Page 87 - 1959-03
P. 87
Pap. 4 DRUMUL SO C!AL!SMULUl Nr. 132.S
EUSM3XZ
ULTIM ELE În ch e ie re a lu c ră rilo r L a R o m a: Pentru realizarea unui acord
Gelui de-al Vlll-lea Congres Mendeleev Congresul mondial al scrilterlter cu privire la încetarea eipsríetijílsr
« şl artiştilor negri cu arma nucleară
MOSCOVA 25 (Agerpres). — A. Nesmeianov a relevat par ROMA 25 (Agerpres). — La geriei de vest, Obafemi Awolo- LONDRA 25 (Agerpres). — priveşte datele cele mai noi ?
TASS anunţă: In sala de fes ticiparea activă la lucrările con 26 martie s-a deschis la Roma wo, şi primul ministru al Ni Ziarul liberal „News Chronicle“ Uneori răul are şi partea lui
tivităţi a Universităţii din Mos gresului a chimiştilor străini, cel de-al doilea Congres mon geriei de est, Nandi Azikive, pre
cova a avut loc plenara de în veniţi din 19 ţări ale lumii.- Oa dial al scriitorilor şi artiştilor cum şi numeroase personalităţi insistă intr-un articol redacţio de bine. Faptul că noile date
chidere a celui de-al Vlll-lea menii de ştiinţă de pes'te hota negri. ale vieţii culturale şi artistice nal ca în cadrul conferinţei la au fost publicate tocmai acum,
Congres Mendeleev. re au prezentat aproximativ 50 din Asia şi Africa. Acest con nivel înalt să se realizeze un probabil va ajuta pe şefii de
de referate. La acest congres partici gres, care va dura 7 zile, va acord cu privire la încetarea guverne să găsească in timpul
Ultimele referate au fos't pre pă o serie de înalte personali face cunoscută publicului italian experienţelor cu arma nucleară. tratativelor soluţii rezonabile in
zentate de acad. Anatoli Alek Inchizînd congresul, acad. tăţi din Asia şi Africa, printre cultura popoarelor africane şi problema experienţelor nucleare.
sandrov şi Iakov Siakin, mem Nesmeianov a spus că se pre asiatice. In timpul congresului, Pe neaşteptate s-a aflat, Aceasta poate şi trebuie să con
bru corespondent al Academiei vede organizarea următorului care preşedintele Republicii Gui la Roma se va deschide o ex scrie ziarul, c.ă stronţiu 90 revi tribuie la un acord reciproc al
de Ştiinţe a U.R.S.S. Congres Mendeleev in anul 1962 neea, Seku Ture, preşedintele poziţie a cărţii şi a operelor de ne- pe pămint de trei ori mai părţilor cu privire la încetarea
sau 1963. Printre principalele artă ale acestor popoare. repede decît au prezis oamenii experienţelor.
Acad. Aleksandrov şi-a con recomandări făcute de delegaţi Republicii Madagascar, Sirana de ştiinţă. Deoarece aceasta
sacrat referatul radiochimiei — la congres, preşedintele a men r"¦.:v - . ¦; ¦ este una din cele mai îngrozi In Anglia trebuie organizată
una din cele mai promiţătoare ţionat propunerea de a se ri Tsirana, primul ministru al Ni- toare primejdii pentru omeni studierea problemei primejdiei
ramuri ale ştiinţelor chimice. dica la Moscova o Casă a chi re, de ce atunci opinia publică radiaţiei şi anume o studiere a-
El a spus că folosirea directă miei care să fie prevăzută cu _______________ >7^ a fost lăsată atît de mult timp supra căreia opinia publică să
pe cale chimică a materialelor săli pentru congres şi confe in necunoştinţă de cauză in ce fie informată.
nucleare, face ca in următorii rinţe, precum şi încăperi pen CREŞTE INFLUENŢA
zece, douăzeci de ani energetica
G.G.M. din Italia
atomică să fie trecută pe planul tru expoziţii, o bibliotecă, labo ROMA 25 (Agerpres). — au votat pentru candidaţii ei 51,1
al doilea. ratoare şi ateliere. După cum comunică Federaţia la sută din oamenii muncii (în Capitalismul popular“
1957-1958, 48,5 la sută). Dim
Iakov Siakin, care şi-a intitu Delegaţii la cel de-al Vlll-lea oamenilor muncii din industria
lat referatul „Situaţia actuală Congres Mendeleev au adoptat metalurgică şi constructoare de potrivă, numărul voturilor date şi cruda realitate
a problemei valenţei“, a vorbit un apei către toţi chimiştii din maşini, afiliată la Confederaţia candidaţilor confederaţiei italie
despre o nouă teorie a legătu Uniunea Sovietică în care sînt generală a muncii din Italia, în
rilor moleculare. enumerate principalele sarcini ne a sindicatelor oamenilor mun BONN 25 (Agerpres). — mărci anual. Ideea vinzării de
ale ştiinţei şi industriei chi cadrul alegerilor din 1958 pen- cii (organizaţie demoerat-creşti- TASS anunţă: In Germania oc „acţiuni populare“ în R. F. Ger
Făcînd bilanţul lucrărilor con nă) a scăzut de Ia 35,8 la sută cidentală a fost întreprinsă o mană aparţine lui Erhard, mi
gresului, Aleksandr Nesmeia- mice. ‘ tru comitetele de întreprinderi în 1957 la 28.8 la sută anul tre nouă campanie propagandistică nistrul Economiei de la Bonn,
avind ca scop să abată pe oa şi a fost formulată de el la
nov, preşedintele Academiei de =m= cut. menii muncii de la lupta pen Congresul electoral al Uniunii
Ştiinţe a U.R.S.S., a subliniat Anul acesta influenţa Confe tru apărarea intereselor lor de creştin-democnate in primăva
că a fost cel mai mare şi re Irakul a ieşit în mod oficial clasă. La 24 martie, la băncile ra anului 1957, pentru a atra
prezentativ in comparaţie cu deraţiei generale a muncii con vest-germane aii fost puse în ge populaţia vest-germană de
toate congresele precedente. La din pactul militar de la Bagdad tinuă să crească. La alegerile vi m are 300.000 de aşa-numite partea U.G.D.
şedinţele celor 27 secţii şi sub- pentru comitetele de întreprin acţiuni populare“ ale societă
secţii au fost prezentate peste BAGDAD (Agerpres). — gată omul lor'de casă Nuri Said, deri de la 41 de întreprinderi Această campanie se desfă
1.500 de lucrări originale care. După cum relatează agenţiile de vor reuşi să atragă şi alte ţâri metalurgice şi constructoare de ţii anonime „Preussag". Acţiu şoară sub lozinca stabilirii in
după părerea acad. Nesmeianov, presă, ieşirea Republicii Irak din arabe în acest bloc şi, în felul maşini 53,29 la sută din oamenii nile vor fi achiziţionate de lo
aduc o contribuţie serioasă la pactul de la Bagdad, anunţată acesta, să submineze lupta de muncii şi-au dat voturile candi cuitorii R. F. Germane al că- Germania occidentală a aşa-
realizarea planului septenal de oficial la 24 martie de primul eliberare şi anticolonialistă a
dezvoltare a economiei naţiona ministru Kassem, a fost adusă popoarelor arabe din Orientul daţilor Confederaţiei generale a ror oenit nu depăşeşte 16.000 numitului „capitalism popular".
le a U.R.S.S. stabilit de con la cunoştinţă ambasadorilor apropiat şi mijlociu. Planurile muncii.
greşul al XXI-lea al P.C.U.S Turciei, Iranului, Pakistanului şi imperialiste au fost date însă In realitate, aşa cum o recu
Marii Britanii, ţări membre ale peste cap, primind o grea lovi
După cum a arătat preşedin pactului de la Bagdad. Această tură în Irak în urma revoluţiei Cuba este pentru stabilirea noaşte chiar şi presa vest-ger
tele, - in unele zile, numărul to hotărîre a fost comunicată şi victorioase din 14 iulie 1958, mană, vinzarea „acţiunilor
tal a participanţilor la congres ambasadorului Statelor Unite, care s-a soldat cu înlăturarea
ajungea la 10.000— 11.000. întrucît faptele din ultima vre de relaţii cu ţările socialiste populare" ale societăţii „Preus
-osa- me au dovedit în mo'd incontes monarhiei şi a regimului despo sag" are ca scop tranzacţii
tabil că S.U.A. sînt acelea care tic al lui Nuri Said, cunoscut
In japonia ia amploare mişcarea au pus lă cale, atl patronat şi agent al puterilor colonialiste. /MONTEVIDEO 25 (Agerpres) zahărul nostru Cehoslovaciei, cu caracter de speculă la bursa
patronează pactul de Ia Bagdad. TASS a n u n ţă : De cîteva zile, Rusiei sau oricărei ţări care ne vest-germană, dar nu îmbună
de protest împotriva înarmării nucleare Ieşirea în mod oficial a Ira o delegaţie oficială cubană vi va oferi preţuri bune. De ce Sta tăţeşte citaşi de puţin situaţia
Prin poziţia sa strategică în kului din pactul de la Bagdad zitează Uruguayul. In seara zi tele Unite întreţin relaţii cu ţă oamenilor muncii vest-germaru.
TOKIO 25 (Agerpres). — pinge Japonia pe calea înarmă perimetrul geografic al ţărilor este o confirmare a poziţiei fer lei de 23 martie a avut loc la rile Europei răsăritene iar noi
Dezbaterile din parlament in le rii nucleare. din Orientul apropiat şi mijlo me a tinerii republici irakiene, Montevideo o conferinţă de pre „Salariaţii nu cumpără ac
gătură cu posibilitatea înarmă ciu — participante la pactul de de a respinge planurile şi com să în cadrul căreia membrii de nu putem să întreţinem aseme ţiuni, întrucît nu dispun de m ij
rii Japoniei cu arma nucleară Criticînd declaraţiile reprezen ploturile imperialiste în Orientul nea relaţii ? — a întrebat Men
se găsesc-în centrul atenţiei o- tanţilor oficiali ai guvernului la Bagdad — cit şi prin bogatele apropiat şi mijlociu.
piniei publice japoneze. Nume japonez, potrivit cărora consti legaţiei au răspuns la numeroa dosa. El a subliniat că Cuba este loace“ — remarcă buletinul de
roase organizaţii de femei şi tuţia Japoniei i-ar permite să sale zăcăminte petroliere, Ira Hotărîrea Irakului corespunde
tineret ale ţării, partidul socia dispună de aşa-zisa armă nu kul era socotit ca o ţară „cheie“ întrutotul năzuinţelor şi aspira se întrebări puse de ziarişti. pentru stabilirea de relaţii cu presă social-democrat „Volk-
list şi comunist, Consiliul ge cleară, ziarul „Hokkaido Sim- ţiilor poporului irakian şi inte
bun“ scrie intr-un articol de a acestui bloc militar. Cercurile reselor naţionale ale Irakului şi Vorbind despre lupta poporu toate ţările socialiste. swirtshaft".
guvernamentale americane şi en constituie un eşec al planurilor lui cubanez pentru independenţă,
Jorje Mendosa, conducătorul
delegaţiei, a arătat că Republica
Cuba îşi va dezvolta o economie
proprie. Vînzînd celor care ne
vor oferi un preţ mai bun, a spus
neral al sindicatelor, presa se fond că o as-tfel de interpreta gleze sperau că prin intermediul agresive ale imperialismului a- el, Cuba -se va elibera de depenj
Irakului, ţara arabă, în fruntea merican şi englez în această par denţa americană; Sîntem adepţii
pronunţă categoric împotriva re a constituţiei este extrem de căreia s-a aflat vreme îndelun
planurilor guvernului de a îm primejdioasă şi inadmisibilă. te a lumii. unui comerţ liber şi vom vinde LENINGRAD. - La Lenin a sosit Ia Varşovia o delegaţie
grad a fost pus în fabricaţie pri culturală irakiană pentru înche
»<L><$>•<52* <3> <$>• mul lot de televizoare destinate ierea unui acord cultural şî sem
recepţionării emisiunilor centru narea unui plan de schimburi
ACTUALITĂŢI DIN Ţ Ă R IL E DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ cia Son Tai. Aici există deja ra lui de televiziune în culori care culturale pe anul 1959-1960, in
ioane complet cooperativizate. se aîiă în curs de construcţie la tre R. P. Polonă şi Republica
R. P. POLONA cal, precum şi aplicarea hidro- dii de cultură generală şi profe tuţiile de învăţămînt superior, In irunte se situează provincia Moscova. Televizoarele sînt des Irak.
mecanizării în straturile de mare sionale precum şi în şcoli medii iar alta va participa activ ia Than Hoa, unde au fost create tinate recepţionării a 12 progra
Mecanizarea industriei adîncime. In domeniul energeti tehnice. munca în producţie. deja peste 1.300 de cooperative me. Dimensiunile ecranului sînt RIO DE JANE1RO. După cum
cii pînă în 1965 va îi terminată de producţie. de 470X355 mm. Cu aceste apa anunţă agenţia United Presse In
uim im mecanizarea complexă a hidro Puterea populară acordă o R. D. VIETNAM rate vor putea li recepţionate şi ternational, Ia 24 martie 10.0J0
centralelor, iar cea a termocen mare atenţie dezvoltării învăţă- Dezvoltarea cooperativizării emisiunile în alb-negru. de lucrători din transportul o-
Tehnica poloneză în domeniul tralelor pînă în 1970. In indus mîntului superior. In prezent, Extinderea mişcării în satele vietnameze creează o răşenesc şi suburban al oraşului
industriei extractive şi-a găsit tria siderurgică se va trece ia funcţionează 20 de instituţii de de cooperativizare bază solidă pentru îndeplinirea MOSCOVA. — La 23 martie Rio de Janeiro au declarat gre
o nouă expresie în realizările automatizarea turnatelor şi a învăţămînt superior frecventate cu succes a planului producţiei la Moscova s-a deschis confe vă. Greviştii cer majorarea sa
laboratoarelor sileziene în do cuptoarelor Martin, precum şi Ia de 41.000 studenţi. in satele vietnameze mişcarea agricole pe anul 1959, care pre rinţa unională de neurochirurgie, lariilor. Cu greviştii s-au soli
meniul construcţiei minelor de modernizarea blumingurilor pen cooperatistă se extinde pe zi ce vede printre altele recoltarea a la care iau parte peste 800 oa darizat lucrătorii de la căile fe
cărbune. Intr-un viitor apropiat tru sporirea vitezei de laminare. După eliberarea ţării s-a des trece, cuprinzînd noi pături ale 6.200.000 tone de orez. Majori meni de ştiinţă sovietici şi oas rate din Leopoldina, care au de
se va folosi transportul hidro- In acelaşi timp se prevede in făşurat pe larg campania pen ţărănimii muncitoare. In nume tatea grupurilor de intr-ajutora peţi din alte ţări. Pe ordinea de clarat o grevă de avertisment
mecanizat al cărbunelui. Polonia troducerea unei noi metode de tru lichidarea neştiinţei de carte. roase provincii s-a terminat in re şi cooperativele agricole de zi a conferinţei figurează două de 12 ore. Străzile din Rîo de
este prima ţară din Europa care elaborare a tontei şi oţelului, în In primii 4-5 ani au învăţat să cea mai mare parte unirea ţăra producţie şi-au luat angajamen probleme : diagnosticarea şi tra Janeiro sînt pline de poliţie şi
a rezolvat problema transportu industria chimică se tinde spre scrie şi să citească 500.000 de nilor în grupuri de într-ajuio- tul să obţină în acest an cel tamentul tumorilor neuroectoder- soldaţi. 30 de participanţi Ia gre
lui hidromecanizat din adîncime modernizarea la maximum a în persoane între 15 şi 50 de ani, rare. puţin 30 chintale de orez la hec mice intracérébrale şi tratamen vă au fost arestaţi.
la suprafaţă. treprinderilor existente şi auto tar. tul chirurgical al urmărilor lă
matizarea completă în uzinele Ţinînd seama de necesităţile Astfel, în provincia Hoa Bin sate de proci*' inflamatorii din TOKIO. — La Tokio a fost
Toate instalaţiile pentru sor noi. construcţiei socialiste învăţăinîn- 96% din gospodăriile ţărăneşti Cooperativele de consum şi encefal. La conferinţă vor fi pre format un comitet de pregătire
tarea, spălarea, înnobilarea căr tul este legat tot mai strîns de au intrat în grupurile de intr-a desfacere aprovizionează pe ţă zentate aproximativ 70 de refe pentru crearea unui consiliu na
bunelui vor fi efectuate în sub In industria constructoare de practică. Se tinde tot mai mult jutorare. Au fost create primele rani cu îmbrăcăminte, medica rate. ţional împotriva revizuirii tra
teran. L a . suprafaţă va lucra o maşini se va introduce automa spre reorganizarea învăţămîntu- mente, unelte de muncă, îngrăşă tatului de securitate japono-ame-
singură maşină de extracţie. Pe tizarea şi tehnologia cea mai fui pe o bază politehnică. S-au minte şi alte mărfuri. De ase MOSCOVA. — La Aloscova a rican. Din comitet fac parte re
viitor minele vor avea numai înaintată mai ales în acele ra creat primele şcoli politehnice menea cooperativele cumpără de avut Ioc o conferinţă ştiinţifică prezentanţii a peste 60 de orga
coridoare înguste cu instalaţii muri unde se mai execută ope la ţărani surplusul de produse consacrată problemelor eredităţii nizaţii democratice din Japonia,
de tuburi. Aceste tuburi sînt e- raţii manuale. Astfel pînă în unde elevii studiază baza pro 54 de cooperative agricoie de ca orez, porumb, cartofi, oarn? şi patologiei omului, conferinţă printre care Partidul Comunist
lementul de bază al transportului 1970 mecanizarea, şi automati organizată de institutul de bio din Japonia, Partidului socialist,
hidromecanizat de Ia locul de zarea vor creşte de trei ori. ducţiei industriale şi agricole. In producţie. Pînă la sfîrşitul anu de porc etc. Anul trecut coope logie experimentală al Academi Consiliul general al sindicatelor
excavare direct la vagoanele de din Japonia şi diferite organiza
cale ferată. In felul’ acesta se R, P. BULGARIA următorii ani Bulgaria va d is-, lui vor îi grupate în cooperative rativele au cumpărat asemenea ei de Ştiinţe medicale a U.R.S.T ţii de femei, studenţi efc.
pune de zeci de mii de cadre 70% din toate gospodăriile. mărfuri într-o cantitate de 11 ori VARŞOVIA. — La 24 martie
mai mare decît în 1957.
calificate noi dintre care o parte Mari succese în cooperativi
(Agerpres)'.
îşi vor continua studiile în insti zare s-au obţinut şi în provin
VINERI 27 MARTIE 1959
vV»r realiza economii de timp şi Oezvoltarea m Spectacole cinematografice
bani 50% faţă de minele de t'p î^văţămîntului public
vechi. DEVA: Inimă de o ţe l; PE SIMERIA: Procesul se amină; PA-
R. CEHOSLOVACA In ultimii ani învăţămintui Industria side TROŞANI : Ei au fost primii; Melba : ROŞENI: Bijuterii de familie; BARU
public, a înregistrat succese im rurgică chineză ALBA IU LIA : Ei au fost pri MARE: Surprize pe stradă j ZLAT-
Perspectivele dezvoltării portante în R. P. Bulgaria. S-a trebuia să producă mii ; Pe răspunderea moa ; BR A D :
tehn oii extins reţeaua de instituţii şco pînă la sfîrşitul a- Trapez; SEBEŞ: Vrăjitoarele din Sa N A : La ordinele dumneavoastră; î;0-
lare, iar numărul elevilor a atins nului 1958 10,7 lem ; ORAŞTIE: Povestea unui om
La elaborarea celui de-al trei 1.300.000. In Bulgaria burgheză milioane tone de adeyărat; HAŢEG: Călătorie peste N EA ; Pe Donul liniştit; TEIUŞ :
lea pian cincinal şi a planului de aproximativ 2.000 de centre oţel. Această sarci Dincolo de brazi : APOLDU DE SUS:
perspectivă cu privire la dezvol populate nu aveau şcoli şi peste nă a fost împlinită trei mări; IL1A: Pe Donul liniştit; Balada voinicului.
tarea economiei cehoslovace pe 100.000 de copii nu frecventau înainte de termen.
următorii 10-15 ani, s-au stabi şcoala. In prezent în toate cen RADIO
lit ca principale căi pentru creş trele populate din ţară există IN FOTO: Oţe-
şcoli. iarii cuptorului „So PROGRAMUL I: 7,15 Cîntece des rii" — program de muzică uşoară j
lidaritatea tineretu pre tractorişti; 8,30 M uzică; 9,30 Me 22.30 Concert simfonie.
lui" au dat in 1 1 lodii populare romîneşti.; 11,03 Con
PROGRAMUL II: 14,07 Concert
terea nivelului tehnic al întregii In Bulgaria învăţămintui a luni ale anului cert de estradă; 12,25 Pagini din li simfonic; 15,40 Valsuri de compozi
economii naţionale mecanizarea, devenit obligatoriu şi accesibil 1958, cu 11,7 la teratura chineză contemporană; 12,40 tori sovietici; 16,50 Curs de limba
automatizarea şi introducerea pentru toţi copiii. O mare parte sută mai mult ca Frumoase sînt florile primăvara ; 14,30 rusă; 19,15 Muzică instrumentală;
celei mai moderne tehnologii. din şcolile elementare au inter In perioada cores Concert de muzică populară romîneas- 19,32 „Cînd răsare prima stea“ —
Sarcina principală în domeniul nate gratuite. Reţeaua vastă de punzătoare din a- c ă ; 15,50 Săptămîna mondială a tine program de muzică uşoară; 2 0 ,0 2
grădiniţe de copii cuprinde 50% nul 1957. relului ; 16,45 Ciută Mia Barbu ; 17,15 Opera „Rigoletto“ ; 22,35 Cîntece li
combustibilului este mecanizarea din copiii de vîrstă preşcolară, „Tineri brigadieri" — emisiune de rice; 23,15 Melodii populare romîneşti.
complexă a muncii în mine prin învăţămintui mediu a devenit cîntece; 17,30 Creaţii ale tinerilor
introducerea extracţiei continue accesibil tuturor. Peste 71% din noştrj compozitori; 18,35 Muzică din BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
r'e cărbune, automatizarea com operete romîneşti; 19,35 Gintă acor- •7,00; 11.00; 13,00; 15,00; 17,00;
pletă a exploatării hidraulice, a absolvenţii şcolilor elementare . deonistul Marcel Budală; .20,30 Cro 19,00; 2 0 ,0 0 ; 2 2 .0 0 ; 23,52 (progra
nica ştiinţificăi 21,25 „In liniştea se mul I); 14,00; 16,00; 18,00; 23,00
ra'nsportului orizontal şi verti- îşi continuă studiile în şcoli me-
(programul 1 1 ).
Redacţia şi adminişţrajlg ziarului str. 6 Martie or. 9 ,M d o n : 188j 189175. (Taxa g lltiţâ în niimerar M fo n n aprobări] Direcţiunii Generale P.TVr.g. „gr. 886.320 ?in g noiembrie 1949. ~ j îip a ru l* întreprinderea ggllgraflcă „IM a i" - Deva