Page 81 - 1959-03

Pag. 2
LA HAŢEG
DIN _DOUĂ ÎNTOVĂRĂŞIRI -
o singură gospodărie colectivă
In oraşul Haţeg- existau pînă-
acum cîteva zile două întovără­
şiri agricole — „Ţara Haţegu­
lui“ şi „Retezatul". Recoltele pe
care le-au obţinut haţeganii în
întovărăşiri i-au tăcut să se con­
vingă de superioritatea agricul­
turii socialiste, de justeţea dru­
mului indicat de partid. An de
an întovărăşiţi! au obţinut re­
colte mai bogate ca atunci cînd
îşi munceau pămîntul individu­
al, însă interioare celor obţinute
de gospodăriile agricole colecti­
ve din jur. Acest lucru i-a tăcut
pe mulţi întovărăşiţi să se gîn-
dească la unirea celor două în­
tovărăşiri într-o mare gospodă­
rie colectivă. Comitetul de ini­
ţiativă, format în acest scop, a
pornit la muncă. Şi roadele mun­
cii s-,au concretizat încă din pri­
ma zi. Ţărani muncitori ca Axen-
te Viţionescu, Laurenţiu Tănăs-
oni, Ianăşi Neidoni, Vichente
Andraş, Axente Stănescu au fost
primii care şi-au depus cererile
de înscriere în gospodăria colec­
tivă. Zi de zi alţi ţărani munci­
tori au păşit pe drumul deschis
Colectiva
Satul Uric face parte dintre
cele mai pitoreşti aşezări ha-
ţegane de la poalele Retezatu­
lui. Prin aşezarea lui, satul
oferă locuitorilor săi mari posi­
bilităţi de creşterea animalelor
şi de extinderea livezilor. „Gîm-
pul Corbului" este grînarul a-
cestui sat de munte. An de an,
prin muncă harnică şi pricepu­
tă, sătenii din Urle au smuls
pănuntului lor recolte din ce
în ce mai bune, au îngrijit mai
bine animalele, care le-au adus
venituri tot. mai mari.
Ga să-şi mărească veniturile,
ei au hotărît să-şi unească for­
ţele, să muncească in comun.
Rezultatele bune obţinute de
către membrii C.A.C. „Drumul
socialismului“ din Rîu Bărbat
a constituit pentru ei cel mai
bun îndemn.
Duminică, 22 martie a.c., în
satul Uric s-a sărbătorit inau­
gurarea gospodăriei colective
„Unirea". Intr-o sală frumos
pavoazată s-a adunai întregul
sat. N-au lipsit decît loan P.
Făgaş şi Ion Z. Danciu, ambii
bolnavi. Dar, şi-au trimis şi ei
cererile. Şi cu aceste două ce­
reri din urmă, întregul sat s-a
înscris in colectivă. Cele $7 de
familii ale satului au înscris în
G.A.C. „Unirea“ 287,18 ha. te­
ren din care 93,44 ha. arabii
iar restul păşuni şi livezi, un
număr de 178 animale din care
56 cai, 24 boi, 55 vaci şi bivo­
liţe şi 43 oi şi capre.
Noii colectivişti au înscris
In raionul Alba s-au obţinut
unele succese in munca de con­
tractări de cereale şi floarea-
soarelui. Ele sînt însă sub pos;-
biliităţi.
Pentru asigurarea fondului
central de produse agricole al
statului, organele întreprinderi«
„Recolta“, raionul Alba au con­
tractat anul trecut cu unităţile
agricole socialiste 106 tone grîu,
139 tone porumb şi peste 20
tone floarea-soarelui.
Odată cu lărgirea sectorului
cooperatist — socialist din a-
gricultura -raionului, a crescut
şi posibilitatea de contractare
a cerealelor şi a llorii-soarelui
de către întreprinderea „Recol­
ta“. Ca urmare a acestui fapt,
pină în prezent, gospodăriile
agricole colective şi întovărăşi­
rile din raionul Alba au con­
tractat spre a livra în acest
an statului peste 250 tone grîu..
276 tone porumb şi 66 tone
floarea-soarelui..
Colectiviştii — în fmnten
acţiunii de contractări
Acolo unde comitetele comu­
nale de piartid şi comitetele exe­
cutive ale sfaturilor populare
comunale, au desfăşurat o in­
tensă muncă politică în rîndul
colectiviştilor şi întovărăşiţilor, La produsul porumb s-a reali­
aceştia au înţeles însemnăta­
tea asigurării fondului central
de produse agricole al statului
şi au contractat cantităţi cores­
punzătoare de cereale şi floa­
rea-soarelui, în comparaţie cu
suprafaţa cultivabilă cu aces­
te culturi. De pildă, în adunarea
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1324
EEa^wazsaasa
Din activitatea
organizaţiilor de partid
Acordă afenfie muncii de primire în partid
de primii înscrişi. Duminică, 22 prezentarea dării de seamă a co­
martie cele două întovărăşiri mitetului de iniţiativă, în sunet De la alegerea noilor or­ Aşa se face că în această
gane conducătoare de partid, perioadă un număr de 17
s-au unit într-o singură gospo­ de trompetă şi răpăit de tobe, un organizaţia de bază P.M.R. mineri şi muncitori fruntaşi
de la sectorul 11 al minei au devenit candidaţi de par­
dărie colectivă care numără 230 grup de pionieri au adus salu­ Uricani (secretar loan Or- tid. Printre aceştia se numă­
dog) a pus un accent deose­ ră minerii loan Ileş şi Con­
de familii şi posedă o avuţie ob­ tul lor noilor c ,'ctivişti. urîn- stantin Chiriac, electricianul
bit pe întărirea muncii de Petre Hanciu şi alţii, oa­
ştească de 527 ha. teren, 94 du-le prosperitate. primire în partid. In acest
scop, membrilor de partid li meni pe a căror grafice, lună .
vaci, 4 boi, 33 cai, 138 care şi Colectiviştii au trecut apoi la s-a trasat ca sarcină să se de lună, sînt înscrise însem.- <
ocupe cu răspundere de e- nate depăşiri de plan.
căruţe, 126 pluguri, 92 grape, alegerea consiliului de conduce­ ducarea tuturor muncitorilor
fruntaşi, să-i pregătească şi Tot in acest interval de
13 semănători pentru porumb, re. Qiscuţiile purtate in jurul să-i ajute cu răbdare pentru timp, un număr de 4 candi­
12 prăşitori, un trior, un ate­ fiecărui colectivist, propus în a putea deveni candidaţi ele daţi, cărora le-a expirat sta­
partid. Ca urmare a muncii giul de candidatură, au deve­
lier de fierărie şi alt inventar. consiliul de conducere al gospo­ In satele şi oraşele raionului Alba funcţionează un număr desfăşurate de comunişti în nit membri de partid. Prin­
dăriei, au arătat grija colecti­ de 39 de cursuri de îndrumare unde femeile muncitoare şi gos­ rindurile muncitorilor, iot tre aceştia se numără şi har­
-fc viştilor pentru a alege in frun­ podinele îşi îmbogăţesc cunoştinţele politice şi agrozootehnice. mai mulţi dintre aceştia au nicul miner Vasile Drăgan,
tea gospodăriei pe cei mai cins­ înţeles că locul lor este ală­ căruia pentru activitatea des­
Duminică, membrii noii gos­ tiţi şi buni gospodari din Haţeg. IN CLIŞEU : Aspect de la cursul de îndrumare politică a turi de comunişti şi au cerut făşurată in producţie şi in
podării agricole colective, căreia Şi, într-adevăr, se poate spune femeilor din comuna Sîntimbru. să fie primiţi in rindurile munca obştească Da fost re­
i-au dat numele de „Ţara Ha­ candidaţilor de partid. dus stagiul de candidatură
ţegului", s-au întrunit pentru a că cei 11 membri aleşi în con­ cu 6 luni.
sărbători festiv acest eveniment.
siliu îndreptăţesc cinstea ce Ie-a
Fosta sală de gimnastică a
şcolii medii din localitate a de­ Form e variate şi atractivefost acordată. Ca preşedinte al
venit neîncăpătoare cu acest pri­ gospodăriei agricole colective a în munca cu cartea
lej. fost ales Laurenţiu Tănăsonî,
iar ca preşedinte al comisiei de
In prezidiul adunării de con­
stituire au luat loc activişti de revizie Ion Stan. Cartea constituie unul din ganizat cile o expoziţie pe tema Curs de instruire a agitatorilor
partid şi de stat, colectivişti. To­ puternicele mijloace de educare „Cartea tehnică în sprijinul
varăşul Teodor Mureşan, prim- Sărbătoarea colectiviştilor din multilaterală a oamenilor. Ea minerului“, recenzii asupra unor
secretar al Comitetului raional Haţeg s-a încheiat cu un bogat
P.M.R. Haţeg, în cuvîntu! său a
subliniat importanţa evenimen­ şi frumos program artisic la exercită o mare influenţă asu­ cărţi tehnice, cum ar ti. de In munca politică de masă nizat pe lingă fiecare orga­
tului ce-1 trăiesc astăzi ţăranii ta U.M. Cugir. un real folos nizaţie de bază cite un curs
colectivişti din Haţeg. După care şi-au dat concursul cadre­ pra formării concepţiei despre exemplu, „Exploatarea zăcămin­ l-au adus cei peste 370 agi­ de instruire- al agitatorilor,
le didactice de la Pîclişa şi ele­ lume şi viaţă, asupra educării telor de cărbune după metode tatori de aici. Cu sprijinul in cadrul acestor cursuri, se­
de vii şcolii medii din Haţeg. oamenilor muncii in spiritul mo­ avansate“, etc. Tot la clubul lor, organizaţiile de bază din cretarii organizaţiilor de ba­
ralei comuniste. De aceea, bi­ cadrul uzinei au mobilizai ză predau agitatorilor lecţi­
bliotecile cluburilor sînt chema­ minerilof din Aninoasa cărţile mai uşor masele de munci­ ile cuprinse în broşura „Lec­
tehnice sini popularizate prin tori la lupta pentru îndepli­ ţii pentru cursurile cu agita­
nirea sarcinilor de producţie, torii“ editată de către secţia
lapoalele R eteza tu lu ite sa desfăşoare o activitate expunerea acestora la locuri vi­ pentru scăderea continuă a de propagandă şi agita­
susţinută pentru popularizarea zibile şi frecventate, ori prin preţului de cosi al produse­ ţie a Comitetului regional
cărţii, folosind în acest scop staţia de radioţicare. Şi biblio­ lor, pentru îmbunătăţirea ca­ P.M.R. Pînă în prezent la
lităţii acestora. toate cursurile s-au predai
totodată in tinăra lor gospodă­ au hotărît să înceapă cit de ca- cele mai variate forme ale mun­ teca clubului U.R.U.M, Petro­ primele două lecţii din bro­
rie 54 care şi căruţe, .53 plu­ rînd construirea unui sediu, a cii cu cartea. şani întrebuinţează felurite me­ Pentru cunoaşterea temei­ şură. Merită subliniat fap­
tode pentru popularizarea căr­ nică a celor mai variate me­
guri, 43 grape, 4 semănători do unor magazii şi grajduri şi au Atragerea in rîndul cititorilor, ţii tehnice. Printre acestea, re­ tode ce trebuie folosite de tul că acestea au fost exem­
mai ales a muncitorilor direct cenzia privitoare la cartea către agitatori. în scopul ri­
porumb, 10 prăşitori, o moară cerut sprijin tehnic organelor productivi, organizarea popu­ „Turnarea în coj“ a fost pri­ dicării la un nivel mai înalt plificate cu aspecte concrete
larizării cărţii prin mijloace c a ; mită cu viu interes de către a muncii, politice de masă,
si un atelier de fierărie. de partid şi de stat. De ase­ expoziţii de cărţi sau coperte, muncitorii prezenţi la recenzie recent, Comitetul de partid legate de activitatea practică
panouri, afişe, cit şi munca de de la U . M. Cugir a orga­
In prima lor adunare gene­ menea, colectiviştii din Uric au masă a bibliotecii sindicale, Sînt însă unele cluburi în a uzinei, de munca oameni­
rală. colectiviştii din Uric şi-au cerut sfatului popular să ur­ prin folosirea recenziilor, seri­ ca-re popularizarea cărţilor be­
genteze lucrările de comasare a lor literare şi de ghicitori, pro­ letristice se face cu prioritate, lor de aici.
ales' consiliul de conducere for­ terenurilor. cese literare, citiri in colectiv, neglijîndu-se aproape în între­
mat din cei mai destoinici ţă­ Cresc rindurile organizafiei de partid
rani muncitori ca Pamfil O- Luînd cuvintul în adunarea întilniri cu scriitorii etc. sînt gime, interesul faţă de difuza­
prişe, loan Poroabă, Gheorghe festivă, tov. Gheorghe Oprines- acţiuni şi metode pe care biblio­ rea cărţii tehnice în masă. Aşa Printre organizaţiile de 5—7 candidaţi de partid.
Pui, Aurel Manicea şi alţi 3 cu, preşedintele sfatului popu­ tecile trebuie să le includă în stau lucrurile la Simeria, Că-
colectivişti. Ca preşedinte a lar raional, loan Dinu, direc­ planurile lor de activitate. lan şi Cugir. partid din raionul Orăştie Ceea ce nu trebuie trecut cu
fost ales candidatul de. partid tor al grupului de construcţii
ha n Oprean. Bibliotecile cluburilor din re­ Nu este rău că unele biblio­ care muncesc cu răspundere vederea este faptul că toţi
şi montaje energetice nr. 1 Pa- giunea noastră au fost înzestra­ teci ale cluburilor dovedesc in­
Numeroşi colectivişti ca Vio- roşeni, Nistor Nistoreseu, pre­ te in aceşti ani cu zeci de mii teres pentru popularizarea şi şi obţin rezultate pozitive în candidaţii primiţi de către a-
rel Fârhat, loan Bohsîn, Mun- şedintele G.A.C. Rîu Bărbat, şi de volume. Acestea formează un difuzarea cărţilor beletristice,
teanu Lr.odor, Talia Făgaş şi alţii, au felicitat pe colectiviştii fond bogat, un mijloc puternic dar este necesar ca atenţia lor
alţii, şi-au exprimat în cu- de educare a oamenilor. Se să fie îndreptată şi spre cartea
pot da multe exemple de oa­ tehnică, răspmdirea şi studierea munca de primire in partid ceste organizaţii de basă sini
vintul lor hotârîrea de a mun­ din noua gospodărie „Unirea meni care cu ajutorul cărţii au
ajuns la un nivel de cultură a- căreia sprijină în mod concret se numără şi organizaţia dc muncitori care lucrează ne­
ci cu nună pentru dezvoltarea şi i-au asigurat de un preţios vansat, oameni ca,.Vaier Lăbu- buna desfăşurare a procesului
neţ, prim-maistru la cuptoarele de producţie. partid de la U. Al Cugir. mijlocit în producţie. Pot fi
tinerei, gospodării colective. Ei sprijin tehnic şi. moral pentru Martin ale Combinatului side­
rurgic din Hunedoara, sau ca Cunoscind aportul pe care car­ De la începutul acestui an, amintiţi, printre aceştia, fre­
au discutat apoi despre posibi­ a putea realiza planurile lor loan Moisei, .care din muncitor tea îl poate aduce la ridicarea
a devenit inginer şei de schimb cunoştinţelor profesionale şi de deşi n-au trecui nici 3 luni, zorul Teodor Putu, şlefuito­
lităţile locale pe care le au şi viitoare. la furnale. cultură generală în rîndul mun­
citorilor, conducerile cluburilor au !ost primiţi. în rindurile rul loan loan, lăcătuşul Ma­
srea. ¦¦ = ------------------ - Acordînd atenţie cuvenită sînt chemate să acorde atenţia
popularizării şi difuzării cărţii cuvenită organizării tuturor for­ candidaţilor de partid un nu­ nia Săbău, turnătorii Gh.
Consfătuire cu bibliotecarii şi mai ales a celei tehnice, une­ melor în munca de masă cu
le biblioteci ale cluburilor din cartea, fiindcă de acest lucru măr de 51 muncitori fruntaşii ¦Georgi'uTescu şi'Cristea Opri-
regiune au organizat expoziţii, depinde în mare măsură contri­
De curînd secţia învăţjimînt munal, a organizat cu sprijinul recenzii şi alte forme cunoscute buţia pe care trebuie să o adu­ Majoritatea acestora au făcut ca, tîmplarii loan Gherman,
şi cultură a sfatului popular re­ cadrelor didactice 16 cercuri de pentru râspindirea cărţii in
gional şi biblioteca regională, au citit. Activitatea acestora se des­ rîndul oamenilor muncii. Aşa, că biblioteca în educarea ma­ parte din activul fără de par­ lustruitoarea Terezia Oniciu
organizat la biblioteca sătească făşoară pe baza planurilor de de pildă, bibliotecile cluburilor
din Sarmizegetusa, raionul Ha­ lectură, care cuprind în prezent din Aninoasa si Lonea au or- selor largi de oameni ai muncii. tid şi au fost folosiţi de către şi alţi -mulţi muncitori frun­
ţeg, o consfătuire privind activi­ teme axate pe sprijinirea campa­
tatea cercurilor de citit, ia care niei agricole de primăvară. </ VVVVVV\ / VîV S < A Ţ organizaţiile de bază în nu-, taşi în producţie.
au participai bibliotecarii raio meroasele acţiuni pe care a- Alţi 42 tovarăşi care în
nali şi bibliotecarii săteşti. In cadrul consfătuirii a rezul­ ceştea le-au întreprins.
tat că asemenea cercuri de citit, perioada de candidatură au
Trebuie făcută menţiunea că cu o justă orientare, există şi în Cele mai bune rezultate dovedit că sînt demni să
biblioteca sătească din Sarmize­ satele Vinerea, Atiercurea, Geoa- le-au obţinut în această mun­
getusa, îndrumată de comitetul giu, Gîrbova etc. că organizaţiile de bază de poarte înaltul titlu de ¦mem­
comuhal de partid şi comitetul la mecanică I, turnătorie şi
executiv al sfatului popular co­ V. MUREŞAN tîmplăria nouă, care au pri­ bru al partidului, au fost pri­
corespondent miţi recent în rîndul mem­
mit în această oerioadă cite brilor de partid.
- Z - A«''
I N K A \l # IU IL A IL A p iu m u T A T IE
M ă r i poate fi intensificată
generală ţinută la G.A.C. „Dru­ reale şt floarea-soarelui a fost Aşa se face că din cantităţile
mul Iu«' Lenin“ din satul Ce­ urmat şi de ţărani«' întovărăşiţi prevăzute a se contracta cu in-
tea. comuna Benic, colectiviştii din raion. Printre cei care au tovărăşiţii din comuna Mihalţ
au contractat 240 kg. porumb contractat cantităţi corespunză­ nu s-au contractat decît 23 la
la fiecare hectar cultivat cu a- toare la hectar sînt întovărăşiţi!' sută la grîu şi 61 la sută la
ceastă cultură. din satul Galtiu, comun? Sîn­ floarea-soarelui.
timbru, cei din Bărăba-nţ Mi­
De asemenea, ei au contrac­ jeşti şi din alte sate. ’ Similar s-a procedat şi la
tat spre a livra statului, de pe Întovărăşirile din satele Tibru
o suprafaţă de 2 hectare, 700 Mai sînt insă unele comitete şi Craiva, — aparţinătoare co­
kg. floarea-soarelui, revenind executive ale sfaturilor populare munei Cricău — unde nu s-a
astfel 350 kg., floarea-soarelui comunale şi unele comitete co­ acordat sprijinul cuvenit orga­
contractată la fiecare hectar. munale de partid care n-au a- nelor întreprinderii „Recolta“,
cordat atenţia cuvenită muncii de către sfatul popular şi co­
La fel au procedat şi colec­ politice în rîndul întovărăşi- mitetul comunal de partid, în
tiviştii din C.A.C. „N. Bălces- ţilor pentru ca aceştia să apre­ scopul organizării adunărilor ge­
cu“ -Şard. cieze just posibilităţile ce le au nerale. De aceea, unităţile a-
gricole cooperatist-socialistc din
Cu excepţia a două-trei gos­ şi să contracteze ca atare can­ raionul Alba, n-au contractai
podării colective din raion, nou pînă in prezent decît 34,2 la
înfiinţate, unde incă nu s-au tităţi corespunzătoare de cereale sută din cantitatea de grîu ce
ţinut adunări generale pentru şi floarea-soarelui. s-a prevăzut şi 77,7 la sută din
stabilirea cantităţilor ce se vor Este nepermisă atitudinea co­ prevederile la produsul porumb.
contracta, colectiviştii au ana­ mitetului executiv al sfatului
lizat cu mult simţ de răspun­ Hotărîrjle în vigoare prevăd
popular şi a comitetului comu­
dere posibilităţile ce le au şi au nal de partid din Mihalţ care că acţiunea de contractări a
contractat cu întreprinderea
„Recolta“ cantităţi mai mari de au muncit slab in vederea asi­ cerealelor şi florii-soarelui să
floarea-soarelui şi cereale, decît gurării fondului central de pro­
se încheie odată cu începerea
cele prevăzute. duse agricole al statului şi
Cantităţile prevăzute de către lucrărilor agricole de primăvară,
n-au îndrumat întovărăşirile
colectivişti pentru a fi contrac­ cel tîrziu pînă la 20 martie. Or,
tate în acest an au fost astfel pentru a ţine adunările genera­
realizate aproape sută la sută. le în care membrii acestora să aceste termene sînt deja tre­
zat de către G.A.C. din raion stabilească cantităţile ce le vor cute.
prevederile in proporţie de
sută la sută, iar la grîu in pro­ contracta. In cîteva zile însă, se pot
porţie de peste 95 la sută. La Lipsită de ajutorul organe­
produsul floarea-soarelui pre­ obţine rezultate frumoase. Pro­
vederile au fost depăşite cu pes­ lor locale, întreprinderea „Re­
te 31 la sută. blema asigurării fondului cen­
colta“ n-a încheiat contracte
Faţă de posibilităţi — tral de produse agricole al sta­
pentru cereale şi floarea-soare­
cantităţi mici contractate tului trebuie privită cu răspunde­
lui decît cu o parte dintre în­
Exemplul colectiviştilor cu re de către sfaturile populare co­
privire la contractările de ce­ tovărăşiţi. Astfel, cantităţile de munale şi trebuie sprijinită dc
cereale şi floarea-soarelui con­
către comitetele comunale de
tractate pe întovărăşire, sînt
partid şi organizaţiile de bază
mult sub posibilităţi.
din întovărăşiri şi gospodării
agricole colective.