Page 86 - 1959-03
P. 86
Nf. 1325 m U M Ü L SOCIALISMULUI Pag. 8
mm*i
iii na eme»
© É l©
Comunista Con
stanţa Matdooan
este ajutor da mai
stru la secţia de
pănat a !datorii
din Lnpeni. Secţia
în care lucrează O preocupare rentabilă Echipieră de frunte
este denumită şi
secţia de tinerei şi
obţine zilnic o de Creşterea viermilor de mătase şit să-şi procure mobilă de bu- brică cu 20 grame sămînţă, E- C a . c in c i. ani în urmă, cîrtd iov. Munca el na s-a limitat la oa-
păşire a normei iace parte din preocupările zilni- lisabeta Cancelar cu 10 grame, Maria Hoţea, muncitoare la sec răţenie şi higiena la locul de mun
de 10—15 ia sută. ce ale femeilor din comuna Bă- cătărie, două plăpumi şi o sobă Maria Gozac cu 10 grame şi al torul 'VII al minei Aninoasa, a că. Deseori, ea poate fi văzută
Bineînţeles că un cia. Experienţa lor căpătată în „Vesta“. In afară de aceste lu tele. fost primită In rindtd membrilor dind sfaturi folositoare soţiilor de
aport preţi\as în decursul anilor este acum cunos cruri i-au mai rămas şi bani su- organizaţiei de Cruce roşie, des mineri venind astfel în ajutorul
realizarea acestui cută în întreaga regiune şi apre fioienţi pentru cheltuielile zilni Dar, femeile din comuna Bă pre munca de ocrotire a sănătă cadrelor medico-sanitare.
succes îl aduce şi ciată de către toţi oamenii din ce. De asemenea tînăra Irina cia preconizează ca această în ţii la acest seotor
comunista Constan sat Gare adeseori spun : „femeile Toma a recoltat de pe urma a deletnicire aducătoare de mari In timpul epide
ţa Moldooan. noa’stre şi-au ales o îndeletnici 20 grame sămînţă 40 kg. îire. venituri să capete în viitor pro
Drept recompensă, în aiară de porţii şi mai mari. De aceea se
IN FOTO: toc.
Constanţa Moldo- re folositoare“. contra valoarea firelor, ea a mai duce iupta nu numai pentru creş se vorbea prea miei de gripă, ea
van admirînd cî- Şi, într-adevăr, creşterea vier primit din partea D.G.A.-ului o terea numărului de contractanţi, puţin. De atunci, a dat dovadă de
teva suluri de fire milor de mătase a adus mari fo bicicletă şi 8 kg. fire bumbac. ci şi pentru crearea unei baze ea a înţeles că, mult sim ţ to
de mătase. ioase multor gospodine din co Asemenea recolte şi venituri bă materiale care să asigure creşte pentru a pulea vărăşesc şi cura],
muna Băcia. Elvira Sebeş, de neşti au mai obţinut şi alte te rea în bune condiţiuni a viermi face faţă sarcini ajutînd pe ost
mei din comună. Acest lucru a lor de mătase. In acest sens s-au lor deosebit de bolnavi cu sfaturi
pildă, care în ultimii doi ani a constituit un îndemn pentru creş luat deja măsuri ca în afară de importante ce re
crescut 40 grame, a realizat 80 terea numărului de temei care duzii existenţi să se mai planteze vin' grupei sanita medicale preţim -
kg. tire, iar cu banii primiţi prin pe uliţele comunei încă 200 de re a întreprinderii, j* se. In acest
valorificarea acestor tire a reu- au contractat în acest an creşte puieţi de duzi care să asigure
rea viermilor de mătase. Astfel,
.....................................................................................................M M ........ I...... pînă în prezent, pe întreaga co frunza necesară. Desigur că a- este necesară o fel, ea a con
SA R C IN I A C T U A L E mună s-au contractat 238 gr. ceşti duzi vor asigura nu numai pregătire temei tribuit la comba
viermi de mătase de pe urma că baza materială necesară creşterii nică şi o înaltă terea infecţiilor şl
rora se va obţine în medie o re viermilor de mătase, ci vor da conştiinciozitate, ta reducerea ore
coltă de peste 400 kg. îire. Prin şi comunei un aspect cît mai
In regiunea Hunedoara, şi în întrea nelor. In acest sens, pînă acum femeile la buna deservire a populaţiei, să lupte tre cele care au încheiat primele plăcut. Frecventarea lor de incapaci
ga ţară, femeile s-au afirmat ca har din regiunea noastră au prestat aproa- pentru reducerea cheltuielilor de clrcu- contracte’ se numără Silvia Do- I. BACAOANU cu regularitate a tate de muncă.
nice construotoare ale socialismului. pe 60.000 ore muncă voluntară. Un rol lăţie, pentru păstrarea în cît mai bune cursurilor educati
Sub conducerea organizaţiilor de par imporant în educarea femeilor din re condiţiuni a mărfurilor şi să creeze o încă de pe băn ve de pregătire Pentru frumoa
tid ele devin tot mai conştiente de giunea Hunedoara l-au avut şi îi au opinie de masă împotriva hoţilor şl de cile şcolii primare sanitară şi contaaM petotanm t
rolul pe care-1 au în activitatea de zi şi cele peste 1.600 cercuri de citit, cele lapidatorilor. Colectivistele sînt chema tînăra Lucreţia cu activitatea de cruce roşie a în sa activitate pe
cu zi în orice domeniu de activitate. 300 biblioteci de casă, precum şi cele te să contribuie dir. plin la realizarea Curcă a visat să armat-o pe tînăra Maria Hoţea cu care ton. Maria Hoţea a desfă
Pe zi ce frece femeile noastre capătă peste 100 cursuri gospodăreşti. In echi planurilor de producţie ale gospodări devină o muncitoa cunoştinţele necesare; pentru a şorat-o în cadrul grupei sanitare,
tot mai multă încredere în forţele lor pele sanitare din regiunea noastră acti ilor agricole colective, ta dezvoltarea re fruntaşă unde da în bune condiţiuni primul aju a fost răsplătită de către C.C. al
proprii şi îşi dau seama că munca pe vează acum peste 5.000 femei. O mare ramurilor anexe, la întărirea continuă va într-o fabrică. tor tovarăşilor ei de muncă. Trep Crucii roşit cu insigna de „Evi
care o depun duce la îmbunătăţirea parte din acestea au contribuit în mod a gospodăriilor. Sarcina imediată şi de Şi iată că în zilele tat, ea a devenit una din cele mai denţiat în munca de cruoe roşie".
condiţiilor de viaţă a familiilor lor şi mare răspundere care stă în faţa fe noastre visul ei a pricepute şi mai active echipiere
a întregului popor. efectiv la depistarea bolilor şi comba meilor de la sate este aceea de a con devenit realitate. ale grupei sanitare. Dar cea mai frumoasă răsplată
terea acestora. Un număr de aproape tribui cu toate forţele la buna desfă Acum tînăra Lu pentru tov. Maria Hoţea este apre
Numai în cinstea zilei de 8 Martie 1.0 0 0 femei au lucrat cu multă tragere şurare a campaniei agricole de pri creţia Curcă este cierea şi dragostea tovarăşilor ei
peste 9.000 de muncitoare din întreprin de inimă şi pentru pregătirea lucrurilor măvară, chezăşia obţinerii unei recolte frezoare ta secţia de muncă.
derile regiunii Hunedoara au partici care au fost prezentate în cele 1 1 ex îmbelşugate în acest an. Aplicarea în mecanică de la
pat cu entuziasm la întrecerea socia poziţii şi bazare cu vînzare deschise U.R.U.M. Petroşani. ADRIANA DUBARIU
listă în cadrul căreia aproape 1.0 0 0 în regiune cu ocazia zilei de 8 mar practică a acestor sarcini actuale tre
.*/V W V W W V W W AA/W
dintre aceste femei au fost declarate tie. Dar sărbătorirea zilei de 8 Mar buie să stea în atenţia tuturor feme IN FOTO: tină- Gospodine şi artiste
fruntaşe în producţie. De asemenea tie a constituit nu numai un prilej de ilor din regiunea Hunedoara. Prin a- ra Lucreţia Curcă Un cor numai ou femeile ? S-au Dorinţa exprimată a devenit fapt
cele 50 de brigăzi de femei formate la a face bilanţul realizărilor obţinute ceasta femeile îşi vor afirma încă o- măsurînd cu şu- întrebat acum oîteva luni mai mulţi împlinit cu sprijinul casei raionale de
Combinatul siderurgic Hunedoara, fi pînă acum, ci şi un prilej de studiere dată capacitatea şi forţa lor creatoare, blerul una din pie cetăţeni din oraşul Alba Iulia. Da ! cultură. Zi de zi, femeile s-au stră
latura Lupeni, Uzina „Victoria" Călan, a sarcinilor de viitor. Muncitoarele, patriotismul înflăcărat, dragostea faţă sele pe care le-a Au răspuns femeile. Vrem să avem duit să înveţe cîntece şi jocuri, să
U. M. Cugir şi în alte întreprinderi inginerele şi tehnicleneie sînt chemate de partid şi guvern, executat. un cor permanent al nostru. recite poezii etc. Şi, după atîtea stră
din regiune au contribuit şi contribuie să dea viaţă cifrelor planului de pro danii, iată-le pe scenă prezentînd un
din plin la îndeplinirea şi depăşirea ducţie pe anul 1959. Ele trebuie să Contribuţie la colectivizarea agriculturii © M s f ă f a i r e a fs® & 8 M ia ş© i® g ® spectacol frumos, interpretînd cînte-
sarcinilor de plan. In special în pe găsească soluţii pentru descoperirea şl c e le : „Femeile luptă pentru pace",
rioada de iarnă tot mai multe femei valorificarea rezervelor interne, să lup Comitetul corfluinal de tentei! dîndu-se exemplu gospodăriile Zilele trecute la Orăştie a anul care a trecut a vorbit şi „Bade bădişor", „Mama“ , cîntecut ce
au îndeplinit roiul de propagandiste te pentru o mal mare productivitate a din Şoimuş, raionul IMa, îndru agricole colective din Simeria avut loc, din iniţiativa comite- tov. Ana Crăciun de la G.A.C. hoslovac „Zi de zi" etc. Gu multă
înflăcărate pentru transformarea socia muncii, pentru realizarea de cît mai Veche, Pricaz şi alte gospodării tului raional al femeilor, o con- Vinerea, Elena Streniian de la măiestrie a fost interpretat în solo şi
listă a agriculturii, iar profesoarele, mari economii, pentru reducerea pre mat de comitetul de partid şi sfâtuire cu femeile fruntaşe in G.A.G. Şibot, Sofia Bucur şi cîntecut „Mama“ de Tabaclnicov.
învăţătoarele şi educatoarele au adus ţului de cost. Toate aceste sarcini pot sprijinit de statui popular, a mai vechi care au obţinut re creşterea păsărilor şi cultiva Elisabeta Kapronţoi din G.A.G.
şi aduc un aport preţios în educarea fi îndeplinite cu succes în măsura în desfăşurat anul acesta o susţi colte sporite la hectar. Turdaş şi altele. ¦ Şi, nu putea fi altfel dacă arătăm
tinerei generaţii. Astfel peste 500 de oare femeile noastre muncitoare, îşi vor nută muncă de lămurire în rîn- rea legumelor. calda primire făcută de public soliste
femei intelectuale contribuie în peri însuşi metodele de muncă cele mai a- dul gospodinelor pentru atrage Rezultatul acestei munci a Participantele au ascultat cu In numele gospodinelor din lor Doina Gopîndeanu, Sanda Bărbin-
oada actuală la ridicarea nivelului po rea lor pe noul făgaş — gospo tost că peste 400 de femei au viu interes referatele prezen Gugir a vorbit tov. Cornelia ţan, Gina Ilea şi altele oare, acom
litic şi cultural al maselor de femei vansate şi îşi vor ridica continuu ni dăria agricolă colectivă. răspuns la chemarea consiliilor tate de tov. ing. Viorel Balotă Bucureşteanu, care a propus u- paniate la pian de Elisabeta Barbu,
prin cele 230 cursuri de îndrumare po velul politic, cultural şl profesional. de iniţiativă, înscriindu-se ală şi Ştefan Oaticea de la secţia nele măsuri pentru îmbunătă au interpretat cîntece populare sovie
litică. Gospodinele au răspuns şi răs- Membrele comitetului de te turi de soţii lor în cele 3 gos agricolă raională care au ex ţirea aprovizionării centrelor de tice şi o seamă de romanţe dintre
•pund şi ele cu entuziasm la acţiunile Sarcini importante revin şi femeilor din mei s-au deplasat la fiecare podării agricole colective nou pus pe larg importanţa cultivă desfacere cu seminţe de soi şi cele mai frumoase.
de înfrumuseţare a oraşelor şi comu gospodină, explioînd statutul înfiinţate în satele comunei. a chemat la întrecere comitetul
comerţul socialist. Ele trebuie să con rii legumelor şi creşterii păsă de femei din comuna Vinerea. Contribuţia orchestrei şi a femeilor
gospodăriilor colective, modul Printre cele mai active agita rilor, dind şi o serie de' exem din oraşul Alba Iulia a fost foarte
tribuie cu priceperea lor gospodărească de viaţă şi condiţiile de muncă Majoritatea participantelor în valoroasă şi în prezentarea scenari-
pe care le oferă marea gospo scrise la cuvint s-au angajat să zată a unui album muzical literar in
¦¦-mi dărie. toare oare au contribuit la crea ple din cadrul raionului Orâş- ducă o susţinută muncă de lă titulat „Femeia ieri şi azi“ pe text
murire în rîhdul femeilor pen dramatizat de advocat Traian Mîrza.
Femei antrenate în s p o r t S-au organizat de asemenea rea acestor gospodării au fost tie. Pe scenă, în cadrul imaginilor „File
şezători pe grupe de oase, ser tovarăşele Avram Clara, depu tru a nu se lăsa nici un teren de album", însoţite de vocea craini
In anii regimului de demo pe arena de popice a Filaturii bări şi cercuri de citit în care tată şi preşedintă a comitetului l Luîtid cuvintul mai multe viran neînsămînţat cu legume cei Stela Qbreja şi de fondul muzi
craţie populară sportul a deve din Lupeni o întrecere pasionan s-a vorbit femeilor despre pro comunat de temei, Elisabeta j şi zarzavaturi. De asemenea, cal al orchestrei s-au succedat ta
nit un bun al maselor. Astăzi el tă între echipele feminine Mine blemele colectivizării. Un rol Tudora-n, Maria Fechici, Dina participante au vorbit despre blouri impresionante despre viaţa din
este practicat nu numai de băr rul Vulcan şi Viscoza Lupeni. însemnat l-au avut şi cursurile Chiţiba, Amalia Becşa, Florica felul cum au muncit ele in a- ele s-au angajat să populari trecut a femeii şi apoi despre viaţa
baţi, oţ şi de un număr mare Existenţa acestor echipe durează de îndrumare politică, cursuri Stoichiţa şi alte temei agitate a- ceastă direcţie arătind metodele zeze în rîndul gospodinelor lu nouă şi fericită a femeilor din ţara
doar de luna trecută. le agrozootehnice săteşti, cursu re care au desfăşurat o susţi- folosite şi veniturile realizate. crările consfătuirii şi chemarea noastră.
de temei. nută muncă de lămurire in cele lansată de Comitetul regional
Datorită condiţiilor create, sub Găutînd să aflăm cîteva date rile de croitorie şi de artă cu trei sate aparţinătoare comunei Astfel, colectivista Domnica de femei către toate comitetele Recitările şi dansurile oare au în
despre activitatea acestor tinere linară. Şoimuş. Dănilaş de la G.A.G. Pricaz a raionale din cadrul. regiunii tregit programul au oferit spectatori
îndrumarea permanentă a orga echipe, ne-am adresat în primul vorbit despre contribuţia femei noastre. lor un spectacol reuşit.
nizaţiilor de partid şi femeile din rînd tov. Nicolae Guşatu, preşe In cadrul acestor cursuri s-au Pentru activitatea de viitor lor la cultivarea legumelor şi
regiunea Hunedoara practică azi dintele colectivului sportiv Mine prelucrat pe lingă materialele comitetul comunal de femei din zarzavaturilor arătind că din LUCREŢIA SUCIU ANA PAŞTEANU
diferite discipline sportive. Unele rul Lupeni. Acesta ne-a spus că indicate de comitetul regional Şoimuş şi-a propus să continue acest sector colectiviştii din Pri
dintre ele au devenit chiar cam la început au acceptat să prac de temei şi unele materiale cu răbdare munca de lămurire caz au avut anul trecut un venit preşedinta Comitetului raional
pioane la anumite probe. Astfel tice acest sport un număr foarte despre transformarea socialistă pînă la colectivizarea întregii de 120.000 lei, fapt care a de
Amalia Vlădiceanu din Lupeni a agriculturii, despre perspec comuni, accentuînd îndeosebi pe terminat să mărească in acest al femeilor — Orăstie
atragerea femeilor în acţiunile an suprafaţa de grădină.
Despre rezultatele obţinute in
s-a evidenţiat pe pian republican restrîns de temei, deşi la Fila tivele gospodăriilor colective, cultural-educative iniţiate.
la popice, Maria Hlopeski' din tură Lupeni, majoritatea munci
Petroşani s-a evidenţiat pe plan torilor sînt femei. Gu timpul ¦ţjî<ChsVStQfi*Qhs '
însă, cele care au participat cu
regional la tir. De asemenea Ele regularitate la antrenamente au Era seară. Gheorghiţa Gon- i se a’dresă medicul — ia un zolvat-o cu succes. Acum merg
na Binţinţan din Hunedoara este atras şi pe altele, iar acum aici
s-a format un lot unit care se stardinescu a rămas singura flacon de penicilină, siringa să mă odihnesc. După masă
posesoarea titlului de campioană antrenează de 2 ori pe săptămî-
regională la probele de diso şi nă după un program biné sta in clubul spitalului. Scrie In şi vii la salonul şase", am examen şi vreau să răs
suliţă, iar Maria Herlea, tot din bilit. Rezultatele nu au întîrziat
Hunedoara, este campioană re să se arate. Astfel, numai după o carte poştală. Din cînd în jn ochii Gheorghiţei scâ- pund bine. Ştii doar gîndul
gională la proba de 100 m. plat. al doilea meci în compania e-
Rezultate frumoase au fost obţi- cind se opreşte, duce creionul părâ 0 ţamină ca de amnar, meu de viitor... Te sărut cu
nute şi de Aurelia Manea din o- chipei feminine din Vulcan, bri
raşul Hunedoara care s-a evi gadiera Constanţa Moldovan 'ă ta buze apoi iar scrie cîteva Băgă cartea poştală netermi- drag Gheorghiţa“.
denţiat pe plan republican la dobîndit 311 lemne din 100 bile
proba de 80 m. garduri. Trebuie fixe. Ecalerina Dremiiş rinduri, se uită prin ferestre, nată in buzunar şi o tuli pe In după-amiaza aceleiaşi
spus că multe din femeile amin lucrează în labo
tite îşi aduc şi în procesul de Şi echipă feminină de popice ratorul centralei ter zîmbeşte unei fiinţe nevăzute uşă. In cîteva minute totul a zile sora Gheorghiţa Gonstan-
producţie un aport tot mai evi din Vulcan a luat fiinţă în ace moelectrice nr. 2
laşi fel, iar acum, sub îndruma din cadrul Combi şi iar scrie. Se lasă pe spetea- ţ0st pregătit şi dus in salonul tinescu de la spitalul unificat
dent. rea permanentă a antrenorului natului siderurgic
Gheorghe Butuşan, obţine rezul 'Hunedoara. Prin za scaunului şi citeşte cu glas şase, lingă patul unui pacient din Deva îşi înlocuise siringa
Vorbind despre activitatea tate bune. calitatea analizelor
sportivă, amintim că în raionul pe care le face con ture'- ^ căreia, medicul de gardă con- cu cărţi de romină, chimie şi
Petroşani a avut loo de curînd tribuie la bum
funcţionare a ca- „Dragă mamă, sâ ştii am tinua să-i facă 6 transfuzie, algebră. Şi, acest lucru ti face
zânelor.
reuşit să minut siringa şi o Suferise un accident şi orice de vreo doi ani de cînd este
IN FOTO: Eca-
terina Dremuş exe- îndrăgesc ca lumina ochilor. întîrziere in- aplicarea trata- elevă la cursul seral de cul-
cuiînd o analiză a
carburanţilor pentru Şi, apoi nici cu cartea nu te mentului i-ar fi fost fatală, tură generală din oraşul Deva.
cazane.
fac de ruşine. Gred că ştii, Pînă in zorii zilei sora Gheor- Ca şi in clasele primare
sînt deja în clasa a iX-a şi ghlţa a stat lingă- patul aces- Gheorghiţa stătea liniştită în
vreau ca după ce termin să tui om, veghind ia evoluţia bancă aşteptînd să răspan-
urmez o facultate mai ales bolii şi aplicîndu-i din două dă. Tocmai dădea examen la
că acum în ¦sprijinul nostru a !n două ore cîte o injecţie cu teoria literaturii. Cînd i-a ve-
,,Cine ştie cîştig a “ venit din nou 'partidul cu ho- penicilină. Dimineaţa, pacien- nit rîndul, s-a sculat în pi-
Zilele trecute, din iniţiativa Au dat răspunsuri bune lă în tărîrea care îmi deschide mie tul şi-a mai revenit, iar doare şi cu calm a început
Comitetului raional al femeilor trebările examinatoarei (Ioana
şi tuturor oamenilor muncii Gheorghiţa, aplecată peste o să spună tot ceea ce ştia des- $
porţi largi spre ştiinţă şi cui- masă din camera de gardă, Pfs tragedia Shakespeaireanâ.
din raionul Alba s-a organizat Dumitrescu), participantele Vio iUrALic-i rGhhpeonrmghhHiţna na wfost îmn- ireruptă: „Eu tit prPoomştiat lădrain--A vo,rb,it asa minute ;în s-ir..jpj în,ă
în sala casei raionale de cultură rica Neagu, Gina Ilea, Elena
Bach şi Olimpia Postescu. treruptă de către medicul de gă mamă că voi răspunde cind Profesoara mulţumită de
din oraş Un concurs „Cine ştie
cîştigă“ cu temă'i contribuţia In încheierea' concursului s-au gardă care i-a solicitat să-t prpi fapte grijii partidului, răspuns a adăugat: „mulţu-
femeilor la luptă revoluţionară acordat 'participantelor mai mul
ă clasei muncitoare, te premii. sprijine intr-o intervenţie ur- Astă noapte am avut o inter- mese, foarte bine".
gentă. „Dar. repede soră — uenţie ¦grea pe care am re- I. MANEA
•/V N A V \A V ^ 'A V N /V V '‘\A V '‘‘V'V ^ V V A ' V / '
