Page 82 - 1959-03
P. 82

Nr. 1324                                                                                                                     'DRUMUL SÖWAL1SMULU1                                                                                                                                                                                                                                           Pag. 3

                                                                                                    KSBSK3STÄS3KSSS

                                                                                                                                                                                       Mai multă preocupare

                                                                                                                                                                         fafă de îndeplinirea angajamentului

Măsuri concrete                                                                                                      DE Lfi JDB                                            Răspunzînd chemării patriotice iar din deşeuri au fost recupe­                                                                                                                       Ar fi nedrept să se afirme eă
                                                                                                                                                                         adresată de cele 8 întreprinderi rate 1.000 kg. fire.                                                                                                                               în decursul primelor două luni
                                                                                                                                                                         din Capitală colectivul fabricii Aceste rezultate, care nu og­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ale anului, colectivul acestei fa­
          nm ltati, hunt                                                                      Cîteva realizări                  Un puternic curent de aer                de ciorapi „Sebeşul“ s-a angajat lindesc deloc posibilităţile reale                                                                                                                 brici nu a avut de întîmpinai o
                                                                                                                             ne-a izbit din faţă. Era curen­             să realizeze în decursul acestui ale fabricii, sînt umbrite mai                                                                                                                     serie de greutăţi în îndeplinirea
                                                                                         L a chemarea celor 8 între­         tul provocat de ventilatoarele                                                                                                                                                                                                  planului de producţie şi pe care
                                                                                               prinderi din Capitală, n-a    din secţia de mobilare, acolo               an economii în valoare de mult de rebuturi şi de consumul                                                                                                                           le-a înfruntat cu succes. Acuma
                                                                                        intîrziat să răspundă şi ' colec­    unde munceşte şi Zoltan Lasz­                                                                                                                                                                                                   însă, cînd totul a intrat în nor­
                                                                                        tivul fabricii „Vidra". Printre al­  lo. Aici se calcă lină (cu ma­              300.000 lei.                                  mare de ace de la secţia circu­                                                                                                       mal, nu încape îndoială că pro­
                                                                                        tele, harnicul colectiv s^a an­      şini ce dezvoltă o temperatură                                                                                                                                                                                                  blema economiilor poate şi tre­
   Chemarea celor 8 întreprinderi          din Cluj, de a produce din ace­              gajat să sporească randamen­         de aproape 200 grade Celsius),              Aceste economii urmează a fi lare, care numai în luna febru­                                                                                                                        buie să-şi ocupe locul cuvenit în
din Capitală a fost adusă la cu­           eaşi cantitate de piele cît mai              tul de prelucrare a pieilor cu       se piaptănă şi se scarmănă.
noştinţa întregului colectiv al            multe perechi de încălţăminte, de            un procent. Acest randament a                                                    realizate pe seama creşterii pro­ arie a fost-depăşit cu 1,200 buc.                                                                                                                 atenţia organelor competente.
fabricii intr-o consfătuire de pro­        îmbunătăţirea evidenţei, de con­             fost depăşit cu mult, astfel că         Am mai trecut apoi prin sec­
ducţie. Muncitorii, tehnicienii şi         fecţionarea de lozinci mobiliza­             numai pînă in 20 martie a.c.,        ţia de prelucrat vinat — fai­               ductivităţii muncii cu unu !a Cum se explică toată această                                                                                                                             De aceea, este necesar ca în
inginerii au primit-o cu entuzi­           toare etc. In consfătuirile de pro­          valoarea economiilor la blănuri,     moasa garderobă a vulpilor,                                                                                                                                                                                                     termenul cel mai scurt, comite­
asm, şi atunci, s-au născut pe             ducţie pe grupe sindicale şi pe              se ridică la peste 23.000 lei.       lupilor şi iepurilor. L-am cu­              sută, economisirii a 2.000 kg. stare de lucruri ?                                                                                                                                   tul de întreprindere să organize­
Ioc angajamentele. Fiecare mun­            secţii, s-a analizat întotdeauna,                                                 noscut apoi pe şeful secţiei, Ion                                                                                                                                                                                               ze întrecerea între brigăzi şi
citor şi tehnician au găsit rezer­         pe lîngă alte probleme şi felul                 Tot în vederea obţinerii de       Duncea şi. in sfirşit am cunos­             materie primă, reducerii consu­ In primul rînd trebuie să re­                                                                                                                       secţii avînd ca obiectiv realiza­
ve pentru a realiza economii de            cum fiecare muncitor şi tehnici­             însemnate economii, s-a pus          cut-o pe tînăra ingineră Irina                                                                                                                                                                                                  rea a cît mai multe economii, cu
piele, meşină, talpă, lac, clei,           an se preocupă de realizarea an­             problema reutilizării zemurilor      Jaksz. Aceasta din urmă, o                  mului de ace cu 2 la sută, re­ marcăm faptul .că la fabrica                                                                                                                         sprijinul conducerii tehnice să
cuie, aţă şi alte materiale. După          gajamentelor privind economiile,             de crom, căci s-a constatat că       fată de înălţime obişnuită, cu                                                                                                                                                                                                  stabilească concret telul în care
consfătuire, s-a calculat valoarea         Consfătuirile de producţie au de­            in baie râniine aproximativ ju­      pârul scurt, frumos pieptănat,              ducerii consumului de energie e- „Sebeşul“ nu a tost stabilit un                                                                                                                    se va tace urmărirea angaja­
tuturor angajamentelor, s-au mai           venit astfel prilejuri pentru                mătate din cantitatea de bicro-      cu ochi albaştri, îmbrăcată cu                                                                                                                                                                                                  mentelor. Urmărirea lor trebu'e
adăugat economiile de energie e-           schimburi de experienţă, pentru              mat în flotă. In felul acesta,       un halat cenuşiu, a venit în                lectrică cu 18.000 kw, reducerii plan de măsuri concrete pentru                                                                                                                     tăcută cu minuţiozitate şi la in­
lectrică, de transport etc. şi s-a         extinderea metodelor înaintate.              numai in lunile februarie şi         fabrică numai din august anul               cheltuielilor de secţii cu 50.000 realizarea de economii şi prin                                                                                                                    tervale cît mai scurte, pe baza
văzut angajamentul întregului                                                           martie (pînă in ziua de 20),         trecut. Cu toate acestea este a-                                                                                                                                                                                                unor graiice bine întocmite. De
colectiv : 125.000 lei pînă la sfîr-         Măsurile tehnico-organizatorice            s-au economisit 520 kg. bicro-       preciată de colectivul in care lu­          lei etc. Toate acestea sînt obiec­ urmare lipseşte o urmărire sis­
                                           însoţite de o largă muncă poli­              mat de sodiu, 190 kg. acid sul­      crează. Venită cu un bogat ba­              tive însemnate, extrase din pla­ tematică a economiilor realizate                                                                                                                   asemenea, rezultatele cele mai
şitul anului.                              tică de masă, nu puteau să nu                furic şi 50 kg. glucoză.                                                                                                                                                                                                                                             bune trebuie popularizate la sta­
                                           dea rezultatele scontate. Reali­                                                  gaj de cunoştinţe‘ teoretice că­            nul de măsuri tehnico organiza­ în secţii.- (Aceasta, în cazul cînd                                                                                                                 ţia de amplificare şi gazeta de
   Odată angajamentul stabilit,            zările colectivului fabricii „Arde­             O contribuţie însemnată şi-au                                                 torice întocmit la începutul anu­ ar fi ceva de urmărit)-. Dar cum                                                                                                                  perete pentru a menţine în per­
întregul colectiv al fabricii a            leana" din Alba Iulia, din pri­              adus-o şi inovatorii fabricii.       pătate in facultate, se străduieş­
pornit lupta pentru realizarea             mele două luni ale acestui an,               Astfel, inovatorul Martin Reitz                                                  lui. Dar, concret, ce anume s-a secţiile şi brigăzile n-a’u fost an­                                                                                                                manenţă vie întrecerea,iar între
lui. Cum era şi firesc, conduce­           demonstrează hotărîrea fermă a               a prezentat in luna februarie        te să le aplice in practică. Şi             înfăptuit pentru ducerea la înde­ trenate în întrecere pe baza u-                                                                                                                   fruntaşi şi restul colectivului să
rea fabricii, împreună, cu comi­           tuturor muncitorilor şi tehnicie­            a.c. inovaţia : „Nou proces pen­                                                 plinire a angajamentului amin­ f nor asemenea obiective, este nor­                                                                                                                  fie organizate schimburi de expe­
tetul de întreprindere, sub în­            nilor nu numai de a realiza an­              tru vopsirea pieilor de bovine       se poate spune că a reuşit. E-              tit mai sus, este greu de preci­ mal să lipsească şi urmărirea                                                                                                                      rienţă. Astfel, de-a lungul celor
drumarea organizaţiei de par­              gajamentul ce şi l-au luat, dar              Bueno“, care aduce anual eco­                                                    zat. Se poate afirma însă că nu lor.                                                                                                                                                trei trimestre ce au mai rămas
tid, au luat măsuri tehnico-orga-          şi pentru a-I depăşi. In luna ia­            nomii în valoare de 50.000 lei.      conomiile de bicromat de sodiu                                                                                                                                                                                                  din anul în curs, colectivul fa­
nizatorice care să creeze condiţi­         nuarie şi februarie, de pildă, va­           Prin aplicarea acestei inova­                                                    a existat o preocupare serioasă Vinovaţi de toate acestea se                                                                                                                        bricii „Sebeşul“ va putea realiza
ile pentru economisirea de cît             loarea economiilor, numai prin-              ţii se înlocuiesc anumite faze       i se datoresc şi ei.
mai multe materiale. Aşa de                tr-o croire mai raţională a pielii           manuale (blencluitul la perie)                                                   în această direcţie.                       fac atît conducerea întreprinderii,                                                                                                      economii importante, ajungîn'd
pildă, s-a luat măsura de a se             şi meşinei se ridică la suma de              cu vopsitul în flotă. Totodată          In fiecare atelier, economi­
introduce în fabricaţie cîte două          9.600 Iei. Din această sumă,                 se fac importante economii de                                                    Ne aflăm la stîrşit de trimes­ cit şi comitetuil de între­                                                                                                                          să-şi îndeplinească angajamen­
programe zilnic, s-a extins me­            1.581 lei a fost realizată de mun­                                                sind centimetru cu centimetru
toda de croire cu tipare combi­            citoarea Ana Moldovan, 1.315                                                                                                  tru. Rezultatele obţinute în pe­ prindere care trebuia-u. în­                                                                                                                       tul luat prin răspunsul la chema­
nate la toate locurile de muncă,           lei de Ana Bîrs, 966 lei de A.                                                    blănurile, realizind economii la
s-au întreprins acţiuni pentru în­         Mandrosca, 502 lei de P. Neam-                                                                                                rioada care s-a scurs de la înce­ că de la începutul anu­                                                                                                                           rea celor 8 întreprinderi din ffia-
locuirea calapoadelor vechi cu             ţu, 434 lei de A. Haţegan etc. în                                                 chimicale, harnicii muncitori de                                                                                                                                                                                                pitală.
altele noi, s-a îmbunătăţit evi­                                                                                                                                         putul anului pînă în prezent,                 lui, să stabilească un plan de
                                                                                                                             la „Vidra" îşi duc la îndeplinire           (bineînţeles acelea care s-au pu­             măsuri concrete privind organi­
                                                                                                                                                                         tut deduce din realizarea planu­              zarea şi urmărirea întrecerii so­
                                                                                                                             angajamentele luate.                        rilor lunare), nu îndreptăţesc                cialiste pe baza angajamentului
                                                                                                                                                                         cîtuşi de puţin aşteptările. Bună­            luat. De asemenea, biroul orga­
                                                                                                                                                                         oară, productivitatea muncii în               nizaţiei de bază, care s-a preo­
                                                                                                                                                                         lunile ianuarie şi februarie a                cupat prea puţin de această pro­
                                                                                                                                                                                                                       blemă, ar. ti trebuit să îndrume,
                                                                                                                                                                         fost îndeplinită în proporţie de              şi să controleze mai mult felul

                                                                                                                                                                         99,5 la sută. S-a realizat în a-              cum conducerea fabricii creează
                                                                                                                                                                                                                       condiţii pentru realizarea anga­
                                                                                                                                                                         cesle două luni o economie de

                                                                                                                                                                         1.500 kw. la energia electrică, jamentului.

                                                                                        chimicale.

                                                                                        In vizită la cei mai buni            importante economii

 denţa prin grafice a economiilor          aceste două luni, s-au făcut eco­            Orice vizitator al fabricii          la combustibil conventional
 în producţie la fiecare loc de            nomii însă şi la alte materiale.                    „Vidra" din Orăştie va fi
 muncă. Pentru a reglementa con­           Pe întreaga fabrică, valoarea lor            condus mai intîi acolo unde             Colectivul depoului G.F.R. din           deopotrivă pe realizarea şi depă­               Muncitoarelor de la sec­                                                                                                            n-ar trebui să le dea de gîn-
 sumul de curent electric s-a îm­          întrece suma de 17.000 (ei.                  blănurile se mai găsesc încă in      Teiuş s-a alăturat chemării color           şirea sarcinilor de plan şi pe în­            ţia circulare a fabricii, de                                                                                                          dit?
 bunătăţit reţeaua de alimentare                                                        stare brută: hala bazinelor.         8 întreprinderi din Capitală, an-'          făptuirea angajamentelor privind              ciorapi „Sebeşul", li se cere
 cu energie electrică, urmînd ca              In luna martie, economiile nu             Privirea ii este atrasă de niş­      gajîndu-se să realizeze cît mai             economiile.                                   multă atenţie in timpul ser­                                                                                                                             ir
 în timpul cel mai scurt să fie            s-au calculat, întrucît contribuţia          te bazine mari de formă semici-      multe economii în producţie. Pe                                                           viciului. Cu acest fel de a                                                                                                             Posturile utemiste de con­
 complect reînnoită.                       unor elemente va putea fi cunos­             lindrică in care se învirtesc        întreg anul, muncitorii şi tebn;-              Rezultatele de pînă acum, do­              lucra, tovarăşele Maria Masn-                                                                                                         trol au un rol deosebit de
                                           cută după expirarea întregii                                                      cienii acestui depou şi-au propus           vedesc că la depoul G.F.R. din                ciulea şi Mariana Slreifild,                                                                                                          important în lupta pentru
    Paralel cu aplicarea acestor           luni. După calculele operative               neobosit nişte tambun cu pa­          să economisească combustibil               Teiuş, întregul colectiv munceş­              se pare că nu se prea îm­                                                                                                             înlăturarea risipei de mate­
 măsuri de ordin tehnic, comite­           însă, se prevede o valoare mult              lete, de mormane de blănuri în       convenţional, materiale feroase             te cu hotărîre pentru a realiza               pacă. Că doar... de, „n-are                                                                                                           riale şi a rebuturilor. Criti-
 tul sindical s-a preocupat de in-         ridicată. Aceasta înseamnă că e-             diferite faze de prelucrare. In      şi neferoase, uleiuri etc., în va­          cît mai nîţilte economii în pro­              voie omul să mai scoată o                                                                                                             cind şi siimuTtnd, după caz,
' tensificarea întrecerii socialiste,      conomiile repartizate primului               tamburii aceştia, blănurile se        loare totală de 300.000 Iei. Oda­          ducţie. Numai în luna februarie               vorbă, sau să mai privească                                                                                                           alegînd cele mai semnificati­
 de extinderea iniţiativei colecti­        trimestru vor li realizate si de­            spală, se argăsesc şi. se vop­        tă angajamentul luat, colectivul                                                         în altă parte decît la ma­                                                                                                            ve aspecte din viaţa între­
  vului fabricii „Janos Herbak"            păşite.                                      sesc. Conducte divers colorate        depoului a pornit cu toate forţe­          s-au economisit 243 tone combus­                                                                                                                                                    prinderii, ele pot deveni un
                                                                                        ornează pereţii acestei hale,         le la îndeplinirea lui. S-au luat          tibil convenţional şi importante              şină ?“ Aşa se întîmplă că
                                      —             r.'                                 făcînd totodată „legătura“ in­        desigur măsuri ’de către condu­                                                                                                                                                                                                animator de seamă al între­
                                                                                        tre bazine.                           cerea depoului, de către coniile-          cantităţi de alte materii şi                  maşinile lor mal funcţionea­                                                                                                          cerii socialiste.
REDUC PREŢUL DE C O ST                                                                                                                                                   materia l k ;..De. ¦asemenea, .în
                                                                                           Aici este locul unde se rea­       tul sindical şi organizaţia de             luna ianuarie s-au economi­                   ză uneori şi cu acele închise.                                                                                                           Un asemenea rol de mo­
   întreprinderea „Ardealul" din Alba      să-şi realizeze angajamentul. Primele        lizează economii de bicromat          partid. In primul rînd, s-a pus            sit peste 250 tone combustibil
Iulia s a angajat să realizeze snui a-     rezultate dovedesc lucrul acesta. La A-      de sodiu şi de piei. Tot aici         un accent deosebit pe economisi­                                                         Şi atunci... ciorapii sînt... re-                                                                                                     bilizator şi animator ar pu­
cesta 300.000 lei economii în producţie    telierul central de reparaţii al întreprin­  i-am întîlnit şi pe cunoscuţii        rea de combustibil convenţional,           convenţional, iar în primele 20                                                                                                                                                     tea să-l aibă şi postul ute-
Aceasta este o sumă însemnată, dacă        derii, cu sediul în Alba Iulia, s-au ob      şefi de brigadă Petru Argint şi       dat fiind ponderea mare pe care            de zile din luna martie, econo­               butaţi.                                                                                                                               mist de control al fabricii
ţinem seama că întreprinderea lucrează     ţinut în luna februarie succese însem­       losif Ştire — doi oameni deo­         o are acesta în preţul de cosi             miile se ridică la aproape 150                                                                                                                                                       „Simion Bărnuţiu" din Se­
pe multe şantiere, împrăştiate, şi îr.     nate în reducerea preţului de cest ţi        sebit de modeşti, care lucrează      . planificat. Apoi, au tost organi­         tone. Valoarea economiilor de                    Numai in ziua de 9 mar­
condiţii deosebite, dat fiind munca de     realizarea de economii. Astfel, paralel      cu multă tragere de inimă. Co­        zate mai bine echipele din ate­            combustibil convenţional şi a ce­                                                                                                                                                   beş. Din păcate insă, prin ,
prospecţiuni geologice pe care o exe­      cu depăşirea planului la producţia glo­      munistul Petru Argint nici nu         lierul depoului, li s-a arătat                                                           tie, muncitoarele Maria Man-                                                                                                          „grija" biroului organizaţiei ^
                                           bală şi producţia marfă şi cu ridicarea      făcea parte din schimbul res­         concret cum pot tace economii la
cută. Totuşi muncitorii tehnicienii şi     productivităţii muncii cu 8 la sută faţa     pectiv, insă, ştiind că prezenţa      turnarea compoziţiei pe cuzineţi,                                                        ciulea şi Mariana Streifild                                                                                                           de bază U.T.M., ediţia se z
inginerii acestei întreprinderi au pri­    de sarcina planificată, colectivul aces­     sa este necesară în fabrică, n-a     .la recondiţionarea anumitor pie­
mit cu entuziasm chemarea celor fi în­     tui atelier a redus preţul de cost cu        mai ţinut seama de orele de           se şi scule. Totodată, întrecerea          lorlalte materiale economisite de             au rebutat o decină şi. res­                                                                                                          schimbă atît de rar, îneît e- \
treprinderi din Capitală şi sînt hotărîţi  0,98 la sută.                                lucru.                                socialistă atît între personalul
                                                                                                                              locomotivelor cît şi dintre mun­           la începutul anului se ridică la              pectiv 4 decine de ciorapi                                                                                                            venimentele au reuşit să o
                                                                                                                              citorii din atelier, a tost axată                                                                                                                                                                                              depăşească acum, cu aproa­
                                                                                                                                                                         aproximativ 60.000 lei. Cu sigu­              (în total 50 de perechi).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             pe o jumătate de an. (Gete
                                                                                                                                                                         ranţă că pînă la stîrşitul acestei            Dacă şi celelalte muncitoa­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             trei articole poartă data de
                                                                                                                                                                         luni şi deci a trimestrului I, eco­           re ar proceda la fel, s-ar                                                                                                            27. X. 1958).

                                                                                                                                                                         nomiile colectivului depoului                 pierde zilnic mii de ciorapi                                                                                                             Ce-ar fi dacă biroul orga­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             nizaţiei de bază U.T.M. s-ar
                                                                                                                                                                         G.F.R. din Teiuş vor depăşi                   insemnind mii de lei chel-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             preocupa mai mult de actua­
   — Colectivul fabricii noas-             fapt, toate formează un ciclu: crat singur unscaun.Trebuia                                                                    angajamentul pe primul trimes­ ^ tuiţi suplimentar. Oare aceasta
tre s-a angajat să facă eco-               „Diferite dispozitive adaptate să-l ajut petata. Dacă n-aş                                                                                                                                                                                                                                                         lele frăminâtri ale întregu­
notnii în valoare de peste                 la maşina de prelucrare a lem- avea 50 de ani, aşurma cursu-                                                                  tru al anului.,                            1                                                                                                                                        lui colectiv din întreprindere,
1.200.000 lei in anul acesta,              nului pentru realizarea sertă- rile uneifacultăţi...                                                                                                                                                                                                                                                               printre care şi lupta împo­
                                                                                                                                                                         i« 1 B Vi                                          o«6!
ceea ce înseamnă că in pri-                rasului la maşina de cusut Am rămas uimit. 50 de ani.
mul trimestru trebuie să rea-              „Casnica". CU priveşte econo- şi. totuşi pare atît de tînăr!
lizăm vreo 300.000 lei. Pe pri-            miile aduse prin aplicarea a-
mele două luni, am. realizat
                                           cestor inovaţii, ele se cifrează Lăcătuşul inovator

vreo 214.000, aşa că...                    la cel puţin 170.000 lei.                      O înă de curînd, depozita-            Printre numeroasele întreprinderi din    evident că o astfel de urmărire nu mari rezerve în lupta pentru obţinema                                                                                                            triva risipei, utilizînd în a-
   - După cîte îmi amintesc,                 lată cum s-au născut ino-                   * rea deşeurilor consti­            regiunea noastră care au răspuns che­                                                                                                                                                                                           cesl scop postul utemist de
                                                                                        tuia o problemă. Mult s-a            mării patriotice a celor 8 întreprinderi    poate influenţa starea lucrurilor. Spe- de cît I7laj mu|)e economii, va putea                                                                                                       control ? Cu siguranţ că
tovarăse Mureşan, in anul tre-             naţiile acestea,                             străduit conducerea fabricii         din Capitală, se află şi colectivul în­
cut fabrica chimică a realizat               Uzinele metalurgice din Gu-                                                     treprinderii „Siiiiion Bărnuţiu“ din        cificul producţiei de la aceasta fabrică ast{e, nu nuinai să. şj îndepIinească                                                                                                      rezultatele ar fi mult mai
aproape 2.700.000 lei numai
                                           gir — constructorul „Casni-                                                                                                   oferă posibilitatea unui control mult      angajamentul de care am amintit la
                                                                                                                                                                         . . ...
                                                                                                                                                                         mai minuţios şi mai sistematic, care,

prin aplicarea inovaţiilor. In cei“ — au apelat la fabrica s-o rezolve dar n-a reuşit. Nie;                                  Sebeş. El s-a angajat să realizeze în complectat cu popularizarea rezultatelor >ncel)1hul materialului, ci chiar să-l de-                                                                                                       bune.

anul acesta cum                                                                                     vizitele făcute          anul 1959 economii în valoare de ceior mai bune, duce neîndoielnic la păşească,

staţi cu inova­   DOI IHOl/fiTORI                                                                   la Hunedoarei,           94.000 lei prin folosirea cît mai ra­       realizări de seamă. Aşa, de pildă, la
ţiile ?                                                                                             nici cele făcute         ţională a unor materiale ca : amil a-       o serie de materiale mari ca pinză
                  Şl M l! llilif li                                                                 la S.M.T. n-au           cetat, vopsea bizon, coreal grund, al-      vatir şi policlorurâ de vinii, se poate
   — La fel,                                                                                        putut aduce vreo         bumină, pinză vatir etc.                    efectua urmărirea zilnică a economi­
dacă nu şi mai                                                                                      îmbunătăţire si­                                                     ilor ţinîndu-se evidenţa a ceea ce se
                                                                                                    tuaţiei. De pro­            De aceea, ne vom opri puţin asupra       predă muncitorului sau brigăzii şi a
bine.                                                                                               blema aceasta            rezultatelor obţinute pîriă în prezent şi   ceea ce mai rămîne, fără a fi deloc
  Zicînd aces­                                                                                      s-a preocupat şi         asupra felului cum se preocupă con­         prea greu. La unele maleriaie mai mă­
                                                                                                    colectivul gara­         ducerea întreprinderii şi comitetuî sin­    runte, sa u de altă natură, se poate
tea, tov. Mure­                                                                                                              dical de îmbunătăţirea muncii pentru        introduce urmărirea săptămînalâ a e-
şan, secretarul                                                                                                              economisirea de materiale.                  conomiilor. Rezultatele înregistrate zil­
comitetului de                                                                                                                                                           nic şi săptămînai, trecute pe grafice
                                                                                                                                In lunile ianuarie şi februarie, au      întocmite în acest scop şi afişa'e în
partid da la fa­                                                                                    jului (Traian ş          fost realizale economii în valoare de       secţii ia locuri vizjbiJe au un deosebit
                                                                                                                             9.000 lei la piele-crom-sport, aţă în 8     caracter stimulativ. Muncitorii simt în
brica „Chimica“                                                                                     Mafiei, Gheor-           fire, soluţie de cauciuc şi policlorurâ     permanenţă că sînt antrenaţi înif-o
                                                                                                                             de vinii. După cum se vede, sînt doar       mişcare ce se bucură de o atenţie
din Orăştie, mi-a propus să „Chimica" din Orăştie pentru ghe Muriteanu etc.). Pînă la­                                       4 materiale din cele planificate pentru     deosebită.
                                                                                                                             a fi economisite.
vizităm cabinetul tehnic al fa a le construi un număr însem- urmă Mafiei şi tovarăşii săi

bricii şi apoi să vizităm ctţiva nat de sertăraşe. Cugirenii au fost aceia care au reuşit

inovatori la locurile lor de impuneau însă un preţ de cost să facă ceva in această direc­

muncă.                                     cu jumătate mai mic decît cel ţie. Acest ceva se concretizea­

„,        , w„ .                           pe care-l puteau realiza cei ză, de fapt, prin inovaţia:
OniUi CU doua v î r s t e                       Orăştie. Comanda însă nu „Dispozitiv reglabil la tracto­

  A m ajuns in atelierul de putea fi refuzată, dar nici pre- rul K.D.-35 pentru depozitarea                                     Oare posibilităţile colectivului între­     Ţinînd eoni de cele arătate mai sus,
 ** tîmplărie. E curat şi plâ- tul cerut de cugireni nu putea deşeurilor", care aduce eco­                                   prinderii „Simion Bărnuţiu" se limi­        conducerea întreprinderii, eonii'ciul
cut aici. Un miros uşor de fi depăşit. Aşa că maistrul Bela nomii anuale în valoare de                                       tează numai la atîia ? cu siguranţă că      sindical şi biroul organizaţiei de bază
lemn prelucrat şi clei ne gî- Laszlo, împreună cu Nicolae 144.000 lei şi care rezolvă de­                                    nu.

dilă nările. In întimpinare ne-a Boldor. şi Ludovic Hegedus                             finitiv problema depozitării            S-ar tnai fi putut obţine eco’ionii      U.T.M., sub îndrumarea biroului orga­
ieşit un bărbat înalt, cu o s-au „pus" pe inovaţii şi pînă                              deşeurilor.                          importante ia pînză vatir, cereai grund     nizaţiei de bază P.M.R., trebuie să
mustaţă gălbuie, cu o gură la urmă au reuşit. E adevărat                                                                     şi păcură, dacă ar fi existat mai multă     treacă neîniîrziat la organizarea între­
gata oricînd să scape un zîm- că n-a fost' uşor.                                         ¦Traian Maftei, fiul urnii-ce­                                                  cerii socialiste pentru realizarea «nor
bet şi care nu pare a fi ani- — Îmi place să învăţ, spu-                                ferist din Oraşul Stalin, lăcă­      preocupare în această direcţie atît din     cît mai mari economii. Să fie organi­
versat de mult 35 de ani. nea tov. Laszlo. Dealtfel, dacă                               tuş mecanic, ca şi tatăl său,        partea conducerii întreprinderii cit şi     zate consfătuiri de producţie în care
                                                                                        visează şi alte inovaţii. Acum       a comitetului sindical.
   — Bela Laszlo, maistru tim- nu învăţăm rămînem in urmă.                              se gîndeşte la una „grozavă".

plar, s-a prezentat el.                    Nu vreau să mă laud, dar căr-                Nu mi-a spus despre ce-i vor­          Modul în care se urmăresc economiile      brigăzile de muncitori şi colectivele
                                                                                        ba, dar m-a asigurat că in           realizate în secţii este cu iotul nesa­     secţiilor să-şi poată stabili măsuri eon-
Prin urmare, bărbatul aces- file de specialitate pe care le                             curînd o voi cunoaşte. De as­        tisfăcător. Acest lucru se face numai       crete în această direcţie, iar urmărirea                                                                               v"»r>nnr'r-»
                                                                                        ta sînt sigur. Sînt multe ino­       lunar, prin evidenţa de la post-calcul,     lor să se facă cu un deosebii simţ de         L Muncitoarea Maria V Iaduleseu de la filatura Lupeni, sec- J
ta era tocmai omul căutat: am ea- nu f tiu2 <!acâ le , mcai                                                                                                                                                            I iia răsucit, lucrează cu deosebită aienţie pentru ca firele să 3
şsftut. col,ect,i.vul,ui. care m, a- are cinmeviea in topt ticourtaşauile.seŞriia- .                                                                                                                                   j: nu se rupă, realizind astfel Importante economii. De asenie

nul acesta a prezentat nu Notaţi că la vîrsta de 12 ani vaţii al căror autor este Tro­                                       coinparindu-se consumurile planificate răspundere .                                       Lnea, ea îşi depăşeşte zilnic norma cu 8— 10 kg. de fire.                                                                                                                    }

mai puţin de 8 inovaţii. De mi-am dat examenul:, am Im ian Maftei.                                                           cu cele realizate pe baza cifrelor de Colectivul întreprinderii „Simion r In clişeu: tov; Maria Vlăclulescu lucrincl la maşina de ră- ]

                                           *~\jV '—                                                                          consum şi a fişelor de control. Este Bărnuţiu" din Sebeş, care dispune de i sucit.                                                                                                                                                                                     î
                                                                                                                                                                                                                                                                                                           L. u / i* / u .; U u J u ' u . ’ u / u l u i u i
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             uJ uJ vJ u / uA J u /U u / iJ
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87