Page 88 - 1959-03

Biblioteca C entrali)
Regională

Bunecioara-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Din activitatea
filialei regionale

S .R .S .C .

ORGANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARA Şl Al SFATULUI POPULARREGIM«, Filiala regională şi subfilia­
lele raionale S.R.S.C. din re­
Anul XI Nr. 1326 Vineri 27 martie 1959 4 pagini 20 bani giunea Hunedoara desfăşoară o
bogată activitate in vederea
Pe şantierul Colectiviştii traduc în fapte CONCURSUL răspindirii ştiinţei în rîndul ce­
de construcţie lor mai largi pături de oame­
a laminorului angajamentele a a L im ta H ni ai muncii. Cu ajutorul ce­
lor 800 de profesori, medici, in­
de profile J n răspunsul pe care l-au în păşune au fost plantaţi 500 Pentru buna aprovizionare gineri şi alţi intelectuali, care
dat chemării la întrecerea plopi. Pomii bătrîni au fost cu­ a oam enilor muncii activează ca lectori ai S.R.S.C.,
s-au organizat în peste 100 de
lansată de colectiviştii din Nă- răţiţi si stropiţi cu ulei horticol. L ucrătorii cooperativei „Mun­ comune şi sate din regiune
Muncitorii, inginerii şi tehni­ dăştia Inferioară, colectiviştii din In grădina de legume s-au în­ citorul“ din Gălan au obţinut cursuri • speciale pentru popu­
frumoase rezultate în muncă. larizarea ştiinţei. In cadrul a-
Astfel, în lunile ianuarie şi fe­ cestor cursuri se fac de două
bruarie, planul global de desfa­ ori pe lună expuneri despre for­
cere a fost depăşit cu 1,3 la su­ marea pămîntului, apariţia vie­
tă, iar în prima jumătate a lu­ ţii pe pămînt, originea şi evo­
nii martie, planul a fost depă­ luţia omului, noile descoperiri
şit cu 12 la sută.
ale ştiinţei etc. Aceste expuneri
S-a evidenţiat gestionarul Steg
cienii constructori de pe şantie­ Simeria Veche s-au angajat să sămînţat 31 de ari^ cu morcovi, Andrei de la unitatea alimenta­ sînt urmărite cu mult interes'
ră, care pînă la 15 martie şi-a
rul laminorului de profile de la realizeze producţii sporite la hec­ 25 arh cu ceapă şi s-a pregă­ îndeplinit planul pe trimestrul de un mare număr de oameni
Hunedoara desfăşoară cu avînt tar. In acest scop ei se stră­ tit terenul pentru guîioare. I. Magazinul de desfacerea pro­ ai muncii.
duselor industriale (îmbrăcă­ Tîmplarul loan Herţa de la Atelierele centrale Criscior
întrecerea socialistă în vede­ duiesc să facă la timp însămîn- k minte), şi-a depăşit planul pe este un om priceput şi cu dragoste de meserie. El îşi depă­ S.R.S.C. împreună cu secţiile
rea terminării şi dării in ex­ perioada 1—15 martie a.c., cu şeşte lunar norma în medie cu 16 la sută.
ploatare înainte de data stabi­ ţările şi să îngrijească culturile Ş i colectiviştii din Foit sînt 50 la sută. _____JN C LIŞE U : Tov. Herţa, lucrînd la o maşină de rindelat. de învăţămînt şi cultură ale sfa­
lită a acestui mare agregat si­ de toamnă. pe terminate cu însămîn- turilor populare au organizat in
derurgic care va da ţării anual Din cele 15 unităţi săteşti ale
550.000 tone de laminate. Mul­ Pînă în ziua de 23 martie ei ţările din epoca l-a a campaniei cooperativei, realizări frumoase 13 centre importante din regiu­
au însămînţat 10 ha. sfeclă de de primăvară. In ultimele zile au obţinut: Nădăştia Interioară Prim ele realizări ne lectorate pentru părinţi. Tot
te utilaje care urmează să in­ zahăr, 5 ha. floarea-soarelui şi ei au terminat de însămînţat (responsabil Carol Judele), Sîn-
tre în rodaj în cursul lunii vi­ 17 ha. de trifoi. In afară de a- 4 ha. cu sfeclă de zahăr şi 7 ha. crai (responsabil Miron Pădu- prin grija S.R.S.C. funcţionea­
itoare, cum sînt căile cu role ceasta ei au grăpat o suprafaţă cu ovăz şi au îngrăşat şi pre­ rean), Sîntămăria de Piatră,
de alimentare a cuptoarelor, de 32 ha. cu grîu, au împrăş­ gătit terenul pentru însămînţatul (responsabil Iuliu Bistrios). A- ALE COLECTIVIŞTILOR DIN BOBILNA ză la Hunedoara, Petroşani,
tiat pe semănăturile de toamnă ceste unităţi şi-au depăşit pla­ Lupeni, Deva, Cugir' şi Alba
maşinile duble de împins blu­ îngrăşăminte chimice şi au gră­ cartofilor, legumelor şi zarzava­ nul de desfacere între 15—21 la
muri in cuptoare, sînt m ontate; pat o suprafaţă de 15 hectare turilor. Cei mai harnici colecti­ sută. Realizările au fost posibi­ Iulia universităţi populare frec­
sînt de asemenea montate toa­ cultivată cu grîu. vişti la executarea acestor lu­ le datorită bunei aprovizionări
te căile cu role pentru deservi­ crări au fost Adam Aron, Să- cu mărfuri a unităţilor săteşti Din gară de la Turdaş pînă la Şi cînd te gîndeşti că toate a- ventate de un mare număr de
rea cajelor. de către conducerea cooperativei Bobîlna sînt vreo trei kilometri. cestea au fost înfăptuite în mai muncitori, intelectuali şi gos­
In livezi s-au plantat peste bău Romulus ('lui Dumitru), (preşedinte loan Roman), bunei Pe tot parcursul drumului, se întîl- puţin de două luni I podine.
Constructorii şi montorii au orranizări a muncii şi conştiin­ nesc ogoare. Pe unele covorul verde
montat pină acum mai bine de 1.000 de pomi, în cea mai ma­ Adam Nicolae, Bodea Salomia ciozităţii lucrătorilor din unită­ al griului a prins viaţă, pe altele „Secretul" atîtor realizări l-am In numeroase localităţi din re­
4.200 tone de utilaje, ceea ce ţile respective. plugul tractorului le-a răscolit iar auzit din gura preşedintelui gospo­ giune se ţin conferinţe pentru
re parte cireşi, nuci şi pruni, iar şi alţii. acum sînt însâmioţate cu diferite dăriei, tovarăşul Gheorghe Faur. informarea oamenilor muncii
IOSIF CRAŞCA culturi. Colectiviştii din Turdaş. de De fapt nu-i un secret. Este vorba despre cele mal actuale proble­
im-. I .“ V * ’ — pildă, însămînţau în pămînlul de hărnicie, organizare, dragoste dc me internaţionale şi interne.
proaspăt arat floarea-soarelui. Şi muncă. Şi cei care au obţinut a-
reprezintă peste 70 la sută din SCURTE ŞTIRI La clubul minerilor de cealaltă parte a Mureşului, la semenea realizări sînt oamenii, co­ Cursuri gu instructorii
utilajul necesar punerii parţia­ Bobîlna, predomină acelaşi decor. lectiviştii. La arat şi însămînţat au formaţiilor artistice
Î n timpul liber, elevii Şcolii Pe partea dreaptă a drumului ce muncit cu mult elan Dan Vasile.
le in funcţiune a laminorului. ® Pentru asigurarea necesa­ 57 întovărăşiri existente în ra­ profesionale din Ghe'lar duce în sat, în arătura proaspătă, Irimie Ion (Gearfaş), Breteanu de amatori
frecventează cu regularitate clu grăpată ca pentru zarzavaturi( ciţi- Gheorghe, Corpade Aurel, Irimie
rului de răsaduri de legume şi ion au mai înscris in întovără­ buf. Aici ei au la dispoziţie va colectivişti, sub îndrumarea bri­ Gheorghe, Gherta Nicolae şi alţii. Casa regională a creaţiei populare
jocuri de tenis de masă, de şah gadierului Tartan Gheorghe. insă- La răsadniţă, grădinarul Nicorici a organizat, incepind cu data de 23
Secţia tineretului zarzavaturi, zilele trecute s-au şiri încă 699 ha. teren. Astfel, participă la recenzii şi vizionea tnînţau cu două maşini sfecla de Nicolae, colectiviştii Filip Simion, martie a.c.,. cursuri de 10 zile cu in­
mai însămînţat în raionul Ha- procentul de cooperativizare pe ză diafifme. zahăr. Todor Nicolae şi Budeicu Elisabefa, structorii brigăzilor artistice de agi­
In cadrul clubului, sub îndru prin hărnicia lor au făcut ca pe taţie şi ai formaţiilor coregrafice.
T . , 0 - „ .. aa „ ţeg încă 2.436 m.p. răsadniţe. •viion a ajuns la 78 la sută. marea educatorilor, elevii repe In drum, spre sediul gospodăriei, cei 300 m.p. răsadurile să fie mai
tă noul program al brigăzii ar e aproape imposibil să întîlneşti un frumoase ca oriunde. Un număr de 123 instructori pri­
ţ «¦»¦*>. *!” >• | b ? asm enea. a !ort pregătita ® Jn raionul Haţeg se acor­ tistice de agitaţie. De asemenea om. Sînt toţi la cîmp. Unii la mesc aici o îndrumare metodică or­
diate a Tineretului şi a Festiva­ încă o suprafaţă de 3.000 m.p. dă o mare atenţie sectorului echipa de căluşari a organizai plantatul pomilor, alţii la pregăti­ — Ce planuri de perspectivă a- ganizată, precum şi cunoştinţe de
lului raional, tinerii de la Fa­ grădină pentru însămînţarea pomicol. Pentru mărirea acestui rea terenului pentru grădina de le­ veţi ?, I-atn întrebat pe preşedinte. educaţie estetică şi de organizare a
brica' Ghimică din Orăştie, la „la rece“ a legumelor şi zar­ sector, s-au plantat în ultimul gume şi zarzavaturi. procesului de activitate cutiural-ar-
iniţiativa comitetului U.T.M. zavaturilor timpurii. timp 3.200 puteţi. Concomitent — Cumpărarea unui rutier cu re­ tistică. Sînt viu discutate aici pro­
(secretar Gr. Negrea) au luat cu aceasta, au fost trataţi con­ Spre seară, la sediul gospodăriei morcă, construirea unui saivan blemele brigăzilor artistice de agita­
sub patronajul lor secţia meta­ © De la I ianuarie şi pînă tra dăunătorilor peste 13.500 am întîlnit un grup de oameni. In pentru 500 oi, a unei remize, a cî- ţie. Instructorii manifestă deosebit in­
lurgică. Conducător al acestei la 25 martie a.c., în cadrul ra­ pomi. De asemenea, s-au săpat mijlocul lor se afla preşedinţie torva pătuie cu o capacitate de 10 teres pentru ridicarea nivelului lor , de
secţii a fost numit tov. ing. V. ionului Hunedoara au luat fiin­ şi îngrăşat cca. 50.000 buc. gospodăriei. Se discutau tocmai vagoane, înfiinţarea unei ferme cu cunoştinţe pe care să le aplice apoi
ţă 16 noi gospodării agricole pomi fructiferi. unele realizări ale colectiviştilor şi 20 scroafe şi a unei stupării cu 50 la locul lor de muncă.
Vasu. se emiteau păreri asupra planurilor de familii. Acesta a fost răspunsul
Cu acest prilej,utemiştii A. colective, în care s-au înscris POINAŞŢEŞLEANU de viitor. Cu acest prilej am aliat preşedintelui. Toate acestea au fosi Cursul are caracter de schimb de
Mihuţ, T. Iliotă şi alţii, şi-ău ex­ 1.631 familii cu o suprafaţă de că în tînăra gospodărie s-au înfăp­ spuse cu atîta convingere incit experienţă: instructorii brigăzilor frun­
primat dorinţa de a munci în 6.730 hectare teren. Tot in a- şi G H E^ShHE ZAHAR1A tuit multe de la constituirea el. parcă de pe acum vedeam în jurul taşe expun In faţa tuturor cursanţi­
Au fost plantaţi 400 buc. altoi, în gospodăriei înălţîndu-se construcţi­ lor metodele folosite de ei in activi-
aşa fel încît pînă la 1 Mai, sec­ ceaslă perioadă, membrii celor corespondenţi special caişi şi piersici, a fost des­ ile, duduind tractorul. iaiea brigăzilor. In lecţiile teoretice
fundat un hectar de teren ce ur­ sini (ratate problemele cele mai im­
ţia metalurgică a tineretului să mează a fi plantat cu 7.500 burtici Am părăsit Bobîlna pe înserat. portante ale mişcării artistice de ama­
de viţă de vie, s-a amenajat o ră­ In minte însă îmi stăruiau cu no­ tori c a : repertoriul, concursul al V-
devină secţie fruntaşă pe fabrică. G. A. S. Sîntămărie-Orlea sadniţă de 300 m.p., au fost cum­ tele. rostite la despărţire de colecE- lea, sprijinul muncii artistice In tran­
Pentru realizarea acestui scop părate 300 oi cu lînă fină şi semi- vistul Lup Gheorghe: „Să treci pe sformarea socialistă a agriculturii, a
A terminai însămmţările din epoca l-a fină. Lista realizărilor ar pu'ca fi aici peste o lună-două şi vei campaniei agricole de primăvară etc.
tinerii' ău propus să se organi­ continuată cu amenajarea unul beci vedea că ceea ce spun bobîlnenii
zeze în brigăzi de producţie şi In ziua de 24 martie la gos­ tă şi altele. In ziua de 25 mar­ cu o capacitate de 20 vagoane, îm­ azi, miine se şi face". Şi cuvintele Un loc de seamă in lecţiile teore­
să introducă iniţiativa tinerilor podăria agricolă de stat Sîntă­ tie Ia gospodărie a început în­ prejmuirea sediului cu grad de sîr- acestea nu sînt laude. Realizările tice ti ocupă şi problema conţinutului
de la „Progresul“ Brăila, „T. mărie-Orlea au fost însămînţate sămînţatul cartofilor. tnă în lungime de 450 m., precum de pînă acum sînt cel mai bun politic în programele brigăzilor ar­
Viadimirescu“ şi „E. Mauriciu“ ultimele 10 ha. cu ovăz. Cu a- şi terminarea însămînţării ftoril- chezaş că ele vor fi transformate tistice de agitaţie, precum şi axarea
din Bucureşti. ceasta mecanizatorii, muncitorii Succesul înregistrat de G.A.S. soarelui, orzului, ovăzului şi sfe­ în fapte de cei uniţi în marea fa­ întregii activităţi culturale de masă
şi tehnicienii gospodăriei au în­ Sîntămărie-Orlea se datoreşte în clei de zahăr. milie a gospodăriei colective. pentru popularizarea hotărîrilor parti­
D. IULIANA cheiat lucrările de însămînţări mare măsură hărniciei tractoriş­ dului şi guvernului.
corespondentă din epoca I-a. In cadrul acestei tilor loan Cadar, Paul Szekely O. TRAI AN
epoci ei au însămînţat 50 ha. şi Francisc Varga, care şi-au de­
Nou sisfem de armare •w w "1
cu borceag, 50 ha. cu ovăz, pre­ păşit zilnic planul pe tractoarele
a galeriilor ce le conduc.
cum şi o însemnată suprafaţă
In exploatările carbonifere din Va­ DOINA RUS AN
lea Jiului se desfăşoară o largă ac­ cu ridichi, ceapă, usturoi, sala­
ţiune pentru înlocuirea lemnului, la corespondentă

armarea galeriilor miniere. Cercul

ASIT de la mina Vulcan, de exemplu, în tr-o z i — 20.000 lei econom ii pînă acum mai multe deplasări.
experimentează de cîtva timp un nou Fruntaşi în activitatea cultu­
sistem de armare a galeriilor cu inele Din iniţiativa comitetului de De asemenea, au fost colectate iWRHÖ* 7l\\ SD)!E IPSRUIM^W^ÎFR^
deschise din bolţari de beton. Noul sis­ partid, 60 de muncitori de la 22 tone fier vechi. Valoarea căr­ rală pe şcoală sînt elevii: Gheor-
tem de susţinere a galeriilor subte­ sectorul transport din cadrul bunelui şi a fierului vechi strîns ghe Abrudean, Neagoe Gruceru. Prin esfeva gospodării colective
rane prezintă un mare avantaj econo­ preparaţiei de cărbune Lupeni Dimitrie Miron, Francisc Ko
mic, el fiind totodată mai rezistent la au efectuat zilele trecute muncă prin munca voluntară efectuată, vacs şi alţii. nou în fi in ţa te
presiune. La mina Lupeni, cea mai
mare exploatare carboniferă din Valea voluntară pentru curăţirea linii­ este de peste 20.000 lei. MIHAI CIRLIGEAN Primele impresii care, fiecare unde avea treburi. Le-am tru a o plătită că puieţi. Prin exe­
Jiului, se experimentează, de asemenea, cutarea acestei lucrări gospodăria co­
sistemul nou de armare a galeriilor lor de cade ferată din incinta S-au evidenţiat tovarăşii Mi- Brigadă de muncă Era o dimineaţă însorită dc. martie. lectivă va realiza o sumă de. 10.000
— cu ancore. Acest sistem de armare întreprinderii. patriotică Venisem in comuna Veţel, raionul lei.
va fi extins şi la alte exploatări car­ hai Eleş, Emerik Gaşpar, Fio- llia, cu scopul de a mă documenta
bonifere ale Văii Jiului. Gu această ocazie s-a recu­ ®rganizaţiă de bază U.T.M. cum se desfăşoară munca in cele cinci Consfătuire la o răscruce
rea Tigoianu, Simion Borza şi de la' Construcţii de lo­ gospodării colective din comună. Cu de drumuri
perat, încărcat şi expediat 146 alţii. cuinţe din Cugir a organizat o cine să stau mat iutii de vorbă?
M-am glndii să mă duc la sfa t Undeva în cîmp, la o răscruce de
tone cărbune de 0,10 mm. mixt. MIHAI TRIFOI Acolo voi găsi precis pe careva din­ drumuri, era adunai un grup de co­
tre aomenii competenţi să mă infor­ lectivişti. Unii din gospodăria colec­
corespondent meze. O ciocănitură in uşă şi am tivă din salul Veţel, iar alţii din gos­
intrai. In- birou era secreiarpl sfatu­ podăria colectivă din Filimon Sirbu.
lui şi un tovarăş d e , la raion. Cu­ spus scopul venirii mele. ' Printre ei se mai afla h o . Nica Ni­
noştinţe vechi. Se pregăteau de ple- colae, preşedintele sfatului popular co­
brigadă de muncă patriotică — Foarte bine — mi-a răspuns munal, iov. Popa, secretarul comitetu­
Colectiviştii . din tovarăşul de la raion. Mă bucur că lui comurjat de partid, tehnicianul a-
SĂPTĂM ÎN A M O N D IALĂ A TINERETULUI compusă din 35 tineri. Simeria Veche a- am tovarăş dc drum, Vii cu mine gronom şi un tovarăş de pe la raion.
Membrii brigăzii de muncă cordă o deosebită prin gospodăriile colective din satele Se consfăiuiau în legătură cu orga­
atenţie îngrijirii li­ Filimon Sirbu, Veţel, Breielin şi nizarea perimeirelor celor două gos­
ZIUA ŞTIINŢEI ŞI CULTURII patriotică şi-au propus să colec­ vezilor de pomi. Căoi. Ai să afli tot ce te interesează. podării colective, şi cu alte probleme
teze 1.000 kg. fier vechi de pe ce trebuiau urgent rezolvate.
In clişeu : Un Sincer să fiu, am cam strimbat pu­
şantier, să amenajeze un club, grup de colectivişti ţin din nas cînd mi s-a făcut aceas­ După ce am sosit şi noi, un co­
la curăţitul şl stro­ tă propunere. Ştiam că aceste sate lectivist ni s-a adresat:
Cea de-a 5-a zi din cadrul ian Filimon şi Constantin Cle­ Manifestări cultura l-artistice un teren de volei şi să sprijine pitul pomilor. sînt răspindiie undeva pe dealuri şi
nu-i uşor de ajuns acolo. Dar n-am — Uitaţi, noi am vrea să facem o
Săptămînii Mondiale a Tinere­ mente, membri ai cenaclului în cadrul zilei ştiinţei şi cul­ gospodăria agricolă colectivă din avui încotro. Am acceptai propunerea. ireabă bună şi sîntem legaţi de mtini.
tului a fost cosacrafă ştiinţei Nu ni s-a trimis agronom pentru a
şi culturii. In această zi s-au literar „Ion Slavici“ din Deva, turii din Săptămina Mondială Vinerea în acţiunea de deseca­ face lucrările de comasare. Avem noi
organizat diferite manifestări rea terenurilor. unul la comună, dar acesta nu răz­
artistice şi conferinţe ştiinţi­ care an citit din creaţiile lor a Tineretului au avut loc şi în beşte cu 5 gospodării colective. A
fice. IULIANA DRAGH1CI fost ce-i drept, Iov. ing. Cernelea de
proprii. alte localităţi din raioanele re­ la secţia agricolă regională şi a fă­
cut ceva, dar a plecat. Nu ştim de
Tot cu acest prilej, bibliote­ giunii Hunedoara. Am plecai.. N-apucarăm să jacem ce. Ştim doar că ne-a lăsat cu lucru
decit vreo sută pe. paşi şi ne întilnirăm făcut pe jumătate şi iată că din a-
ca regională şi comisia orăşe- | cu o , femeie. Spunea că duce sămîn- ceastă cauză nu putem înşăminţa. Am
ţa la sediul gospodăriei. Cea mai vrea să jim sprijiniţi de urgenţă în
La Deva, de pildă, în după- nească a concursului „Iubiţi mare parie din sămlnţă o dusese. această problemă.
Acum ducea citeva mărunţişuri —
amiaza zilei de miercuri comite­ cartea“ au înmînat unui număr cum spunea ea. Am aflai mai tîrziu T. MARIAN
că toţi colectiviştii duseseră sămînţa
tul orăşenesc U.T.M. a organizat de 10 tineri brevetele şi in­ la sediul gospodăriei. Aşa că însămln- (Coiiîiiiuaie in pag. 2 -a)
ţările. puteau . începe.
în sala şcolii medii „Decebal“ o signele „Prieten al cărţii“. ¦ ¦"'m m

manifestare artistică la care au In cadrul acestei manifestă­ ' Â i f :;; :ţrU l-U ’| | É
participat peste 200 de tineri. ri, formaţia artistică a coopera­ fP P ;

Participanţii la această mani­ tivei meşteşugăreşti „Solidari­ m

festare au ascultat cu viu inte­ tatea“ din Deva a prezentat un Am trecut prin livezile gospodăriei
colective din Veţel. Mii de pomi erau
res pe tovarăşii Ana Şoit, Tra- frumos program artistic. curăţiţi şi văruiţi, ¦cum poaie nu au
:H= fost niciodată. , Am , ajuns în cîmp.
Aici colectiviştii arau şi semănau de
In turneu prin regiu ne zor cu atelajele proprii. In vreo două
zile au însămînţat 4 hectare cu orz,
încă de Ia deschiderea stagiunii, a luat în ultimul timp o iniţiativă t e te "?« a două cu ovăz şi două cu floarea-
Teatrul de stat „Valea Jiului“ din demnă de laudă şi anume de a fşce soarelui. In afară de aceasta au fost
Petroşani a desfăşurat şi desfăşoară un turneu în satele regiunii Hune­ pregătite peste 30 de hectare pentru
o rodnică activitate. Pină acum au doara, timp de 40 de zile. La 30 mar­ a se însăininţa cu porumb. De la
fost puse în scenă numeroase piese tie, un alt grup al teatrului va pre­ cineva am aflat că în cîmp lucrează
Ia care au luat parte mii de spec­ zenta pe scenele oraşelor din regiu­ numai o parte din colectivişti. Cei mai
tatori. Actualmente pe scena teatru­ ne piesele „Ultimul tren“ şi „Cauţiu­ mulţi sînt la plantai puieţi. Gospodă­
lui se repetă piesele „Intr-un ceas nea". ria colectivă a contractat cu ocolul
bun" de Rozov şi „Învăţătoarea" de silvic o suprafaţă de 10 hectare pen­
t MARIA 1. DUM1TRESCU
Brody Săndor. Colectivul teatrului corespondentă