Page 82 - 1959-03
P. 82
Nr. 1324 'DRUMUL SÖWAL1SMULU1 Pag. 3
KSBSK3STÄS3KSSS
Mai multă preocupare
fafă de îndeplinirea angajamentului
Măsuri concrete DE Lfi JDB Răspunzînd chemării patriotice iar din deşeuri au fost recupe Ar fi nedrept să se afirme eă
adresată de cele 8 întreprinderi rate 1.000 kg. fire. în decursul primelor două luni
din Capitală colectivul fabricii Aceste rezultate, care nu og
ale anului, colectivul acestei fa
nm ltati, hunt Cîteva realizări Un puternic curent de aer de ciorapi „Sebeşul“ s-a angajat lindesc deloc posibilităţile reale brici nu a avut de întîmpinai o
ne-a izbit din faţă. Era curen să realizeze în decursul acestui ale fabricii, sînt umbrite mai serie de greutăţi în îndeplinirea
L a chemarea celor 8 între tul provocat de ventilatoarele planului de producţie şi pe care
prinderi din Capitală, n-a din secţia de mobilare, acolo an economii în valoare de mult de rebuturi şi de consumul le-a înfruntat cu succes. Acuma
intîrziat să răspundă şi ' colec unde munceşte şi Zoltan Lasz însă, cînd totul a intrat în nor
tivul fabricii „Vidra". Printre al lo. Aici se calcă lină (cu ma 300.000 lei. mare de ace de la secţia circu mal, nu încape îndoială că pro
tele, harnicul colectiv s^a an şini ce dezvoltă o temperatură blema economiilor poate şi tre
Chemarea celor 8 întreprinderi din Cluj, de a produce din ace gajat să sporească randamen de aproape 200 grade Celsius), Aceste economii urmează a fi lare, care numai în luna febru buie să-şi ocupe locul cuvenit în
din Capitală a fost adusă la cu eaşi cantitate de piele cît mai tul de prelucrare a pieilor cu se piaptănă şi se scarmănă.
noştinţa întregului colectiv al multe perechi de încălţăminte, de un procent. Acest randament a realizate pe seama creşterii pro arie a fost-depăşit cu 1,200 buc. atenţia organelor competente.
fabricii intr-o consfătuire de pro îmbunătăţirea evidenţei, de con fost depăşit cu mult, astfel că Am mai trecut apoi prin sec
ducţie. Muncitorii, tehnicienii şi fecţionarea de lozinci mobiliza numai pînă in 20 martie a.c., ţia de prelucrat vinat — fai ductivităţii muncii cu unu !a Cum se explică toată această De aceea, este necesar ca în
inginerii au primit-o cu entuzi toare etc. In consfătuirile de pro valoarea economiilor la blănuri, moasa garderobă a vulpilor, termenul cel mai scurt, comite
asm, şi atunci, s-au născut pe ducţie pe grupe sindicale şi pe se ridică la peste 23.000 lei. lupilor şi iepurilor. L-am cu sută, economisirii a 2.000 kg. stare de lucruri ? tul de întreprindere să organize
Ioc angajamentele. Fiecare mun secţii, s-a analizat întotdeauna, noscut apoi pe şeful secţiei, Ion ze întrecerea între brigăzi şi
citor şi tehnician au găsit rezer pe lîngă alte probleme şi felul Tot în vederea obţinerii de Duncea şi. in sfirşit am cunos materie primă, reducerii consu In primul rînd trebuie să re secţii avînd ca obiectiv realiza
ve pentru a realiza economii de cum fiecare muncitor şi tehnici însemnate economii, s-a pus cut-o pe tînăra ingineră Irina rea a cît mai multe economii, cu
piele, meşină, talpă, lac, clei, an se preocupă de realizarea an problema reutilizării zemurilor Jaksz. Aceasta din urmă, o mului de ace cu 2 la sută, re marcăm faptul .că la fabrica sprijinul conducerii tehnice să
cuie, aţă şi alte materiale. După gajamentelor privind economiile, de crom, căci s-a constatat că fată de înălţime obişnuită, cu stabilească concret telul în care
consfătuire, s-a calculat valoarea Consfătuirile de producţie au de in baie râniine aproximativ ju pârul scurt, frumos pieptănat, ducerii consumului de energie e- „Sebeşul“ nu a tost stabilit un se va tace urmărirea angaja
tuturor angajamentelor, s-au mai venit astfel prilejuri pentru mătate din cantitatea de bicro- cu ochi albaştri, îmbrăcată cu mentelor. Urmărirea lor trebu'e
adăugat economiile de energie e- schimburi de experienţă, pentru mat în flotă. In felul acesta, un halat cenuşiu, a venit în lectrică cu 18.000 kw, reducerii plan de măsuri concrete pentru tăcută cu minuţiozitate şi la in
lectrică, de transport etc. şi s-a extinderea metodelor înaintate. numai in lunile februarie şi fabrică numai din august anul cheltuielilor de secţii cu 50.000 realizarea de economii şi prin tervale cît mai scurte, pe baza
văzut angajamentul întregului martie (pînă in ziua de 20), trecut. Cu toate acestea este a- unor graiice bine întocmite. De
colectiv : 125.000 lei pînă la sfîr- Măsurile tehnico-organizatorice s-au economisit 520 kg. bicro- preciată de colectivul in care lu lei etc. Toate acestea sînt obiec urmare lipseşte o urmărire sis
însoţite de o largă muncă poli mat de sodiu, 190 kg. acid sul crează. Venită cu un bogat ba tive însemnate, extrase din pla tematică a economiilor realizate asemenea, rezultatele cele mai
şitul anului. tică de masă, nu puteau să nu furic şi 50 kg. glucoză. bune trebuie popularizate la sta
dea rezultatele scontate. Reali gaj de cunoştinţe‘ teoretice că nul de măsuri tehnico organiza în secţii.- (Aceasta, în cazul cînd ţia de amplificare şi gazeta de
Odată angajamentul stabilit, zările colectivului fabricii „Arde O contribuţie însemnată şi-au torice întocmit la începutul anu ar fi ceva de urmărit)-. Dar cum perete pentru a menţine în per
întregul colectiv al fabricii a leana" din Alba Iulia, din pri adus-o şi inovatorii fabricii. pătate in facultate, se străduieş
pornit lupta pentru realizarea mele două luni ale acestui an, Astfel, inovatorul Martin Reitz lui. Dar, concret, ce anume s-a secţiile şi brigăzile n-a’u fost an manenţă vie întrecerea,iar între
lui. Cum era şi firesc, conduce demonstrează hotărîrea fermă a a prezentat in luna februarie te să le aplice in practică. Şi înfăptuit pentru ducerea la înde trenate în întrecere pe baza u- fruntaşi şi restul colectivului să
rea fabricii, împreună, cu comi tuturor muncitorilor şi tehnicie a.c. inovaţia : „Nou proces pen plinire a angajamentului amin f nor asemenea obiective, este nor fie organizate schimburi de expe
tetul de întreprindere, sub în nilor nu numai de a realiza an tru vopsirea pieilor de bovine se poate spune că a reuşit. E- tit mai sus, este greu de preci mal să lipsească şi urmărirea rienţă. Astfel, de-a lungul celor
drumarea organizaţiei de par gajamentul ce şi l-au luat, dar Bueno“, care aduce anual eco zat. Se poate afirma însă că nu lor. trei trimestre ce au mai rămas
tid, au luat măsuri tehnico-orga- şi pentru a-I depăşi. In luna ia nomii în valoare de 50.000 lei. conomiile de bicromat de sodiu din anul în curs, colectivul fa
nizatorice care să creeze condiţi nuarie şi februarie, de pildă, va Prin aplicarea acestei inova a existat o preocupare serioasă Vinovaţi de toate acestea se bricii „Sebeşul“ va putea realiza
ile pentru economisirea de cît loarea economiilor, numai prin- ţii se înlocuiesc anumite faze i se datoresc şi ei.
mai multe materiale. Aşa de tr-o croire mai raţională a pielii manuale (blencluitul la perie) în această direcţie. fac atît conducerea întreprinderii, economii importante, ajungîn'd
pildă, s-a luat măsura de a se şi meşinei se ridică la suma de cu vopsitul în flotă. Totodată In fiecare atelier, economi
introduce în fabricaţie cîte două 9.600 Iei. Din această sumă, se fac importante economii de Ne aflăm la stîrşit de trimes cit şi comitetuil de între să-şi îndeplinească angajamen
programe zilnic, s-a extins me 1.581 lei a fost realizată de mun sind centimetru cu centimetru
toda de croire cu tipare combi citoarea Ana Moldovan, 1.315 tru. Rezultatele obţinute în pe prindere care trebuia-u. în tul luat prin răspunsul la chema
nate la toate locurile de muncă, lei de Ana Bîrs, 966 lei de A. blănurile, realizind economii la
s-au întreprins acţiuni pentru în Mandrosca, 502 lei de P. Neam- rioada care s-a scurs de la înce că de la începutul anu rea celor 8 întreprinderi din ffia-
locuirea calapoadelor vechi cu ţu, 434 lei de A. Haţegan etc. în chimicale, harnicii muncitori de pitală.
altele noi, s-a îmbunătăţit evi putul anului pînă în prezent, lui, să stabilească un plan de
la „Vidra" îşi duc la îndeplinire (bineînţeles acelea care s-au pu măsuri concrete privind organi
tut deduce din realizarea planu zarea şi urmărirea întrecerii so
angajamentele luate. rilor lunare), nu îndreptăţesc cialiste pe baza angajamentului
cîtuşi de puţin aşteptările. Bună luat. De asemenea, biroul orga
oară, productivitatea muncii în nizaţiei de bază, care s-a preo
lunile ianuarie şi februarie a cupat prea puţin de această pro
blemă, ar. ti trebuit să îndrume,
fost îndeplinită în proporţie de şi să controleze mai mult felul
99,5 la sută. S-a realizat în a- cum conducerea fabricii creează
condiţii pentru realizarea anga
cesle două luni o economie de
1.500 kw. la energia electrică, jamentului.
chimicale.
In vizită la cei mai buni importante economii
denţa prin grafice a economiilor aceste două luni, s-au făcut eco Orice vizitator al fabricii la combustibil conventional
în producţie la fiecare loc de nomii însă şi la alte materiale. „Vidra" din Orăştie va fi
muncă. Pentru a reglementa con Pe întreaga fabrică, valoarea lor condus mai intîi acolo unde Colectivul depoului G.F.R. din deopotrivă pe realizarea şi depă Muncitoarelor de la sec n-ar trebui să le dea de gîn-
sumul de curent electric s-a îm întrece suma de 17.000 (ei. blănurile se mai găsesc încă in Teiuş s-a alăturat chemării color şirea sarcinilor de plan şi pe în ţia circulare a fabricii, de dit?
bunătăţit reţeaua de alimentare stare brută: hala bazinelor. 8 întreprinderi din Capitală, an-' făptuirea angajamentelor privind ciorapi „Sebeşul", li se cere
cu energie electrică, urmînd ca In luna martie, economiile nu Privirea ii este atrasă de niş gajîndu-se să realizeze cît mai economiile. multă atenţie in timpul ser ir
în timpul cel mai scurt să fie s-au calculat, întrucît contribuţia te bazine mari de formă semici- multe economii în producţie. Pe viciului. Cu acest fel de a Posturile utemiste de con
complect reînnoită. unor elemente va putea fi cunos lindrică in care se învirtesc întreg anul, muncitorii şi tebn;- Rezultatele de pînă acum, do lucra, tovarăşele Maria Masn- trol au un rol deosebit de
cută după expirarea întregii cienii acestui depou şi-au propus vedesc că la depoul G.F.R. din ciulea şi Mariana Slreifild, important în lupta pentru
Paralel cu aplicarea acestor luni. După calculele operative neobosit nişte tambun cu pa să economisească combustibil Teiuş, întregul colectiv munceş se pare că nu se prea îm înlăturarea risipei de mate
măsuri de ordin tehnic, comite însă, se prevede o valoare mult lete, de mormane de blănuri în convenţional, materiale feroase te cu hotărîre pentru a realiza pacă. Că doar... de, „n-are riale şi a rebuturilor. Criti-
tul sindical s-a preocupat de in- ridicată. Aceasta înseamnă că e- diferite faze de prelucrare. In şi neferoase, uleiuri etc., în va cît mai nîţilte economii în pro voie omul să mai scoată o cind şi siimuTtnd, după caz,
' tensificarea întrecerii socialiste, conomiile repartizate primului tamburii aceştia, blănurile se loare totală de 300.000 Iei. Oda ducţie. Numai în luna februarie vorbă, sau să mai privească alegînd cele mai semnificati
de extinderea iniţiativei colecti trimestru vor li realizate si de spală, se argăsesc şi. se vop tă angajamentul luat, colectivul în altă parte decît la ma ve aspecte din viaţa între
vului fabricii „Janos Herbak" păşite. sesc. Conducte divers colorate depoului a pornit cu toate forţe s-au economisit 243 tone combus prinderii, ele pot deveni un
ornează pereţii acestei hale, le la îndeplinirea lui. S-au luat tibil convenţional şi importante şină ?“ Aşa se întîmplă că
— r.' făcînd totodată „legătura“ in desigur măsuri ’de către condu animator de seamă al între
tre bazine. cerea depoului, de către coniile- cantităţi de alte materii şi maşinile lor mal funcţionea cerii socialiste.
REDUC PREŢUL DE C O ST materia l k ;..De. ¦asemenea, .în
Aici este locul unde se rea tul sindical şi organizaţia de luna ianuarie s-au economi ză uneori şi cu acele închise. Un asemenea rol de mo
întreprinderea „Ardealul" din Alba să-şi realizeze angajamentul. Primele lizează economii de bicromat partid. In primul rînd, s-a pus sit peste 250 tone combustibil
Iulia s a angajat să realizeze snui a- rezultate dovedesc lucrul acesta. La A- de sodiu şi de piei. Tot aici un accent deosebit pe economisi Şi atunci... ciorapii sînt... re- bilizator şi animator ar pu
cesta 300.000 lei economii în producţie telierul central de reparaţii al întreprin i-am întîlnit şi pe cunoscuţii rea de combustibil convenţional, convenţional, iar în primele 20 tea să-l aibă şi postul ute-
Aceasta este o sumă însemnată, dacă derii, cu sediul în Alba Iulia, s-au ob şefi de brigadă Petru Argint şi dat fiind ponderea mare pe care de zile din luna martie, econo butaţi. mist de control al fabricii
ţinem seama că întreprinderea lucrează ţinut în luna februarie succese însem losif Ştire — doi oameni deo o are acesta în preţul de cosi miile se ridică la aproape 150 „Simion Bărnuţiu" din Se
pe multe şantiere, împrăştiate, şi îr. nate în reducerea preţului de cest ţi sebit de modeşti, care lucrează . planificat. Apoi, au tost organi tone. Valoarea economiilor de Numai in ziua de 9 mar
condiţii deosebite, dat fiind munca de realizarea de economii. Astfel, paralel cu multă tragere de inimă. Co zate mai bine echipele din ate combustibil convenţional şi a ce beş. Din păcate insă, prin ,
prospecţiuni geologice pe care o exe cu depăşirea planului la producţia glo munistul Petru Argint nici nu lierul depoului, li s-a arătat tie, muncitoarele Maria Man- „grija" biroului organizaţiei ^
bală şi producţia marfă şi cu ridicarea făcea parte din schimbul res concret cum pot tace economii la
cută. Totuşi muncitorii tehnicienii şi productivităţii muncii cu 8 la sută faţa pectiv, insă, ştiind că prezenţa turnarea compoziţiei pe cuzineţi, ciulea şi Mariana Streifild de bază U.T.M., ediţia se z
inginerii acestei întreprinderi au pri de sarcina planificată, colectivul aces sa este necesară în fabrică, n-a .la recondiţionarea anumitor pie
mit cu entuziasm chemarea celor fi în tui atelier a redus preţul de cost cu mai ţinut seama de orele de se şi scule. Totodată, întrecerea lorlalte materiale economisite de au rebutat o decină şi. res schimbă atît de rar, îneît e- \
treprinderi din Capitală şi sînt hotărîţi 0,98 la sută. lucru. socialistă atît între personalul
locomotivelor cît şi dintre mun la începutul anului se ridică la pectiv 4 decine de ciorapi venimentele au reuşit să o
citorii din atelier, a tost axată depăşească acum, cu aproa
aproximativ 60.000 lei. Cu sigu (în total 50 de perechi).
pe o jumătate de an. (Gete
ranţă că pînă la stîrşitul acestei Dacă şi celelalte muncitoa
trei articole poartă data de
luni şi deci a trimestrului I, eco re ar proceda la fel, s-ar 27. X. 1958).
nomiile colectivului depoului pierde zilnic mii de ciorapi Ce-ar fi dacă biroul orga
nizaţiei de bază U.T.M. s-ar
G.F.R. din Teiuş vor depăşi insemnind mii de lei chel-
preocupa mai mult de actua
— Colectivul fabricii noas- fapt, toate formează un ciclu: crat singur unscaun.Trebuia angajamentul pe primul trimes ^ tuiţi suplimentar. Oare aceasta
tre s-a angajat să facă eco- „Diferite dispozitive adaptate să-l ajut petata. Dacă n-aş lele frăminâtri ale întregu
notnii în valoare de peste la maşina de prelucrare a lem- avea 50 de ani, aşurma cursu- tru al anului., 1 lui colectiv din întreprindere,
1.200.000 lei in anul acesta, nului pentru realizarea sertă- rile uneifacultăţi... printre care şi lupta împo
i« 1 B Vi o«6!
ceea ce înseamnă că in pri- rasului la maşina de cusut Am rămas uimit. 50 de ani.
mul trimestru trebuie să rea- „Casnica". CU priveşte econo- şi. totuşi pare atît de tînăr!
lizăm vreo 300.000 lei. Pe pri- miile aduse prin aplicarea a-
mele două luni, am. realizat
cestor inovaţii, ele se cifrează Lăcătuşul inovator
vreo 214.000, aşa că... la cel puţin 170.000 lei. O înă de curînd, depozita- Printre numeroasele întreprinderi din evident că o astfel de urmărire nu mari rezerve în lupta pentru obţinema triva risipei, utilizînd în a-
- După cîte îmi amintesc, lată cum s-au născut ino- * rea deşeurilor consti regiunea noastră care au răspuns che cesl scop postul utemist de
tuia o problemă. Mult s-a mării patriotice a celor 8 întreprinderi poate influenţa starea lucrurilor. Spe- de cît I7laj mu|)e economii, va putea control ? Cu siguranţ că
tovarăse Mureşan, in anul tre- naţiile acestea, străduit conducerea fabricii din Capitală, se află şi colectivul în
cut fabrica chimică a realizat Uzinele metalurgice din Gu- treprinderii „Siiiiion Bărnuţiu“ din cificul producţiei de la aceasta fabrică ast{e, nu nuinai să. şj îndepIinească rezultatele ar fi mult mai
aproape 2.700.000 lei numai
gir — constructorul „Casni- oferă posibilitatea unui control mult angajamentul de care am amintit la
. . ...
mai minuţios şi mai sistematic, care,
prin aplicarea inovaţiilor. In cei“ — au apelat la fabrica s-o rezolve dar n-a reuşit. Nie; Sebeş. El s-a angajat să realizeze în complectat cu popularizarea rezultatelor >ncel)1hul materialului, ci chiar să-l de- bune.
anul acesta cum vizitele făcute anul 1959 economii în valoare de ceior mai bune, duce neîndoielnic la păşească,
staţi cu inova DOI IHOl/fiTORI la Hunedoarei, 94.000 lei prin folosirea cît mai ra realizări de seamă. Aşa, de pildă, la
ţiile ? nici cele făcute ţională a unor materiale ca : amil a- o serie de materiale mari ca pinză
Şl M l! llilif li la S.M.T. n-au cetat, vopsea bizon, coreal grund, al- vatir şi policlorurâ de vinii, se poate
— La fel, putut aduce vreo bumină, pinză vatir etc. efectua urmărirea zilnică a economi
dacă nu şi mai îmbunătăţire si ilor ţinîndu-se evidenţa a ceea ce se
tuaţiei. De pro De aceea, ne vom opri puţin asupra predă muncitorului sau brigăzii şi a
bine. blema aceasta rezultatelor obţinute pîriă în prezent şi ceea ce mai rămîne, fără a fi deloc
Zicînd aces s-a preocupat şi asupra felului cum se preocupă con prea greu. La unele maleriaie mai mă
colectivul gara ducerea întreprinderii şi comitetuî sin runte, sa u de altă natură, se poate
tea, tov. Mure dical de îmbunătăţirea muncii pentru introduce urmărirea săptămînalâ a e-
şan, secretarul economisirea de materiale. conomiilor. Rezultatele înregistrate zil
comitetului de nic şi săptămînai, trecute pe grafice
In lunile ianuarie şi februarie, au întocmite în acest scop şi afişa'e în
partid da la fa jului (Traian ş fost realizale economii în valoare de secţii ia locuri vizjbiJe au un deosebit
9.000 lei la piele-crom-sport, aţă în 8 caracter stimulativ. Muncitorii simt în
brica „Chimica“ Mafiei, Gheor- fire, soluţie de cauciuc şi policlorurâ permanenţă că sînt antrenaţi înif-o
de vinii. După cum se vede, sînt doar mişcare ce se bucură de o atenţie
din Orăştie, mi-a propus să „Chimica" din Orăştie pentru ghe Muriteanu etc.). Pînă la 4 materiale din cele planificate pentru deosebită.
a fi economisite.
vizităm cabinetul tehnic al fa a le construi un număr însem- urmă Mafiei şi tovarăşii săi
bricii şi apoi să vizităm ctţiva nat de sertăraşe. Cugirenii au fost aceia care au reuşit
inovatori la locurile lor de impuneau însă un preţ de cost să facă ceva in această direc
muncă. cu jumătate mai mic decît cel ţie. Acest ceva se concretizea
„, , w„ . pe care-l puteau realiza cei ză, de fapt, prin inovaţia:
OniUi CU doua v î r s t e Orăştie. Comanda însă nu „Dispozitiv reglabil la tracto
A m ajuns in atelierul de putea fi refuzată, dar nici pre- rul K.D.-35 pentru depozitarea Oare posibilităţile colectivului între Ţinînd eoni de cele arătate mai sus,
** tîmplărie. E curat şi plâ- tul cerut de cugireni nu putea deşeurilor", care aduce eco prinderii „Simion Bărnuţiu" se limi conducerea întreprinderii, eonii'ciul
cut aici. Un miros uşor de fi depăşit. Aşa că maistrul Bela nomii anuale în valoare de tează numai la atîia ? cu siguranţă că sindical şi biroul organizaţiei de bază
lemn prelucrat şi clei ne gî- Laszlo, împreună cu Nicolae 144.000 lei şi care rezolvă de nu.
dilă nările. In întimpinare ne-a Boldor. şi Ludovic Hegedus finitiv problema depozitării S-ar tnai fi putut obţine eco’ionii U.T.M., sub îndrumarea biroului orga
ieşit un bărbat înalt, cu o s-au „pus" pe inovaţii şi pînă deşeurilor. importante ia pînză vatir, cereai grund nizaţiei de bază P.M.R., trebuie să
mustaţă gălbuie, cu o gură la urmă au reuşit. E adevărat şi păcură, dacă ar fi existat mai multă treacă neîniîrziat la organizarea între
gata oricînd să scape un zîm- că n-a fost' uşor. ¦Traian Maftei, fiul urnii-ce cerii socialiste pentru realizarea «nor
bet şi care nu pare a fi ani- — Îmi place să învăţ, spu- ferist din Oraşul Stalin, lăcă preocupare în această direcţie atît din cît mai mari economii. Să fie organi
versat de mult 35 de ani. nea tov. Laszlo. Dealtfel, dacă tuş mecanic, ca şi tatăl său, partea conducerii întreprinderii cit şi zate consfătuiri de producţie în care
visează şi alte inovaţii. Acum a comitetului sindical.
— Bela Laszlo, maistru tim- nu învăţăm rămînem in urmă. se gîndeşte la una „grozavă".
plar, s-a prezentat el. Nu vreau să mă laud, dar căr- Nu mi-a spus despre ce-i vor Modul în care se urmăresc economiile brigăzile de muncitori şi colectivele
ba, dar m-a asigurat că in realizate în secţii este cu iotul nesa secţiilor să-şi poată stabili măsuri eon-
Prin urmare, bărbatul aces- file de specialitate pe care le curînd o voi cunoaşte. De as tisfăcător. Acest lucru se face numai crete în această direcţie, iar urmărirea v"»r>nnr'r-»
ta sînt sigur. Sînt multe ino lunar, prin evidenţa de la post-calcul, lor să se facă cu un deosebii simţ de L Muncitoarea Maria V Iaduleseu de la filatura Lupeni, sec- J
ta era tocmai omul căutat: am ea- nu f tiu2 <!acâ le , mcai I iia răsucit, lucrează cu deosebită aienţie pentru ca firele să 3
şsftut. col,ect,i.vul,ui. care m, a- are cinmeviea in topt ticourtaşauile.seŞriia- . j: nu se rupă, realizind astfel Importante economii. De asenie
nul acesta a prezentat nu Notaţi că la vîrsta de 12 ani vaţii al căror autor este Tro coinparindu-se consumurile planificate răspundere . Lnea, ea îşi depăşeşte zilnic norma cu 8— 10 kg. de fire. }
mai puţin de 8 inovaţii. De mi-am dat examenul:, am Im ian Maftei. cu cele realizate pe baza cifrelor de Colectivul întreprinderii „Simion r In clişeu: tov; Maria Vlăclulescu lucrincl la maşina de ră- ]
*~\jV '— consum şi a fişelor de control. Este Bărnuţiu" din Sebeş, care dispune de i sucit. î
L. u / i* / u .; U u J u ' u . ’ u / u l u i u i
uJ uJ vJ u / uA J u /U u / iJ