valorificate ^ de doi ajustori. Ei nil depun nici Pe un drum aparte a venit Minaev, Leonid Mirzoied, Vla- putere mai nfică. lor de construcţie va spori a-
dimir Nikulin şi pe rînd ceilalţi proape de trei ori în compara­
36.000.000 hectare de pămînturi înţelenite şi virgine, ceea ce g un efort fizic, foiósésc mîinile dóar _in .brigadă si V..o.lo.c.liaoi N,i.k.u...l.i.n. . membri ai brigăzii. In anii septenalului se vor da ţie Ci* anul 1958.
în exploatare peste 40 de mari
depăşeşte suprafeţele semănate cu culturi cerealiere din Franţa, H in măsură în care le foibseste ^eşi abia a împlinit 21 de ani, P r im a b r ig a d ă a m u n c ii co­ termocentrale a căror putere to­ M are a IBuhfarma
m u n is te ! Acest titlu de onoare tală va atinge la sfîrşitul aces­
Italia, Republica Federală GerUlană, Austria, Belgia, Dane- jf un ch iru rg . Aceşti doi oameni e,ste deIa candidat d e partid. le-ă fo s t a tr ib u it la o şedinţă tei perioade 47-50 milioane kw. Unul din cele mai mari re­
dau Îni*r-1uii schimb 250— 3-0-0- Slăbuţ, firav-, semănind Urni au­ comună a comitetului de partid, Peste 80% din toată producţia de zervoare de apă din lume va fi
marca, Olanda, Spania şi Suedia luate laolaltă. fj roţi dinţate, Ceea ce înlocuieş­ rind cu Uh elev din clasele su­ energie electrică a ţării va re­ lacul de acumulare Buhtarma
te inuncd a 27 de oameni. perioare, acum el însuşi instru­ a comitetului de întreprindere veni termocentralelor. care se formează pe cursul su­
0 In regiunile de valorificare a pămînturiior virgine şi în- !j ieşte pe tinerii muncitori. ş t a ‘cbinilel'U lui de comsoruot perior ăl fluviului siberian Irtîş,
Minunata linie automată cete ale uzinei. Folosirea noilor turbogenera- unde se construieşte o puternică
ţelenite au fost create 425 sovhozuri cerealiere cu cîte o su- g de la cei care lucrează cil ea Se întîmplă ca oameni com­ Hidrocentrală.
noi calităţi. Ei trebuie să aibă plect diferiţi, stind împreună, Unul pentru toţi, toţi pentru
prafaţă arabilă medie de 25-30 itiii hectare. g cunoştinţe multe nu numai din repede şi pe neobservate să sé unul.
domeniul mecanicii, ci şi din deprindă unii cu alţii şi să for­
° In 1958, culturile cerealiere ocupau în Uniunea Sovietică gf cel al pfieumaticiii hidraulicii meze un colectiv sudat. Aceas­
şi electronicii. tă prietenie, fără sentimenta­
o suprafaţă de 125,2 milioane hectare, adică ău sporit fcti 18,5 |g lisme şi bazată nu pe conce­
Dealtfel, acest lucru este fi­ siuni, ci pe exigenţă! este abso­
milioane hectare faţă de 1953. g resc : în interiorul »roboţilor“

• Conform datelor Direcţiei generale de statistică şi Minis- g

terului de Finanţe al U.R.S.S., îh perioadă 1954-1958, statul ă fg

investit în valorificarea păriiîtltUfilor înţelenite 3O.7OO.OOO.O00 !=

ruble. In aceeaşi perioadă, bugetul de stat ă încasat în plus gf

din producţia de cereale-marfă tealizată în regiunile nou Valo- g Tehnicá sepienaiului

riîicate suma de 48.900.000.000 ruble. jp lucrează 50 de electromotoare, lut necesară în producţie, gene­

• Din însărcinarea ConisomOlului, un număr de 350.000 de jg aproape 300 de releuri, un com­ rează minuni de eroism în mun­ Un cuptor care„gînde|ie' Această hidrocentrală cu o pu­
plicat labirint de cabluri elec­ că. Aşa s-a întimplat şi acum. tere de 525:000 kw., urmează.să
tineri şi tinere au plecat să lucreze pe pămînturile înţelenite. g trice lung de 15 -km. Un astfel La aceasta a contribuit âm- mare fie pusă îh funcţiune în cursul
de colectiv nu s-a format din- actualului septenal. Primele do­
• Pentru marile merite ale comsomoliştilor şi tineretului în g tr-odată. In schimb însă, s-a măsură şi inginerul Viktor A- uă turbine vor da curent elec­
format din oameni curajoşi, in­ lekseevici Romanov, oare a con­ tric la sfîrşitul anului 1960.
construcţia socialistă şi pehtfU munca plină de abnegaţie de- g ventivi şi care au îndrăgit teh­ dus punerea in funcţiune şi asi­ Cifrele de eohtiol ale dezvol­ ducţiei oţelului va lua o dezvol­
nica. Unul dinire primii care milarea liniei automate. Om' tării economiei naţionale a tare şi mai mare. In colaborare Dună construirea barajului,
pusă fa valorificarea cu succes a pămînturiior virgine şi înţe- m cu o biografie din cele mai in­ U.R.S.S. prevăd ca pînă în cu organizaţiile de cercetări care va avea o înălţime de 90
teresante, cult şi perspicace, él 1965 producţia de oţel să atin­ ştiinţifice, metalurgiştii introduc metri, nivelul apelor fluviului
lenite, la 5 noiembrie 1956, Pfezidiul Sovietului Suprem al g a reuşit să descopere şi să pu­ gă 86-91 milioane de tone, adică tot mai larg noi aparate şi dis­ Irtîş se va ridica cu 67 metri,
nă in valoare calităţile ascunse cu 57-66% mai mult decît în pozitive mai eficiente. La insti­ irtîşul se va revărsa pe o su­
U.R.S.S. a decorat Comsoffiolu! cu al cincilea ordin — Ordinul g ale fiecărui membru al brigăzii, i tutul metalurgic din Dneprope­ prafaţă de 5.500 km. pătraţi ab-
sorbirid lacul Zaisan din Kăzăh-
Lenin. = să le înaripeze visurile despre Oţelarii sovietici sînt ferm ho- trovsk a fost elaborat recent
minunatele posibilităţi ale i,ro­ tărîţi să îndeplinească şi să de­ proiectul unui cuptor care „gîh-
păşească această sarcină. Ei îm­ deşte“. Primele încercări la uzi­

boţilor" , le-a arătat drumul spre bunătăţesc organizarea produc­ na „Zaporojstai“ au dat rezulta­ stariul răsăritean şi ajlihgîhd pî­

însuşirea tehnicii noi. ţiei, mecanizează operaţiile ca­ te b u n e: aparatele automate nă la masivul Altai din Mongo­

Aspect gétiétal Iniţiativa feroviarilor de la re necesită un volum mare de „ele înşile“, fără intervenţia' o- lia.
depoul Moscova-triaj a emoţio­ muncă, introduc automatica. De muiui, reglează principalele pro­
al construcţiei de nat întreaga brigadă. Fără să pe acitm, ia întreprinderile me­ cese de topire a metalului. La O su fă tîe mii de iocum je
se fi înţeles în prealabil, mem­ talurgice din Ural-, Siberia, din uzina „Dneprospeţsta'l“ se in­
ecluzfe de naviga­ brii ei s-au adunat cil toţii îm­ regiunea Niprultii, TrâriscaUca- troduc dispozitive pentru ames­ în Esfonia
preună : zi peste 90% din toată canti­ tecarea electromagnetică a me­
ţie ia şantierul hb talului lichid în cuptoare, ceea In apropiere de capitala Es-
— Băieţi, doar linia noastră tatea de oţel se elaborează în ce accelerează elaborarea şarje­ toniei-Taiin se prevede constru­
drocentralei Sta­ oglindeşte munca viitorului.. A- ci::. ' ;re prevăzute cti apărate lor şi îmbunătăţeşte calitatea irea unui oraş-satelit pentru
lingrad. păsăm pe un buton şi mecanis­ automate, care controlează şi re­ oţelului. 60.000 de locuitori. De aseme­
mul execută cele mai fine pie­ glează regimul termic al agre­ nea se proiectează construirea
se. Ce-ar fi să creăm ó brigadă gatelor. La Comitetul de stat al plani­ unor noi oraşe în bazinul de
a muncii comuniste — a pro­ ficării au tost elaborate măsuri şisturi, reconstruirea centrului
pus N. Mitiaev. Datorită introducerii automa­ pentru extinderea continuă a industriei textile — Narva şi a
tizării, la combinatele din Mag- automatizării producţiei oţelului. oraşului — staţiune balneară
Au hotărîi in unanim itate: nitogorsk, Kuznelk, Nij'ne - Ta- Prin transpunerea lor în viaţă Piărnu.
să lupte pentru titlul de briga­ ghil, la uzinele metalurgice clin munca metalurgiştilor se va uşu­
dă a muncii comuniste. Iar Zlatoust, Stalino, Celeabinsk şi ra şi mai mult. Ţara va obţine S-a hotărît ca în anii urmă­
peste citév a zile, după termi­ la alte uzine metalurgice pro­ în plus milioane de tone de otel tori în republică să fie lichidată
narea schimbului, ei aii ieşit in ducţia de oţel a crescut cu 9% de calitate superioară, realizîn- lipsa de locuinţe. In anii septe-
curte, au urcat în autobuzul u- şi chiar mai m ult naiului (1959-1965) în Estonia
zinei şi au pornit spre Kremlin. du-se totodată o mare economie se vor construi aproximativ
In viitor, automatizarea pro- 100.000 de case — de două ori

de combustibil şi energie elec­ mai mult decît în ultimii şapte

trică. ani.

— Aş vrea să-t văd pe in- O M U L şi SEPTENALUL Părăsind uzina, am hotărît
ginerUl-şef al uzinei. In în-
timpinare mi-a ieşit o fată totuşi să trec pe la inginerul
slăbuţă, drăgălaşă şi zinibind,
la riadul ei m-a întrebat: şef. Dar intrind in cabinet am

— Sînteţi de la redacţie ? de. E. TALÎZ1N văzut-o din nou pe Valea.
Bine. V-am aşteptat... Vă voi
— Am venit iarăşi aici, Aş
arăta uzina.
dea nimeni. Am întrebat-o a- ...De undeva iişni o flacără ml-a observai privirea şi a pre­ vrea să-l văd pe inginerul şef.
Ieşind din birou in urma tunci pe Valea: şi o rază purpurie lumină pe­ venit întrebarea.
fetei, m-am Uitat totuşi din reţii atelierului. Cuptoarele — Doar abia am vizitat îm­
nou la uşă. Dar iotul era in — Unde sînt oamenii ? în ­ Martin dădeau o nouă şarjă. — Operatorul se află aco­
ordine: inscripţia ăfătti eă a- ţeleg totul: mecanisme, auto­ Undeva sus începură să se lo. Mergem la el? Un om îm­ preună citeva secţii... Eu sini
cesta este cabinetul ingineru­ matizare, mecanizare. Dar... pună în mişcate Vagolietete, brăcat intr-un costum obişnuit
lui şef. „Bine, voi mai trece totuşi cineva trebuie să ur­ pregătindu-se să încarce din stătea comod intr-an fotoliu inginerul-şef. .
pe aici la întoarcere"... mărească indicaţiile mecanis­ nou cuptoarele. şi... privea la ecranul televizo­
melor ? rului unde se vedea bata rozi* La aşa ceva nu m-am aş- ^
— D a r bum v ă numiţi. ?... — Să trecem in secţia de portocalie — aceeaşi pe care
— Valea... ă răspuns fata — Aşa-i şi nu-i chiar ăŞa. adineaori o ,Mghiiea" cioca­ — Atunci vorbili-mi despre Pe şantierul liidrocciilr-'lei de ÎS Bratsk de pe Angara (S beria) an
simplu. Mecanismele şi áutoinütele IReportaj din nul. dv. mai amănunţit !
F\afă deschise apoi Uşa unei nu există izolate Unele dé al­ anul Î9i
secţii. tele, ci sînt strins legate în­ — Televizorul este de ma­ — Nu mă pot lăuda cU ni­
tre ele. Mecanismele reglează iili.T .T îir iV A i te ajutor fdrjotului-operatdr. mic deosebit — ziinbi Valea.
— Ştiţi desigur că produc­ funcţionarea automatelor, iar Uitaţi-Vă la fascicolul luminos Âm terminat o şcoală obiş­
ţia Uzinei noastre este foarte controlul asupra ambelor îl forjare şi ştanfare — a propus de pe ecran — spuse Valea. nuită. Am venit la o uzină cum
variată. Printre altele, produ­ îndeplineşte nu omul, ci o ma­ E l p a r c ă u r m ă r e ş te prelucrarea sînt Uiulte în Uniunea Sovie­
cem simnguri-autonmie cu şină electronică de calculat. V a lea . piesei, indică dimensiunile Ci tică. Mi-a plăcut imediat mun­
comahdă--program. Iată, a cu m şi dă comenzile necesare. ca la mecanismele automate,
nC aflăm, am putea sp u n e , la — Maşina este aici ? Aici am. văzut o mulţime dé M-ain împrietenit cu ele şi ele
izvoarele producţiei noastre — ciocane. In gura unuia se ră­ Valea îşi ceru permisiunea au început să mă asculte. A-
în secţi'a cuptoarelor Martin. — Da, alături de noi. Ve­ sucea o bara de culoare roz- poi ani terminat iilstit 'ful po­
Aici se elaborează Oţelul. deţi, pare atît de neînsemnată, portocălie şi aveai impresia că să plece deoarece o aşteptau litehnic. Nu, nu am plecai de
ciocanul o ,!înghiţea“ cu avidi­ treburi urgente. Iar eu am la uzină. Pe lingă uzina noa­
M -a m Uitat hă şirul drept în realitate însă execută intr-o tate, strivind-o cu maxilarul continuat m u lt timp să vizitez stră funcţionează o filială a
supérío'r. M-am uitat din nou secţiile, am privit eUth trep­ institutului. Paralel cil activi­
de cuploare şi căutam cu pri­ secUndă cele mai complícate şi iarăşi nii-am dat seanţa că tat din mii de piese separate tatea în producţie, Urmam in­
ciocanul lucrează singur. Lin­ se asamblează o maşină com­ stitutul. A trecut deja o jumă­
calcule matematice, dă cele mai plicată — un strung-automat tate de alt de cină lucrez ca
inginer-şsf. Dar parcă eu sînt
juste soluţii, pe care le trans­

mite apoi dispozitivelor execu­

virea o a m e n ii. Dar nu se ve- tante, gă el nu era nimeni. Valea cu comandă-program. singura ? °j)iit pregătirile peliiru stăvilirea braţului sting al Angarei.

In foto: Pe Udul din sectoarele şantierului.