Page 80 - 1959-03

Recomandările MinisteruluiPROLETARI DW TOATE TARIEE, UNIŢI-VA /
Anul XI Nr. 1324
é Mineri frunlaii¦>r->r-'/—>r->r
INDICI DE UTILIZARE INALJI -
PRODUCŢIE TOT MAI MARE
Î n întrecerea ca reşiţenii, pentru
o producţie sporită de fontă, o-
ţel şi laminate, siderurgişlii Combi­
natului siderurgic din Hunedoara şi-au
îndreptat atenţia spre ridicarea indi­
cilor de utilizare a agregatelor. Că
a fost aleasă cea mai potrivită cale,
o dovedesc miile de tone de cocs, fon­
tă, oţel şi laminate dale patriei peste
plan de la începutul anului.
Unul după altul, colectivele secţii­
lor de bază au raportat nu de muli
realizarea celor mai înalţi indici de
utilizare din istoria agregatelor res­
pective. Aşa de pildă, la data de, 16
martie, fumaliştii de la secţia II-a
furnale au scos din fiecare metru cub
volum util al furnalelor o tonă de
fontă. In ziua de 17 martie, lumină­
torii din schimbul maistrului Iosij
Trifu au realizat o producţie record
la laminorul de 800 mm. La 7 mar­
tie oţetarii de la cuptorul nr. 3 al noii
oţelării Martin au obţinui cel mai
înalt indice de utilizare din istoria
oţelăriilor Martin româneşti: 8,37 tone
oţel pe metru pătrat vatră şi zi ca­
lendaristică.
Toate aceste fapte demonstrează ho-
lărirea hunedorenilor de a fi primii
in întrecere. Rodiul acestei hotărîri:
7 secţii cu planul trimestrial îndepli­
nit înainte de termen (amintim că
laminatorii de la laminorul de 800
şi-au îndeplinit şi ei planul trimes­
trial ).
k de viţ^ (respectîndu-se stasul pen­
I n această acţiune, de sporire a
indicilor de utilizare, sub con­
ducerea organizaţiilor de bază de
partid, comitetele sindicale au- trecut urmare, în mod sigilr, va urma o re­ ţine' cuvînUil, pentru a-şi duce la bun
la întocmirea unor interesante şi su­ înnoire a angajamentelor.
Răspund chemării colectiviştilor
din Nădăstia Inferioară
Pe zi ce trece, colectiviştii din lot
mai multe gospodării agricole colective
ale regiunii noastre se alătură che­
mării la întrecerea socialistă lansată
de colectiviştii din Nădăştia Interioară. 700 kg. lină şi alte produse.
Redăm mai jos cîteva spicuiri din
unele răspunsuri ale gospodăriilor a-
gricole colective primite la redacţie:
G.A.C. „6 Martie“ Cîlnic sută. Astfel, fondul de bază a1 G.A C. lectiviştii au hotărît să-şi mărească
ln răspunsul lor la chemaiea colec­
tiviştilor din Nădăştia Inferioară, co­
lectiviştii din gospodăria agricolă co­
lectivă „6 Martie" Cîlnic, raionul
Sebeş, au ţinut seama de vechimea
gospodăriei, de experienţa acumulată
în decursul anilor şi de posibilităţile
ei de producţie. De aceea, ei s-au an­
gajat să obţină anul acesta în medie
ia hectar cel puţin 2 .2 0 0 kg. grîu,
1.800 kg. orz, 2.00 0 kg. ovăz, 22.0 0 0
kg. sfeclă de zahăr, 1.400 kg. tuiun,
6.000 kg. trifoi uscat şi 50.000 kg. po­
rumb siloz.
Pentru întărirea puterii economico-
financiare a gospodăriei şi asigurarea
fondului central de produse agricole al
statului, colectiviştii din Cîlnic s-au
angajat să livreze stalului pe bază de
contract cel puţin 200 .000 kg. sfeclă
G. A. S. Călan a ferminaf însămîn{aful
cuífurilor din epoca l-a
Mecanizatorii, muncitorii şi tehnici­
enii de la G.A.S. Căian an folosit din
plin iimpui favorabil de lucru din pri­
măvara aceasta. Prin buna organizare
a muncii şi folosirea deplină a capaci­
tăţii tractoarelor şi maşinilor ce ie au
la dispoziţie, ei au reuşit să termine
la 20 martie însămînţatul culturilor din
SAPTAMÎNA MONDIALĂ A TINERETULUI
Ziua luptei pentru pace
Continuîndu-şi manifestările din ca­
drul săpfămînii mondiale a tineretului,
tinerii regiunii noastre au sărbătorit
luni ziua luptei pentru pace. in toate
întreprinderile şi instituţiile, :s? comu­
ne şi oraşe au fost ţinute cu această
ocazie conferinţe despre lupta pentru
pace în întreaga lume. S-a arălat că
Miercuri 25 martie 1959
WHUMIMB
gestive panouri şi grafice de urmă­
rire a realizării principalilor indici
de plan.
încă înainte de a intra în combi­
nat, un panou mare, mobilizator, arar
tă ce indici de utilizare a agregatelor
trebuie realizaţi pentru a câştiga în­
trecerea cu Reşiţa. In faţa pavilio­
nului teknic, un grafic compară indicii
realizaţi de hunedoreni şi reşiţeni. Oa­
menii, la ieşirea din lucru mai ales,
se opresc şi comentează. E bine că
fac aşa.
Peste tot, în fiecare secţie, lozinci
mobilizatoare, panouri şi mai ales
grafice. îmbucurător este si faptul că
aceste grafice, cu mici excepţii, sini
ţinute la zi, oamenii zvînd posibili-
lalea să cunoască operativ ce au
făcut, cit mai au de făcut. Se obser­
vă de asemenea orientarea materia­
lelor gazelelor de perete înspre această
latură a activităţii secţiilor,
k mingul a laminat de la începutul a-
L una martie, ca o încununare a
eforturilor, a adus siderurgişli-
lor hunedoreni succese de seamă.
Planul trimestrial îndeplinit înainte
de termen la principalele secţii, ve­
chile recorduri bătute. Producţia de
asemenea a înregistrat salturi uimi­
toare, numărul tonelor peste plan a-
iingînd cifre impresionante.
Cocsarii, de pildă, au produs peste
plan de la începutul anului şi până
la data de 23 martie, 14.814 tone cocs
metalurgic. Angajamentul lor anual
fiind de 30.000 tone peste plan, există
certitudinea că va fi realizat în doar
jumătate din termenul stabilit. Şi drept
de zahăr, 10.500 kg. floarea-soarelui,
11.0 0 0 kg. porumb, 12 .0 0 0 kg. grîu,
5.000 kg. sătnînţă de trifoi, 60.009 litri
lapte de vacă, peste 8.000 kg. carne.
Din veniturile totale ce le vor ob­
ţine în anul acesta, colectiviştii din
Cîlnic s-au angajat să repartizeze Ia
fondul de bază al gospodăriei 15 la prevederile planului de producţie co­
„6 Martie“ Cîlnic va creşte ia suta de
hectare de la 233.000 lei cit este in
prezent, la 260.000 lei.
In cadrul întrecerii socialiste, colec­
tiviştii din Cîlnic şi-au propus să-şi
îmbunătăţească şepteiul existent prin
creşterea a 10 tăuraşi de rasă şi prin
înlocuirea vacilor cu producţii mici de
lapte cu altele, care dau producţii mari.
Ei şi-au propus să-şi mărească şi fer­
ma de păsări, să construiască din re­
surse proprii coteţe pentru 500 păsări,
să amenajeze prin muncă voluntară
un eleşteu pentru înfiinţarea unei
crescătorii de peşte etc.
G. A. C. „Filimon Sîrbu“
Şibot
întruniţi într-o adunare generală co­
lectiviştii din Şibot au botărit să răs­
epoca l-a. Astfel, au fost semănate 38
ha. cu borceag, 13 ha. cu grîu de n i-
măvară, 30 ha. cu orz, 30 ha. cu ovăz,
27 ha. cu mazăre, 6 ha. cu morcovi ji
alte culturi.
VIRGIL CAZAN
corespondent
tinerii trebuie să-şi aducă o mare con­
tribuţie Ia apărarea bunului cel mai
de preţ al omenirii — pacea.
După expunerea conferinţelor, peste
tot tinerii şi-au exprimat ho*anVea de
a fi exemple în muncă 'şi de a face
tot ce le stă în putinţă pentru întări­
rea păcii în lume.
Agriculturii şi Silviculturii
cu privire la retribuirea muncii membrilor gospodăriilor
agricole colective şi cooperativelor agricole de producţie
III. R ETR IB U IR EA M U N C II
4 pagini 20 bani 1. In sectorul producţiei nerealizare, pentru acei membri din nerală, Ia propunerea consiliu­
vegetale vina cărora nu s-au realizat sarcinile lui de conducere.
de producţie, însă nu mai mult de
Pentru creşterea cointeresării mem­ 10% ; in funcţie de felul culturilor, de gra­
dul de mecanizare a lucrărilor, de ex­
brilor în sporirea producţiei vegetale, — în cazuri de calamităţi naturale perienţa membrilor şi alte condiţii spe­
n se recomandă gospodăriilor colective şi cînd cu toate eforturile depuse de mem­ ciale de muncă din fiecare unitate, se
cooperativelor agricole de producţie să bri nu s-a- realizat producjia-plan recomandă ca retribuirea muncii mem­
introducă şi să extindă ia toate cultu­ fixată la hectar, consiliul de conducere brilor după rezultatele obţinute în pro­
de la rile relribuirea muncii membrilor atît are obligaţia să propună spre apro­ ducţie să se aplice după cum urmează:
după zilele-muncă efectuate cît şi în bare adunării generale reducerea pro­
m i m Pctiila raport cu rezultatele obţinute în pro­ ducţiei planificate la hectar in rapo.t — la culturile cerealiere pă-
ducţie, după cum urmează: cu gradul de calamitate, Iar în funcţie ioase, furajere şi altele, care se
de aceste producţii să se stabilească lucrează de întreaga brigadă,
— pentru realizarea sarcinilor de realizarea, depăşirea şi nereaiizarea
producţie se acordă membrilor zilele- retribuirea să >se calculeze în funcţie
de producţia obţinută de fiecare bri­
muncă efectuate in timpul anului (fără sarcinilor; gadă.
a se întrece zilele-muncă planificate — în situaţia cînd din cauza calami­
Fumaliştii, de asemenea au mers la cultura respectivă) : La culturile care se repartizează pe
cil se poate de bine in luna martie. tăţilor naturale, recolta a fost complect echipe în cadrul brigăzii (culturile pră*
Deşi nu au realizat încă indicele sta­ — pentru depăşirea producţiei sau compromisă, să se considere ca bune şitoare, seminceri, vie, pomi) retribuirea
bilit de Conferinţa regională de par­ a veniiurilor planificate, în afară de zilele-muncă planificate pentru lucră­
tid, fumaliştii de la secţia l-a fur­ zilele-muncă efectuate (fără a întrece rile executate în timpul anului.. se poate calcula în funcţie de producţia
nale, au produs peste plan aproape pe cele planificate), se va acorda obţinută de flecare brigadă sau echipă.
300 ione fontă in 22 zile. Un indice membrilor premii în bani sau în pro­ Stabilirea gradului de calamitate să
de utilizare şi mai frumos au reali­ duse din depăşirea realizată ta cultura se facă pe baza actelor întocmite de in asemenea cazuri acordarea de
zat furnaliştii de la furnalele 5—6 : respectivă, în limita următoarelor pro­ A.D.A.S. sau de secţia agricolă raio­ premii pentru depăşirea producţiei ssu
0786 ione fontă pe nuc. volum ulii. cente : nală. a veniturilor planificate şi reducerea
de ziie-muncă pentru nereaiizarea a-
Oţelării se apropie şi ei de reali­ Introducerea retribuirii muncii
zarea sarcinii trasate de Conferinţa cestor sarcini, se fac în raport cu zilele-
regională de partid. Folosind raţio­ Procentele din de­ Premiile se acordă muncă efectuate de fiecare membru în
nal cuploarele, scurtând durala de ela­ timpul anului Ia culturile respective
borare a şarjelor, ei au produs în in­ DENUMIREA CULTURII păşire ce se acordă în bani sau în pro­ (vezi exemplul I din anexă).
tervalul 1—23 martie mai mult de
3.000 ione oţel Martin şi eledric pes­ drept premii duse Pentru culturile prăşitoare. la
te plan. care lucrările de îngrijire şi re­
Cereale păioase şi leguminoase, coltare necesită multă muncă
Succese deosebite au realizai lami­ (grîu. secară, orz, ovăz, mei, orez, manuală şi nu sînt încă posibili­
natorii. Reamintim cititorilor că aiit fasole, mazăre, linte, soia etc.). 20—30% ln bani sau tăţi de mecanizare, retribuirea se
cei care deservesc laminorul de 800 30-40% în produse
mm. cit şi blumingul. şi-au îndepli­ porumb 20—30% poate calcula, în funcţie de producţia
nit înainte de termen sarcinile pla­ t t »» obţinută de fiecare membru sau fiecare
nului trimestrial. Astfel, numai blu­ GHEORGHE N1S TOREAN floarea-soarelui şi cartofi 30—40% grupă de membri care a executat lu­
miner -- şei de schimb 40-50% In bani crările de îngrijire şi recoltare, pe a-
niiUii şi pină lo dala de 22 marlie alte plante oleaginoase (in de ulei, 30-40% celeaşi porţiuni sau rînduri în cadrul
inclusiv, 11.813 tanc blumuri peste rapiţă, ricin etc.). 20-30% tt tt
prevederile planului. V tt echipelor repartizate la începutul anu­
sfeclă de zahăr, bumbac şi httun lui.
n' unea continuă ou acelaşi entu­ W tt
ziasm. însufleţiţi de realizările in şi cînepă pentru fuior In gospodăriile colective şi co­
obţinute, sid e ru rg iştii hunedoreni ţin Tn bani sau în operativele agricole de producţie
cu orice preţ să justifice încrederea plante furajere (lucernă, trifoi, bor- produse dacă în care s-a hotărît ca retribuit ea
pe care le-a acordat-o partidul şi gu­ ceng, iarbă de Sudan, dughie, sfe­ membrii res­ muncii să se facă în raport cu
vernul. Oţelării Miculic, Bîrlea, No- clă furajeră, fineţe naturale etc.). pectivi au ne­ rezultatele obţinute în producţie
fogan, cocsarii din schimbul condus voie neapărată de fiecare membru sau grupă
de inginerul Căbuţă, laminatorii con­ mică de membri ia culturile pră­
duşi .de maiştrii Andrăşescu şi Trifu, de furaje şitoare se recomandă să se ţină
tinerii jurnalişti de la furnalul tine­ In bani seama de următoarele indicaţii :
relului, întreg colectivul combinatului, legume 20-30% » tt
depun eforturi serioase pentru a-şi 40-50% — în cadrul echipelor să se repar­
Sămânţă de porumb hibrid tt tt tizeze culturile prăşitoare pe membri,
40-50% tt tt diferenţiat, în raport cu posibilităţile
Seminceri în ogor propriu şi trifolié- 20-30% de muncă aie fiecăruia, îneît să poală
ne peniru sătnînţă executa toate lucrările de îngrijire şi
recoltare la timpul optim, iar producţia
Fructe de tot felul inclusiv struguri medie la hectar să se stabilească în
Viţe altoite cal. 1. obţinute peste
procentul de 35% din prod. totală
tru viţei). ....... ... JIL-r-40% .. uV funcţie de fertilitatea solului, in felul
sfirşit angajamentele. GMERAS IM IVAN Port-altói cal. 1. respectîndu-se sta- acesta se vor crea condiţiile: ca fiecare
ajutor miner sul membru să-şi organizeze munca în
30-40% M „} aşa fel îneît să poată executa lucrări
de calitate şi la timp, membrii nu se
Materialul săditor pomicol de cal. 40-50% tt tt vor mai aştepta unul pe altul la lu­
l-a obţinut în cîmpul UI iar pen­ cru, ci fiecare va căuta să meargă cît
tru piersici in cîmpul II de pepinieră. mai devreme la cîmp ca să-şi termine
lucrările într-un timp cit mai scurt, va
Puieţi port-altoi obţinuţi în şcoala căuta să găsească şi să aplice metode
de muncă din ce în ce mai bune pen-
de puieţi 20-30% f) tt
(Continuare în pag. IV-a)
¦mMctutamtoOMai»; mc-v*wr<e*ww>o«)(tam
pundă chemării colectiviştilor din Nă­ La culturile de legume, bumbac tu­ membrilor în raport cu rezulta­
dăştia inferioară. Ei s-au angajat cu tun ctc., se recomandă ca acordat ca tele obţinute în producţia vege­
acest prilej să obţină în medie la hec­ premiilor în bani să se facă in funcţie tală se hotărăşte de adunarea ge­
tar cu 200 kg. grîu, cu 300 kg. porumb, de depăşirea realizată peste veniturile
cu 300 kg. orz, cu 200 kg. floarea- băneşti planificate la aceste culturi.
soarelui şi cu 1.0 0 0 kg. car’ofi mai Aîembrilor capabili de muncă, care Şedinţa grupului de deputaţi
mult decit prevede planul de producţie
pe anul în curs. De asemenea faţă de Hunedoarafără cauze bine justificate, n-au parti­
cipat ia executarea lucrărilor cc le re­ în Marea Adunare Naţională din regiunea
veneau în cadrul brigăzii sau echipei, A La Sfatul popular regional a avut loc ieri şedinţa de lucru
să nu li se acorde premii iar cantită­ !!a grupului de deputaţi in Atarea Adunare Naţională din re-
ferma de vaci cu încă 6 capete vaci L CORNEL ALEXE ţile de produse şi sumele de bani res­ jfgiunea Hunedoara. Deputaţii au discutat cîteva probleme in
de rasă. Colectiviştii vor mări in acest miner pective să fie trecute la veniiurile de g leg ătu ră cu activitatea desfăşurată in ultima vreme şi cu sar-
an ferma de ovine cu încă J00 oi E repartizare pe bază de zile-muncă. !!!cinile care le revin în vederea mobilizării maselor de oameni
peste prevederile planului. ! a i muncii la înfăptuirea hotărîrilor plenarei C. C. al P.M.R.
— peniru nereaiizarea producţiei sau
Pentru asigurea hranei animalelor, a veniturilor planificate, adunarea ge­ !gdin noiembrie 1958.
u nerală să analizeze cauzele şi să ho­ Au. luat ouvîntul deputaţii Nicolae Cătană, Grigore A4ure-
colectiviştii s-au angajat să constru­ tărască reducerea zilelor-muncă efec­ g ş a n , Romulus Zaroni, Ilie Chişerău, Petre Lup, Angela Ji*
iască şi un siloz turn cu o capacitate Steanu, Petre Prodan şi Laszlo Adalbert care au arătat cum
de 50 tone. tuate în timpul anului la cultura res­ p s-a u ocupat de înfăptuirea propunerilor tăcute de alegători. Ei
-gom as p a u subliniat că în ultima vreme au apărut noi construcţii
J pectivă, proporţional cu procentul de psocial-culturale, s-au electrificat sate şi s-a dezvoltat • toarte
ZI D
S A L A R IU p m u lt sectorul socialist din agricultură.
In încheiere, a luat ouvîntul tov. deputat Nicolae Cătană,
pmembru supleant al C.C. al P.M.R., director general al.Combi-
p natului siderurgic din Hunedoara care a arătat cîteva din
isarcin ile actuale care revin deputaţilor pentru traducerea in
p v ia ţă a hotăririlor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958.
— Mai am nevoie de o sem- costume, pardesie, sacouri. rial pe post de miner a atins !!Vorbitorul a subliniat necesitatea mobilizării mai active a
nătură şi gata. Zi. de salariu la exploatarea suma de 102 lei. Minerii din Bmuncitorilor pentru realizarea planului de producţie, acordarea
— Dar ce-ti cumperi Ica, minieră Aninoasa. Vinzătoa- abatajul I, cei conduşi de şefii f|d e ajutor mai concret unităţilor socialiste din agricultură, in-
întrebă secretara, pe femeia rele tiu mai prididesc. Gestio- de schimb Cioica losif, Kelle "ten sitic area lucrărilor agricole de primăvară eic.
•------------------ --------- ¦ ¦ ------------- --------------------
scundă, cu privirea vioaie, nărui magazinului, nu ştie că- Ioan şi Breda Ioan, au extras
cînd îi zări in mină formula- pui raion să mai dea o mină in luna trecută mai mult de
rut unui contract de vinzare de ajutor. De fapt, şi el e o- 900 tone cărbune în afara sar-
In rate. cupat cu încheierea contrac- cinii planificate. Şi ei s-au
— Un aparat de radio „Ba- telor de vtnzare-cumpărare in bucurat de salarii sporite. Ciş-
lada". Aş vrea iasă să intru rate. In numai 6 ore, a indie- tigul lor s-a ridicat tot la su­ Gospodăria de
stat din Mintia a
cit mai repede să obţin sem- iat 10 contracte pentru confec- ma de 102 lei pe post de mi- devenit in ultimul
timp o unitate ma­
năiura tovarăşului director... !Ut unul pentru o maşină de ner. re crescătoare de
animale şi păsări.
Peste cîteva minute, Anas- cusut, 3 pentru aparate de ra- De cîştiguri sporite s-au Ea are o ramură
avicolă foarte dez­
tasia Fodor (Ica), părăsi bi- dio. In 6 ore, prin mina ca- bucurat şi Pistol Ghiţă şi Da-- voltată.
rourile mari ale exploatării sieriţei au trecut mai mult de vid losif din sectorul IV, şi In clişeu : Tov.
Victoria Cursaru
miniere Aninoasa, Indreptîn- 25.000 lei. Alexandru Luca şi Alexandru
du-se veselă spre magazinul Această afluenţă se datoreş- Csergezan din sectorul III, şi
industrial nr. 21. te cîştigurilor sporite realizate Hegedus Daniel şi Cosma Re-
Inăuntru, vînzătoarele nu de mineri luna trecută. Matei mus de la sectorul II şi cei
mai pridideau cu deservirea. Ioan, de pildă, miner, ce efec- de ia sectorul V. admirând primii pui­
Unul dorea un aparat de ra- tuează lucrările de pregătire Şi bucuria de azi o impari şori ieşiţi din in­
cubator.
dio, celălalt o bicicletă, altul in steril intr-o galerie direc- împreună cu familiile lor, ca-
o garnitură de vase em ailate; ţională şi transversală de la re, lună de lună, îşi complec-
o tinără pereche alegea, .o ma- orizontul 6, şi-a realizat sar- tează interiorul locuinţei sau
şină de cusut, iar in incăpe- cinile planului pe luna ce a garderoba cu cele mai utile şi
rea alăturată, in faţa oglinzii trecui in proporţie de 105,5 mai frumoase articole,
Xmari, cîţiva tineri încercau la sută. Drept răsplată, sala- LUCIA LIC1U