Page 8 - 1959-03

Pao. 4
Bugetul şi inflaţia((
))
Un articol al economistului francez
Jean Michel Arnault
PARIS (Agerpres). — Re­
vista „Economie et Politique“
publică un articol al economistu­
lui''francez Jean Michel Arnault
întitulat „Bugetul şi inflaţia“, în
oare face o amplă analiză a si-
hnţi:' <¦»<«''"'ornice a Franţei în
perioada de după primul război
mondial şi pînă în prezent.
: Arnault îşi începe articolul cu
constatarea că „de la primul
război mondial, istoria degradă­
rii ¦¦r-ncului se confundă atît de
complet cu cea a deficitului bu­
getar, îneît opinia publică aso­
ciază în moid firesc aceste două
fenomene“.
1 Arnault studiază în acest ar­
ticol cauzele care au făcut ca
economia Franţei să bată pasul
(ie loc sau chiar să regreseze în
unele perioade.
-' Una dintre aceste cauze, arată
Arnault, este creşterea perma­
nentă a cheltuielilor militare în
detrimentul celor civile. El arată
«ă' în timp de pace cheltuielile
militare reprezentau în1 1957 un
procent mai ridicat decît cheltu­
ielile bugetare totale ale anului
1-913.
¦ Aceste cheltuieli militare, se
arată în articol, au crescut de la
2G3 miliarde franci în 1947 la
11539 miliarde franci în 1957,
iar în anul 1959 se prevede că
ele vor creşte la 1.576 miliarde
franci.
Gomparînd creşterea cheltuie­
lilor militare în raport cu cele
publice, Arnault arată că se ob­
servă o creştere foarte neînsem­
nată a celor din urmă. In 1949,
arată el, 31,2 la sută din venitul
naţional era alocat pentru chel­
tuieli publice, iar în 1957 acesta
în Germania occidentală
continuă să sosească u tilaj
pentru rachete atomice
¦ BONN 2 (Agerpres). — Cu
foate protestele populaţiei, în
r?;mania occidentală continuă
să sosească utilaj pentru ra­
chete atomice.
După cum transmite agenţia
DPA, în după-amiaza zilei de
27 februarie pe un aerodrom
din apropiere de Dortmund a
sosit a doua subunitate a unui
regiment englez înarmat cu ra­
chete de tip „Corporal“, care
pot fi folosite ou încărcături
k luat sfîrşit greva minerilor belgieni
BRUXELLES 2 (Agerpres).
Agenţia Reuter anunţă că la
28 februarie a luat sfîrşit gre­
va minerilor belgieni, care a
durat 2 săptămîni. Greva a înce­
put in semn de protest. împo­
Lucrările Congresului al
XXI-lea al P.C.U.S. continuă să
Fie principala temă a discuţiilor
pe plan internaţional. Popoarele
Europei şi Asiei, întreaga ome­
nire, a întîmpinat raportul lui
N. S. Hruşciov, lucrările Con­
gresului de la Moscova cu un
uriaş interes. Intr-adevăr, ele nu
pot îi limitate nici un moment
ia problemele exclusiv ale dez­
voltării Uniunii Sovietice care.
intră Intr-o etapă nouă a dez­
voltării s a le ; lucrările Congre­
sului al XXI-lea au în mod preg­
nant un caracter internaţional,
influenţa lor se repercutează a-
supra întregii evoluţii a eveni­
mentelor pe plan mondial pe o
intreagă perioadă istorică. „Suc­
cesele noastre în îndeplinirea
planului — spunea N. S. Hruş­
ciov — vor atrage de partea so­
cialismului milioane de noi a-
depţi, vor duce la consolidarea
Forţelor păcii şi la slăbirea for­
ţelor războiului, vor provoca
schimbări uriaşe nu numai în
ţara noastră, ci şi în întreaga
lume. Pe arena internaţională
se va produce, în domeniul eco­
nomic,. o schimbare hotărîtoare
in favoarea socialismului"1.
Cifrele planului septenal dau
un răspuns mal complet la în­
trebarea care de decenii preocupă
omenirea : cui îi aparţine viito­
rul ? Apariţia societăţii socia­
liste, dezvoltarea ei, formarea
sistemului socialist mondial, au
însemnat etape pe calea afirmă­
rii superiorităţii absolute a so­
cialismului în întreaga lume.
Problema întrecerii între cele
două sisteme nu este o proble­
mă nouă. Ea îşi are originea în
fond în apariţia orînduirii so­
cialiste, în toată, politica dezvol­
tată pe arena internaţională în
ultimele peste patru decenii. U-
Redacţia ţi adminislraţia ziarului str. 0 Martie ar. 9, telefon : 188; 189; 75, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.1.I R. nr. 23G.:J2U din 6 noiembrie 1,911) — liparnl; ţni <1 >nr 'a I’ I¦grafică ,,l Mai“ — Deva
a crescut numai cu 3,7 la sută.
Cheltuielile militare excesive,
politica fiscală reacţionară, au
dus la creşterea continuă a de­
ficitului bugetar, la inflaţie. Gu­
vernul de Gaulle, la sfîrşitul a-
nului trecut convocînd Comitetul
experţilor, a încercat ca printr-o
finanţare „inflaţionistă“ cu 600
de miliarde de franci să facă faţă
unui deficit bugetar care se ri­
dica între 1.000 şi 1.200 miliarde
franci.
In articol se arată că acest de­
ficit bugetar a progresat foarte
rapid. Deficitul bugetar în 1956
era de 180 miliarde franci ca
numai întf-un an el să crească
la 631 miliarde franci. Creşterea
deficitului bugetar, se arată în
articol, are drept corolar creşte­
rea datoriilor statului pe plan
internaţional. Datoria statului,
care se ridica la 455 miliarde
franci în 1939, a crescut de cinci
ori în 1947, ca în 1958 să creas­
că la 7.763 miliarde franci, adică
de 17 ori.
Arnault conclude că în ciuda
acestei situaţii dezastruoase a e-
conomiei franceze, burghezia
conducătoare nu consimte să re­
ducă cheltuielile cele mai nepro­
ductive, în special cheltuielile mi­ Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
litare, şi se găseşte astfel în faţa laco.v Malik, ambasadorul Uni­
unei probleme spinoase, greu de
rezolvat. Măsurile care au fost
luate de reducere a subvenţiilor
statului şi de majorare a taxe­
lor fiscale, nu duc nici măcar la
o remediere provizorie a acestei
situaţii. Aceste măsuri nu pot
duce însă la dispariţia cauzelor
care au provocat inflaţia buge­
tară.
atomice. Coloana militară de
transport se află sub paza po­
liţiei vest-germane şi a poliţiei
militare engleze.
Autorităţile poliţieneşti din
Dortmund au declarat că nu au
cunoştinţă dacă pînă in prezent
au sosit şi rachetele. Referin-
du-se la declaraţiile unor ofi­
ţeri englezi, ele au declarat că
radíetele vor fi aduse „în cel
mai strict secret“.
triva hotărîrii guvernului de a
închide minele nerentabile din
această regiune. Celor 7.000 de
mineri care vor rămîne fără
lucru li s-au promis servicii în
alte întreprinderi.
nii au căutat să răspundă la în­
trebarea „ce sistem este mai pu­
ternic“ ? pe calea armelor sau
Folosind boicotul şi presiunile
politice. Evident că privită pe
etape, întrecerea între cele două
sisteme a căpătat aspecte dife­
rite. In 1917 sistemul socialist
se limita Ia o singură ţară ; in­
dustria Uniunii Sovietice consti­
tuia atunci aproximativ 1% din
producţia industrială mondială.
In aceeaşi perioadă ţările capi­
taliste produceau de 25 de ori
mai mult petrol decît Uniunea
Sovietică, de 356 de ori mai mult
oţel, de 628 de ori mai multă
fontă. Lumea capitalistă, în spe­
cial Statele Unite, atinseseră pe
atunci un nivel foarte înalt de
dezvoltare economică. Cam prin
1913, construcţia unei largi re­
ţele de căi ferate era deja ter­
minată pe teritoriul Statelor U-
nite ; S.U.A. se ridicau rapid la
rolul de prima putere industri­
ală a lumii capitaliste. In primii
ani de după Revoluţie, raportul
de forţe pe pian economic era
net de partea capitalismului. Nu­
mai planurile cutezătoare ale
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice au pus bazele noului
avînt, numai ele au dus la re­
zultatele de astăzi şi cele de
mîine, deşi pe atunci propagan­
da burgheză Ie considera utopice.
Primele cincinaluri au dat o
torţă nouă Uniunii Sovietice.
Toată propaganda occidentală
reducea în mod savant la zero
DRUMUL SOCIALISMULUI
%gmam8t8mr9oaBmni9nansDsetsixm
AAttunele şiipjl • ixttim&le simt. • juitlnoele silui *jjixLrriele
9izito Ini Harold MacMillan la leningrad
LENINGRAD 2 (Agerpres). ratul sens al acestui cuvînl nu­
TASS anunţă : La 1 m-artie Ni- mai în cazul cînd în primul
kolai Smirnov, preşedintele Co­ rînd ne vom cunoaşte mai bine
mitetului executiv al' Sovietului
orăşenesc din Leningrad, a o-
fc-rit un prinz în cinstea primu­
lui ministru al Murii Britanii,
Harold Macmiltan.
împreună cu şeful guvernului
englez, la prînz au participat
Seiwyn Lloyd, ministru al Afa­
cerilor Externe şi Patrik Reilly,
ambasadorul Marii Britanii în
U.R.S.S., precum şi alţi oas­
peţi englezi.
Din partea Uniunii Sovietice
au fost prezenţi Anastas Miko-
ian, prim-vicepreşedinte al Con­
siliului de Miniştri al U.R.S.S.,
Andrei Gromiko, ministru al
unii Sovietice în Marea Brita-
nie.
Oaspeţii englezi au fost sa­
lutaţi de Nikolai Smirnov, pre­
şedintele Comitetului executiv
al Sovietului orăşenesc din Le­
ningrad.
Apoi a luat cuvîntul Harold
Maemil lan.
Mulţumind pentru cuvintele
de salut adresate delegaţiei en­
gleze, Macmillan a sp u s: De
cînd a fost înfiinţat Leningra­
dul, oameni din Marea Brita-
nie vin aici fie pentru afaceri,
fie pentru a admira măreţia
plină de gratie a clădirilor dv.
sau pentru a vă oferi serviciile
lor.
îmi amintesc şi de alţi vizi­
tatori sosiţi din ţara mea în
ţara dv. în zilele sumbre ale
ultimului război.
Fireşte, însă, că acest schimb
nu a fost unilateral — a con­
tinuat Macmillan. întemeietorul
oraşului dv. — Petru cel Mare
— nu numai că a vizitat el
însuşi Anglia, dar a şi petrecut
acolo o perioadă de vreme stu­
diind arta construcţiei navale.
Petru cel Mare prevedea că
acest oraş trebuie să slujească
drept „o fereastră prin care
Rusia va putea privi spre Eu­
ropa“, cum spunea el. Lenin­
gradul a fost totdeauna o astfel
de fereastră. El este în egală
măsură şi o fereastră prin care
Europa poate privi spre Rusia,
spre Uniunea Sovietică.
Referindu-se la scopul vizi­
tei sale, Macmillan a spus: La
bază trebuie să fie înţelegerea.
Adevărata înţelegere, însă, este
puţin probabilă fără cunoaştere.
Noi putem fi prieteni in adevă­ mod ruşinos.- -M - ;
eiortul economic al tînărului stat U.R.S.S. a crescut de 33 de ori,
socialist, negîndu-i orice drept
de a avea măcar asemenea pla­
nuri. Pe atunci bogătaşilor a-
mericani nici prin cap nu le tre­
cea că Magnitogorskul şi Kuz-
neţkul vor putea lansa o provo­
care capitalelor siderurgice ame­
ricane, Pittsburg şi Kary; ne-
vrînd să vadă mai departe de
lungul nasului, ei pufneau în
mod arogant numai Ia auzul cu-
vîntului cincinal.
In anii care s-au scurs s-a vă­ 1918-1957 producţia industrială
dit că superioritatea socialismu­
lui asupra capitalismului constă
în primul rînd în faptul că a
reuşit să imprime dezvoltării e-
conomiei un ritm necunoscut ca­
pitalismului. „In prima etapă a
întrecerii cu capitalismul — a-
răta N. S. Hruşciov — etapă
care a început cu Marea Revo­
luţie Socialistă din Octombrie
— problema „care pe care", for­
mulată de V. I. Lenin, a fost
rezolvată în ţara noastră în fa­
voarea socialismului. Aceasta a
constituit o victorie de impor­
tanţă istorică-mondială a socia­
lismului şi a scos în evidenţă
superioritatea lui hotărîtoare
Faţă de capitalism. încă din acea
etapă, socialismul a obţinut mari
succese pe arena internaţională".
Toate planurile de perspectivă
elaborate şi traduse în viaţă de
poporul sovietic erau caracteri­
zate de o creştere foarte puter­
nică a ritmului industriei. In
perioada 1913-1957. industria
unul pe celălalt. Am avut deja
convorbiri sincere cu conducă­
torii dv. la Moscova. Este foar­
te amabil din partea domnului
Mikoian că, în ciuda ocupa­
ţiilor sale, se . află aici astă
seară. Aştept cu satisfacţie să
am alte convorbiri cu domnia
sa şi cu alţi conducători sovie­
tici cînd mă voi întoarce mîine
la Moscova.
înainte de a părăsi Regatul
Unit am arătat că nu plec pen­
tru tratative oficiale ci pentru
a mă strădui să expun punctul
nostru de vedere in problemele
internaţionale litigioase şi, tot­
odată, să aflu ce gîndiţi dv.
Cred că aceste convorbiri,
deşi ele nu pot duce la o so­
luţie imediată — nici nu s-a
urmărit acest scop — vor con­
stitui un mare ajutor pentru
viitoarele tratative internaţio­
nale. Am spus viitoarele trata­
tive întrueît sînt ferm convins
că situaţiile periculoase de care
ne putem lovi nu pot fi preîi>
tîmpinate fără tratative.
Ştiu, domnule primar, că nu
vă aşteptaţi ca astă seară să
vorbesc detailat despre dificul­
tăţile -care se pot ivi sau des­
pre divergenţele dintre vede­
rile noastre. In ultima analiză,
ele sînt binecunoscute.
Am fost, însă, uimit de acea
aprobare unanimă de care s-au
bucurat în timpul scurtei mele
călătorii prin ţară, cuvintele că
cele două ţări ale noastre sînt
reciproc interesate în problema
păcii.
Sînt convins că noi putem şi
vom obţine în comun menţine­
rea păcii. Pe o bază paşnică noi
vom putea, cu timpul, să sta­
bilim contacte şi o prietenie
mai strînsă.
A luat apoi cuvîntul A. I.
Mikoian.
Oaspeţii noştri englezi; a
spus A. I. Mikoian, îşi încheie
vizita în eroicul Leningrad,
oraş care este cunpscu’t întregii
lumi.
In acest oraş s-a născut
puterea sovietică, a luat fiinţă
statul sovietic. Aici, in zilele
de grea cumpănă ale celui de
al doilea război mondial, lumea
a putut admira eroismul fără
seamăn în istorie al oamenilor
sovietici, care au silit pe bar­
barii fascişti să se retragă în
în timp ce în S.U.A. doar de
4,1 ori ; producţia industriei de
maşini a crescut în U.R.S.S. în
aceeaşi perioadă de 200 de ori,
în timp ce în S.U.A. numai de
17 ori ; producţia de energie e-
lectrică în U.R.S.S. a crescut de
108 ori, în timp ce în S.U.A. de
29 de ori ; producţia de oţel în
U.R.S.S. de 12 ori, în S.U.A. de
3 o r i; producţia de ciment în
U.R.S.S. de 19 ori, în S.U.A. de
3 ori. In cele patru decenii
a Uniunii Sovietice a crescut în
medie anual cu 10,1% în timp
ce pentru S.U.A. această cifră
reprezintă doar 3,2% iar pentru
Anglia 1,9%'.
Această superioritate extraor­
dinară în ritmul producţiei in­
dustriale a fost realizată de U-
niunea Sovietică în ciuda faptu­
lui că din cei 41 de ani de exis­
tenţă a puterii sovietice cel puţin col. Aceste succese tehnico-ştiin-
1’8 au fost ani de război civil,
sau de război (cel de-al doilea
război mondial)' şi ani care au
Fost necesari pentru restabilirea
economiei naţionale. Practic deci,
ritmul industrial în perioada de
pace a fost mult superior chiar
cifrelor medii citate mai înainte.
Faptele arată — şi ele nu pot
fi infirmate — că în cele patru
decenii Uniunea Sovietică por­
nind de la nimic a ajuns din
urmă şi a depăşit Anglia, Ger­
mania occidentală şi Franţa în
ceea ce prive'şte nivelul absolut
Poporul consideră pe drept
cuvint oraşul Leningrad un
oraş-erou. Oamenii sovietici
sînt mindri de oraşul Lenin­
grad şi de locuitorii lui, care
au adus o contribuţie demnă la
cauza victoriei împotriva duş­
manului şi îşi aduc în prezent
contribuţia lor demnă la cauza
menţinerii păcii. Ne bucură că
şi dumneavoastră v-a plăcut
Leningradul.
Aţi vizitat deja Moscova,
Kievul, Leningradul şi v-aţi
convins de ospitalitatea poporu­
lui sovietic. Dar, in afară de
ospitalitatea noastră tradiţio­
nală, de care sintem mîndri,
aici mai intervine şi un factor
politic, şi anume — dorinţa în­
flăcărată a poporului nostru de
a menţine şi întări pacea în­
tre cele două ţări ale noastre,
precum şi in întreaga lume, do­
rinţa poporului nostru ca noi
să fim în bune relaţii cu An­
glia şi cu toate celelalte ţări.
Acest lucru îl urmăreşte sincer
şi caută să-l obţină guvernul
sovietic, care ' împărtăşeşte ace­
leaşi gînduri ca şi poporul său
şi care tinde spre destinderea
încordării internaţion ale.
In relaţiile între state există
astăzi multe şi diferite dispute
şi neînţelegeri. Toate acestea
apasă ca o povară grea ome­
nirea, creează primejdia unui
război, iar popoarele nu doresc
război. Nici guvernul nostru
nu doreşte război. Cred că nici
guvernul englez nu-1 doreşte.
In cursul convorbirilor pe care
le-am avut cu Eisenhower şi
Dulles ei au declarat că nici
guvernul american nu doreşte
război.
Ge-i de făcut deci ? Oare este
o ieşire din situaţia creată ?
Guvernul sovietic vede aceas­
tă eşire în îmbunătăţirea rela­
ţiilor între popoare, între ţoale
ţările, în lichidarea actualelor
focare de fricţiuni şi conflicte, în 9.30 ,,Vreau să ştiu“ ! 11,03 Din cân­
promovarea -unei- politici - de
coexistenţă paşnică, în crearea
condiţiilor pentru soluţionarea
justă, în interesul popoarelor, a
problemelor internaţionale liti­
gioase.
Există posibilităţi favorabile
pentru a ajunge la rezultate fo­
lositoare în această direcţie.
Oamenii de stat care sînt răs­
punzători pentru destinele popoa­
relor trebuie să renunţe'la în­
cercările de a aplica faţă de alte Strauss; 22,30 Fragmente din opera 23.00 (programul II).
al producţiei de fontă, oţel, căr­
bune, energie electrică, ciment,
produse forestiere, ţesături de
bumbac şi alte tipuri ale pro­
ducţiei industriale. In ceea ce
priveşte producţia pe cap de lo­
cuitor la minereu de mangan,
crom, nichel, locomotive electri­
ce, vagoane de pasageri, combi­
ne cerealiere, lînă, cereale, car­
tofi, numărul porcinelor şi ovi­
nelor, U.R.S.S. a depăşit deja ni­
velul producţiei medii pe cap de
locuitor din S.U.A., iar în ce
priveşte producţia de minereu de
iier, cărbune, ţesături de lînă şi
grăsimi animale, s-a apropiat de
nivelul mediu al producţiei pe
cap de locuitor din S.U.A.
Pentru mulţi oameni de stat
şi economişti americani cu greu­
tate, lansarea primilor sateliţi
artificiali ai pămîntului, uriaşele
succese ale tehnicii şi ştiinţei
sovietice au constituit un mira­
iiîice au arătat însă faptul că nu
numai întrecerea între ştiinţe
era în joc. „Răspunsul la pro­
blema cum Uniunea Sovietică a
reuşit să întreacă în mod consi­
derabil Statele Unite — scria
„New York Times" — are nu
numai o însemnătate ştiinţifică,
e! este legat de profunde conse­
cinţe militare şi politice". Pla­
nul septenal reprezintă deci prin
această prismă un considerabil
pas înainte al victoriei sistemu­
lui socialist asupra sistemului
capitalist.
ţări o politică pe care ei n-ar
dori ca alte ţări s-q aplice faţă
de ţările lor proprii.
In ţara dumneavoastră, pro­
blema ce este mai bun — socia­
lismul sau capitalismul — este
mult disputată, dar laburiştii nu
pregătesc bombe atomice pentru
a le arunca asupra adversarilor
lor politici —¦conservatorii. Este
posibil ca şi între state să aibă
loc dispute, dacă lucrul acesta
este necesar, însă fără folosirea
ameninţărilor.
Călătoria dumneavoastră prin
ţara sovietică va ajuta să cu­
noaşteţi mai bine poporul sovi­
etic, năzuinţele iui paşnice, in­
teresele lui. Aţi putut să vă con­
vingeţi că între guvern şi popor
nu există la noi nici un fel de
divergenţe. Sîntem unanimi în
toate, inclusiv şi în privinţa fap­
tului că nimeni dintre noi nu
duşmăneşte poporul englez,
poporul şi- guvernul nostru do­
resc prietenie cu ţara dumnea­
voastră.
Pcrmiteţi-mi să sper că vizita
dumneavoastră în Uniunea Sovi­
etică — a‘spus în încheiere A. I.
Mikoian — se va încheia cu re­
zultate pozitive.
Spectacole cinematografice
MIERCURI 4 MARTIE 1959
DEVA: Alo?... Aţi greşit numărul:
Cînd va la Paris: PETROŞANI: Zile
de .dragoste ; Don Quichotte : ALBA
IUL IA : Vraja dragostei: Rîpa dra­
cului ; B R A D : Ani de neuitat ;
SEBEŞ : Pescarii din Arai ; ORAŞ-
T IE : Alo?... Aţi greşit numărul:
HAŢEG : Simfonia dragostei; ILIA :
RADIO
PROGRAMUL 1 : 6,25 Jocuri popu­
lare romîneşti! 7,30 Muzică uşoară:
8.30 M uzică; 9,00 Muzică de estradă ;
tecele şi dansurile popoarelor! 12,00
Cîntece şi marşuri patriotice; 12,20
Emisiune literară! 12,35 Muzică u-
şoară; 14,00 Muzică românească dc
estradă; 15,40 Note de lector; 16,45
Muzică uşoară de compozitori alba­
neză: 17,50 Ştiinţa şi producţia: Me­
tode noi în prospectarea zăcămintelor
petrolifere,’ 18.00 In slujba patriei;
18.30 Din cele mai cunoscute melodii
populare româneşti; 21,00 Şcoala şi
viaţa; 21,40 Valsuri de Johann
Planul septenal exercită o pu­
ternică influenţă asupra întregii
omeniri în special asupra popoa­
relor din ţările slab dezvoltate,
care văd în exemplul construcţi­
ei economice din ţările socialiste,
în marile realizări ale Uniunii
Sovietice, singura cale pe care
ele pot păşi spre eliberarea lor
deplină. Întrecerea între cele
două sisteme şi martie victorii
ale sistemului socialist, au prin
urmare o însemnătate primor­
dială pentru ţările slab dezvol­
tate din Asia, Africa şi America
Latină, aceasta cu atît mai mult
cu cit popoarele acestor ţări au
păşit în prezent într-o fază a
luptei hotărîte pentru libertate şi
progres social şi economic, îm­
potriva exploatării imperialiste,
a relaţiilor bazate pe inegalitate
care sînt dominante în orîndu-
irea capitalistă. Fiecare nouă
victorie a socialismului creează
condiţii tot mai favorabile pentru
dezvoltarea mişcării de eliberare
naţională în ţările economice
slab dezvoltate ale lumii capi­
taliste.
O mare influenţă asupra miş­
cării de eliberare naţională în
ţările slab dezvoltate o are de
asemenea construcţia socialistă
in R. P. Chineză şi celelalte ţări
din Europa şi Asia. W. Douglas
membru al Tribunalului Suprem
al S.U.A., după o călătorie prin
ţările Orientului constata cu
mult pesimism : „Asia care s-a
trezit începe să se elibereze de
Nr, 1305
D esch iderea
tîrguiui internaţional
de la leipzig
LEIPZIG 2 (Agerpres). — In
seara zilei de 28 februarie a
avut loc la Leipzig solemnitatea
deschiderii tîrgufui internaţional.
Gu prilejul deschiderii tîrguiui
Heinrich Rau, vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri al R.D.G.,
min-istru al Comerţului Exterior
şi Intergerman, a rostit o amplă
cuvîntare.
-o—
Hoiărîrile
Congresului
nafionai japonez
ai păcii
TOKIO (Agerpres). — La 28
.februarie, Congresul naţional ja­
ponez al păcii pentru anularea
„tratatului de securitate“ şi pen­
tru sprijinirea principiilor coe­
xistenţei paşnice a adoptat o de­
claraţie în care cere partizanilor
păcii din Japonia să lupte pentru
lichidarea „tratatului de securita­
te“ şi pentru trecerea Japoniei
la o-politică de neutralitate şi
coexistenţă paşnică.
O altă rezoluţie cere guvernu­
lui japonez să înceteze imediat
tratativele cu S.U.A. cu privire
la revizuirea „tratatului de secu­
ritate“, să anuleze acest tratat şi
să promoveze o politică de neu­
tralitate.
Congresul a hotărît ca în
martie să aibă loc luna luptei
împotriva rc.^ jirii „tratatului
de securitate“.
Frate şi so r ă ; SIMERIA : Alo ?... Aţi
greşit numărul! PAROŞENIr Scara
în spirală ; BARU MARE: Pe ace­
laşi drum ; ZLATNA : Idolul de sa r e;
LONEA : Crăiasa de gheaţă ! TE1UŞ ;
Cei trei din pădure: APOLDU DE
S U S : Pomişorul fermecat.
„Troienii“ de Berlioz; 23,35 Muzică
populară românească.
PROGRAMUL II: 14,07 Muzica
populară românească; 14,50 Concert
distractiv; 16,15 Prelucrări de fol­
clor ale compozitorilor n oştri; 17,30
Muzică uşoară orchestrală; 19,00 Tea­
tru la microfon; „Soţul ideal“ ; 21.15
Răsună cântecul şi jocul pe ântinsul
patriei; 22,30 Melodii populare româ­
n eşti; 23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00: 13,00: 15,00: 17,00:
19.00 : 20,00 : 22,00 : 23,52 (progra­
mul I) i 14,00: 16,00: 18,00: 21,00:
i
ideea că ea poate fi veşnic ex­
ploatată de Occident. Revoluţia
din Rusia a fost unul din factorii
care a dat oamenilor convingerea
că ei pot să-şi arunce lanţurile,
iar victoria comuniştilor din
China a dat un puternic impuls
dezvoltării ideilor revoluţiei".
Popoarele din ţările slab dez­
voltate apreciază în majoritatea
lor covîrşitoare că singura for
cale este calea deplinei eliberări
de sistemul exploatării capitalis­
te şi nu întîmplător programele
care prevăd diverse idei „socia­
liste" se înmulţesc în rîndul a-
cestor ţări. George Allen, direc­
torul Biroului de Informaţii al
S.U.A., constata că popoarele ţă­
rilor slab dezvoltate „consideră
că sistemul sovietic Ie poate a-
juta să-şi reconstruiască structu­
ra economică şi socială încă în
decursul actualei generaţii". Con­
ducătorii lagărului imperialist
sînt nevoiţi să constate tot mai
des că au pierdut întrecerea cu
socialismul nu numai în dome­
niul propriu-zis al activităţii e-
conomice, ci şi al luptei pentru
mintea şi inima popoarelor.
Încă în anul 1921 Lenin spu­
nea : „In momentul de faţă prin­
cipala înrîurire asupra evoluţiei
evenimentelor internaţionale o
exercităm prin politica noastră
economică. In acest domeniu
lupta se duce pe scară mondială.
Dacă rezolvăm această problemă
cîştigăm sigur şi definitiv între­
cerea pe scară internaţională".
Aceste cuvinte pline de previ­
ziune ale lui Lenin revin în me­
morie în prezent cînd sMdiezi ci­
frele planului septenal, înirucît
acesta arată concret tocmai în-
rîurirea socialismului asupra în­
tregii omeniri, asupra soartei si
viitorului evoluţiei societăţi: o-
meneşti.