Page 89 - 1959-03
P. 89
P*?- * DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 13 26
Pionierii si şcolarii Tot mai malte familii de ţărani muncitori
în întrecere Pe calea gospodăriei colective :c a r ţ î
APARUTE
La Streisîngiorgiu LITERATURA POLITICA < In sala de fil
tre a centralei
Iatr-m a din duminicile tre S-a constituit G. A. C. „Valea Cernii“ >
cute', sala căminului culiaral V. I, LENIN Raport asupra păcii ? electrice nr. 2
„Unirea.“ din Streis&ngiargtu, a Combinatului
raionul Hunedoara, a cunoscut ţinut la al doilea Congres ge- >
o mare animaţie: părinţii, ru siderurgic din
dele, cadrele didactice ş i alţi neral al Sovietelor de deputaţi \ Hunedoara lu
spectatori au urmărit timp de crează şi Faze-
citeva ore freamătul veseliei, u n Aşezat pe malul apei căreia de partid ca şi sfatul popular ra lectivă „Valea Gemii“. După ce ai muncitorilor şi soldaţilor din <( caş Ladislau şi
tului şi jocului pe scena unde îi poartă numele, 'satul Gerna ional şi comunal şi-au trimis a- s-au discutat cererile de înscri Fazecaş Marfa.
s-au prins la întrecere pionierii numără puţine gospodării. Oa desea activiştii în sat. Intr-o sea ere, s-a ales comitetul de condu Rusia 26 octombrie (8 nolem- / Folosind întrea
şi şcolarii. menii de aici sînt harnici. ră — nu e'mult de atunci — oa cere şi comisia de revizie. Inven ga capacitate a
menii s-au hotărît şi unul după tarul cu care porneşte la drum brie) 1917. Cu privire la poli- S maşinilor din
In urma concursului s-au ca In primăvara anului trecut, ei altul au venit cu încredere să-şi colectiva este b o g at: 72,80 ha. această sală, ei
lificat pentru faza raională re depună cererile de înscriere in pămînt arabil, 8 boi, 14 cai, 19 tica internă şi externă a repu- \ asigură alimen
citatorii Gheorghe Sturza din au format o întovărăşire agricolă. gospodăria colectivă. Peste pri vaci, 27 care, 25 pluguri, 20 g ra tarea deplină cu
Valea Slngiorgiului, Voim Ti- Rezultatele muncii în întovărăşi- mele cereri depuse de Alexandru pe, 5 prăşitori şi 3 semănători. blieji — Raport prezentat celui ' apă a cazone
beria şi Mârioara Ionaşcu din re au fost îmbucurătoare, dar Plerban, Aron Vlad, Anton Pe- lor.
Băţălar, soliştii vocali Ilie Da- ascultînd îndemnul comuniştilor, troiesc şi Gaşpar Junie, intr-o La adunarea generată de con de-al IX-lea Congres general >
vidoi şi Minerea Lăscoi din întovărăşiţii au făcut încă un săptămînă s-au adunat încă 34 stituire prezidată de Lăscuţ
Chitid, Katalina Eros de la Strei- pas. Gu interes au ascultat cu de cereri. S-a, înscris tot satul Lupu, preşedintele sfatului popu al Sovietelor din Rţişia de (>
stngiorgiu (şcoala maghiară), vintele comunistului Alexandra lar comunal din Teliuc, a parti
cititoarea artistică Rodica Tă Herban şi a deputatului Aron Duminică, în curtea lui loa- C.E.C. din Rusia şi de Consl- >
taru din Streisîngiorgiu, iar la Vlad. Au fost şi îndoieli, şi dis chim Goghiţă, pe bănci de lemn. cipat şi tov. Ioachim Moga, se
dansuri populare căluşarii din cuţii lungi în serile de iarnă, dar sub soarele primăvăratec, ţăranii cretar al comitetului raional de lini Comisarilor Poporului — <
Chiiid şi echipa maghiară din treptat convingerea a prins ră muncitori din Cerna s-au adunat
Streisîngiorgiu. dăcini' în sufletele oamenilor. ca să constituie gospodăria co partid, şi Ioan Todea din partea 23 decembrie 1921. Colecţia
sfatului popular raional.
ION MARINESCU Comitetul raional şi comunal „fîlblioteca marxist-lcninistă". 5
corespondent
264 pag. j-r 4,35 lei. \
La Dobra
! i ¦ Ed. politică ţ
De curtnd a avut loc la
Dobra concursul culiural-artis- GH. GHEORGHIU-DEJ Cu privire <
tic al pionierilor şl şcolarilor
— faza iniercomunală — la ca la lucrările celui de-al XXI-lea ?
re au participat şcolile de 4
ani din Lăpuşnic, Răduleşii, Mi- Congres extraordinar al P.C.U.S. >
hăieşti, Pane şi Pane Sălişte,
precum şi şcolile de 7 ani din (Expunere făcută la adunarea >
Dobra şi Roşcani.
PE DRUMUL BELŞUGULUI activului de partid din oraşul ( A A PARUT
Mult apreciat a fost progra şi regiunea Bucureşti) — 6
mul prezentat de către elevii
şcolii din Dobra, In care au martie 1959.
fost incluse dniecele corului şi
orchestrei, dansurile interpretate Legenda spune că în vremurile Despre asta auzeau zilnic veşti cu steaguri roşii şi tricolore şi 32 pag. — 0,45 lei Ed. politică jî PRESA N O A S TR Ă “
de elevii claselor a V-a şi a vechi cinci inşi, strămoşi ai fa la difuzor şi citeau în ziare. Gum
Vil-a, cit şi recitările. De ase miliei lui Ioan Corvin, s-au aşe se lucrează în gospodăria colec cu cetini de brad şi-a sărbătorit * * * Materiale în ajutorul celor revista Uniunii Ziariştilor din R.P.R.
menea s-au evidenţiat şi corul zat pe o luncă a rîului Gerna al tivă şi foloasele pe care le trag ce studiază la cursurile serale >
şcolii din Roşcani, echipele de cătuind un sat. In lungul anilor, colectiviştii, ţăranii din Ginciş, festiv inaugurarea gospodăriei a-
dansuri din Mihăieşli, Răduleşii, satul celor 5 inşi şi-a scurtat au văzut vizitînd gospodăriile
Pane şi Pane Sălişte, radiatoa colective din împrejurimi. Trep gricole colective căreia ţăranii U.T.M. de la oraşe — voi. II L anul IV nr.2134 J1959
rele Georgefa Dumitru din Lă nurjiele — Cinciş. Multe întîm- tat, ei au înţeles că singura cale CUPRINSUL
puşnic, Rodica Popa din Do pilăd grele au trăit . ţăranii care le asigură belşugul este gos i-au pus numele „Drumul belşu 420 pag. — 4,50 lei >
bra, soliştii vocali Petrlşor Cio- din Cinoiş în vremurile ace podăria colectivă.
robea, Ileana Mircea şl surorile lea. In muzeul şcolii este un gului“. Au venit oaspeţi mulţi, Ed, tineretului
Furdui toi de la şooala din Do buzdugan ghintuit care vorbeşte încă din toamnă, de Ia comi
bra. despre vremurile de altădată. In tetul raional şi comunal de par chiar şi din satele mai îndepăr Zece ani de la elaborarea re I. ŞERBÂNESGU : Propagan
marginea satului este „Dealul tid. de la sfatul popular raional zoluţiei Comitetului Ceniral al
Cei clasaţi pe primul loc se furcilor“, deal pe care erau traşi şi comunal au venit prin sat tate. " * 11 Materiale în ajutorul celor Partidului Muncitoresc Romîn da marxism-leninismului în pre
pregătesc pentru faza raională în furcă ţăranii răzvrătiţi pe mo activişti să stea de vorbă cu ţă ce studiază la cursurile serale din 3-5 martie 1949. să.
care va avea loc In ziua de 5 ranii şi să-i lămurească. Mem Darea de seamă prezentată de U.T.M. de la sate — voi. II.
aprilie a.c. şiile nemeşeşti. Viaţă grea au brii de partid din sat, deputaţii 440 pag. — 4,90 lel NiCOLAE CREANGĂ.- Apor
dus cincişenii pînă mai ieri. comitetul de iniţiativă a fost u r Ed, tineretului tul presei în intensificarea si D. ZASLAVSGHI: Două cul
VASILE COSTEA f Multe lucruri noi a înscris însă şi învăţătorii, răspundeau la în turi gazetăreşti.
corespondent soarele democraţiei populare trebări cu răbdare. Ţăranii au mată de discuţii. Au luat ouvîn- * * * Muncitoare din zilele noastre dezvoltarea muncii politice şi
pentru bunăstarea oamenilor din prins a se convinge. 56 pag. — 0,70 lel Ed, politică culturale de masă. SERGIU FARGÂŞAN: Exa
La Călan Ginciş: curent electric, staţie de tul tovarăşul Ioachim Moga, men pentru presa americană.
radioficare, cămin cultural (este In primăvară, cînd comuniştii
In sala clubului muncitoresc în construcţie) şi altele. din sat au crezut că totul e pre secretar al comitetului raional ANTON BREITENHOf'ER:
„11 Iunie“ din Călan s-a des gătit, s-au adunat, au chemat şi Zece ani de la apariţia ziarului
făşurat de curitid faza comunală Prin 1956, ascultînd îndemnul pe întovărăşiţi şi au întrebat: de partid, tov, N. Lănorăjan din „Neuer Weg“.
a pionierilor şi şcolarilor, la partidului, 17 familii s-au înto „Facem colectivă „Facem“ —
care au participat elevii şco vărăşit pentru a lucra în comun au răspuns oamenii, „pe haturile partea comitetului regional de M. GALIANÜ : Ziarul „Dru
lilor din raza acestei comune. 27 hectare. Gu fiecare an, văzînd întovărăşirii, să punem temelia mul socialismului" luptă pentru
rezultatele obţinute, alte familii colectivei“. In seara aceea s-au partid, Tiu Nicolae, naşul gos un preţ de cost scăzut în indus
Pentru faza raională s-au s-au adăugat întovărăşirii. In depus primele 10 cereri. Primii tria extractivă şi siderurgică.
calificat: formaţiile de cor şi 1958 numărul familiilor din în podăriei şi directorul exploa Pentru fondul central
dansuri ale şcolii de 7 ani din tovărăşire trecuse de 90. s-au înscris comuniştii Ilca Gaş de produse agricole aî statului BORIS BUZILĂ : Pagina cul
Călan, recitatorii Paşcu, Stan- par, Nicolae Ionaş şi Petru Vlad. tării miniere din Teliuc, colecti turală în ziare.
ciu, lo m Gheorgheont, Viorica întovărăşirea era o formă nouă Lingă cererile lor s-au adăugat
Cioeoiit şi EUsabeh Mihat din şi bună de muncă, dar despre vişti din alte sate. Au vorbit şi MARTIN DUMlTRESCUî
Călan, - o altă formă cu mult superioară apoi şi ale celorlalţi ţărani din Pagini de ştiinţă şi tehnică în
ei, despre gospodăria colectivă, sat. Satul se boţlnse să păşeas noii colectivişti din sat. Ei au „Scînteia tineretului".
E. HUMMEL ? le-au vorbit adesea comuniştii că spre viaţă nptţă. .
corespondent din sat, deputaţii şi învăţătorii. arătat că drumul pe care păşeş HAŢEG (De la subredaclia
Duminica trecută, satul împo
dobit sărbătoreşte ca niciodată te satul azi e drumul indicat de noastră voluntară). Datorită din comuna Bretea Roinînă au
sprijinului primit din partea contractat 50.314 kg. griu-se-
partid, drumul bunăstării şi fe organelor şi organiza fiiior de cară şi 27.150 kg. porumb. A-
partid, care au desfăşurat in ceste cantităţi de cereale au în
ricirii, că sărbătoarea de azi e ritului colectiviştilor şi întovă- trecut cu mult prevederile de
răşifilor o vie muncă politică contractare pentru întovărăşi
mare şi că ţăranii colectivişti din privind importanta, pe care o rile din raza comunei.
au contractările în asigurarea
Cinciş trebuie să lupte pentru fondului central de produse a- Lucruri frumoase se pot spu
gricole al statului, agenţia ra ne şi despre dragostea cu care
a-şi întări gospodăria zi de zi. ională „Recolta"-Haţeg a obţi membrii întovărăşirii agricole T. C A R A N FILO rizontul re
Pe scena improvizată în curtea nut rezultate frumoase. Astfel, „Ogorul nou“ din Boşorod au portajului.
pînă ta 16 martie a.c. prevede răspuns chemării de a contri
şcolii au dat programe artistice rile de contractări pe raion la bui la asigurarea fondului cen DUMITRU POPESCU : Actu
produsul porumb au fost depă tral de cereale al statului. In
brigada artistică de agitaţie a şite cu I la sută. Rezultate fru alitatea la televiziune.
moase s-au obţinut şi la con baza contractului încheiat cu VASILE INOAN : 35 de ani
colectiviştilor din Simeria Ve tractările de grîu-secară. agenţia raională „Recolta", în-
tovărăşiţii din Boşorod vor vin
che, din Topliţa şi Lingina şi e- Printre unităţile agricole socia de statului în acest an 30.000 de apariţie a ziarului „Unita".
kg. grîu, 3.000 kg. secară şi
chipa artistică a şcolii din loca liste fruntaşe pe raion la con 17.000 kg. porumb. I. OLARU („Drum nou"),
tractări, se numără şi gospodă
litate. ..... ., . riile colective „8 Martie“ din La rîndul lor, colectiviştii din A. TANĂSUICĂ („Dobrogea
Silvaşu de Sus şi „Drumul lui Riu Bărbat şi membrii celor 3
Urmaşii din satul celor .cinci Lenin" din Silvaşu de Jos, care întovărăşiri agricole ce apar nouă"), GAVRIL INCZE („Stea
au contractat 42.375 kg. grîu-
inşi au păşit astăzj pe drumul secară şi 19.495 kg. porumb. ţin comunei, au contractat ua roşie"), V. CHIPER („Zori
24.000 kg. grîu-secară şi 11.000
belşugului. c. soare Îndrumaţi de către comitetul noi") : ,
comunal de partid, sfatul popu kg. porumb, iar în satele co
LA S Î N G I O R G I U lar comunal şi organizaţiile de munei Toteşti, colectiviştii şi Sprijinul redacţiilor noastre în
bază din satele respective, mem
brii celor 4 întovărăşiri agricole întovărăşiţii vor vinde statului popularizarea iniţiativelor din
42.000 kg. grîu-secară şi 16.440
Cetă{enii din satul Sîngiorgiu sînt început munca pentru înfiinţarea unei In cuvîntările colectiviştilor rostite la kg. porumb. industrie şi agricultură.
cunoscu|i prin hărnicia lor. gospodării colective. Rezultatele n-au inaugurare, se vedea dorinţa de a face
întîrziat să se arate. La 18 martie a.c., din gospodăria lor, una din gospodă P. FARCAŞIU SĂDI RUDEANU : Gum m-am
Cu vreo doi ani în urmă, ca rod al 75 de familii aveau înaintate cereri de riile fruntaşe ale regiunii, In răspun
muncii de lămurire dusă de organizaţia înscriere în gospodărie. Munca a con sul Ia chfemarea la întrecere, lansată pregătit eu pentru un raid.
de partid şi sfatul popular din co tinuat. La numai 9 zile, numărul hec
mună, s-a iniţiat aici înfiinţarea unei tarelor unite atingea 303 Iar numărul de gospodăria agricolă colectivă din Note — De peste hotare —
întovărăşiri agricole. Anul trecut s-a familiilor 115. Aceasta înseamnă 70 la Nădăştla Inferioară, colectiviştii sîn-
inaugurat întovărăşirea. Tractoarele sută din sat. giorgeni s-au angajat să participe cu Din cuprinsul revistelor Uniuni
S.M,T.-ului au pornit pe tarlaua înto toate forţele la muncă.
vărăşirii, răsturnînd primele haturi. Colectiviştii au adus în colectivă 48 lor de ziarişti frăţeşti.
de vaci, 29 de cai, 77 pluguri, 59 grape U. EUGEN
Comuniştii din sat şi ţăranii munci şi alte animale şi unelte. —o —
tori harnici nu s-au oprit aici. Ei au
In sprijinul refacerii
pădurilor
Pentru elevii şcolii elementare
n&nr ZI P E P R I M A V A R A — Apăi, numai aici nu se mai face municativ moşul. Ne-a spus că-l chea — Cum vă puteţi închipui ca într-o de 7 ani din Vingard, raionul
agricultură. mă Dăneasă Mihal. L-am întrebat gospodărie' colectivă să se poată lu Sebeş, acţiunea de strîngerea se
cum merge treaba în colectiv. cra la întîrnplare? Nu avem expe minţelor de copaci şi arbuşti
Prin (lleva gospodarii colective — Şi totuşi se face mi-a răspuns rienţă în ce priveşte organizarea mun este o tradiţie care se repetă an
el. Ai puţină' răbdare şi te vei con — Numai bine poate să meargă cii dar ne descurcăm lotuşi. Consiliul de an. Ei au înţeles rolul impor
vinge. tovarăşi. Se ştie doar că unde-s mul de conducere şi-a întocmit un plan tant pe care îl au pădurile şi
non intitúlale O potecă îngustă ne-a condus pînă ţi puierea creşte, pe campanie, iar echipele au şi ele plantaţiile de arbuşti în dezvol
în culmea dealului pe care se afla fiecare plan de acţiune pe zile. tarea economiei naţionale. De a
satul, O bătrină ne-a informai că toa După ce rosti aceste cuvinte se re ceea, sub îndrumarea învăţăto
tă lumea se află la lucru. Undeva la zemă In coada greblei, ne aruncă cî- Pentru a dovedi cele spuse, preşe rilor şi profesorilor, elevii şcolii
teva priviri işcodiioare şi apoi con dintele scoase un carneţel în care elementare din Vingard au strîns
marginea satului se întinde pe multe tinuă : erau notate principalele sarcini din numai în acest an 29 kg. semin
planul consiliului de conducere. Le-am ţe de salcîm, care a fost pre'dată
(Urmare 'din pag, l-a) Omul se opri bmsc şi mă fixă ou 'de acolo pe conducte o 'ducem unde hectare o livadă de pomi. Aici lu — Uitaţi-vă cît sînt acum de fru copiat întocmai, la iă -le : ocolului silvic din Miercurea.
moşi pomii noştri I De cînd mă ştiu
o privire pătrunzătoare. ne trebuie. Dar nu numai atit. După cra echipa l-a condusă de Loghin Cis- eu nu au fost aşa. Vă spun drept că- — Curăţitul pomilor, văruitul lor şi In urma acestei acţiuni, elevii
mi creşte inima de bucurie. greblatul fîneţelor — lermen de exe au fost recompensaţi cu o minge
Un alt colectivist s-a plins că — Crezi că vorbesc numai aşa să cum se vede, animalele pot ieşi din maş. O parte din colectivişti curăţau cutare 21 martie. si plasă de volei, iar 5 elevi au
Bătrînul ar mai fi spus nuille dar
U.R.C.C. Ilia tiu-i aprovizionează cu nu ta c ? înseamnă că nu mă cu grajd direct în păşune. cu grijă pomii şi •adunau crengile în intră preşedintele în vorbă. — De la 23-25 martie toate ate înst distinşi cu insigna de „Prie
lajele gospodăriei vor lucra la arătu
seminţele de care au nevoie. G.A.Ç. noşti. Nu am puiuţ spune altceva declt grămezi, femeile şi cel mai bătrlni îi — N-am ce spune, oamenii noştri rile de primăvară, iar braţele de mun ten af pădurii".
lucrează cu multă tragere de inimă. că vor fi folosite la împrăştiat gunoi
Filimon Strbu a fosi anunţată să Se răsuci apoi la dreapta şi porni. să-i admirăm planurile şi să urăm co văruiau şi greblau frumos pajiştea. A. SCORŢA
meargă cu o căruţă pentru a ridica Ne făcu semn să mergem şi noi cu lectiviştilor din Filimon Sîrbu suc Echipa a doua, condusă de Crişan — Aş vrea să-mi spuneţi numele
sămlnţa de cartofi pentru suprafaţa el. Sărirăm o vale, mai făcurăm cî- ces deplin în realizarea lor. Am ple Iacob, şi a treia, condusă de Oncoş cîiorva dintre fruntaşi — i-am zis corespondent
contractată ca cooperaţia. Colectiviş teva suie de paşi şi iată-ne în faţa cat mai departe. De pe la porţi, fe Filion, făceau aceleaşi lucrări în alte eu.
tii s-au dus pînă în ilia, dar au ve unei tarlale pe care se aflau mai meile întrebau pe preşedinte la ce oră livezi.
nit cu căruţa goală. Pe bună drep mulţi colectivişti la plug. să meargă la clmp. Le răspundea la — Toţi colectiviştii noştri sînt frun şi la curăţitul cocenilor de pe semă ÎN Ş T IIN Ţ A R E
tate spun acum că U.R.C.C. mai mult fiecare cu aceleaşi cu vinie: O echipă am găsit-o la semănat taşi. nături. In această perioadă va ji gră-
îi încurcă decll îi ajuiă. — Aici vom avea grădina de zar ovăz într-un vîrf de deal. Aici l-am pată întreaga suprafaţă cultivată cu s
zavaturi — a spus preşedintele. Ve — Şeful de echipă o să vă anunţe îniîlnit şi pe tov. Oncoş Viorel, pre — E adevărat — susţinu un alt păioase de ioamnă. Rectoratul Universităţii „C.
După ce şi-au spus plingerile, co- deţi, e aproapegatade¦ arat. Astăzi pe fiecare cînd să mergeţi. şedintele gospodăriei. El ne-a infor colectivist. Uitaţi cu cită hărnicie lu I. Parhon“ din Bucureşti, do
leotivişiii şi-au continuai consfătui şi semănăm o parte din ea. Răsadu mai că munca în colectivă a început crează. Acolo, în grupul acela de — De la 1 la 10 aprilie — se vor rind să siringă legăturile cu
rea. Au fost operativi însă. Repede au rile sînt răsărite, pomii i-am curăţit — Vor să meargă la lucru — ne-a cu spor din prima zi şi că toţi colec sus se află Zasloţi Peiru, Dăneasă planta cartofi, şi se va semăna sfecla absolvenţii acestei univer
căzut de acord cu unele schimburi şi văruit. Orzul l-am semănat. A- spus preşedintele de la un iimp. Le-am tivism vin la lucru cu multă bucurie. Petru, Popa Leordin, Băneasă luja, furajeră. sităţi, roagă pe foştii ei stu
de teren şi apoi au plecat fiecare ceslea nu-s fapte oare? vreţi altele? spus că de astăzi începem însămânţa- Nu ai putea să ţii pe careva din ei Băneasă Eugenia, Bulea Minerva şi denţi, familiile, eventual pe
unde avea treburi. Veniţi atunci la toamnă, că, vorba tul in grădină, şi uite că nu mai au acasă pentru nimic în lume. De fapt alţii. In altă parte lucrează alţi co — La 20 aprilie, se vor termina în- urmaşii lor, să comunice
aceea, toamna se numără bobocii. Şi răbdare. un băirîn pe care l-am găsii curăţind lectivişti tot aşa de harnici ca ei. sârhînţările de primăvară. printr-o carte p o ştală: anul
Colectiviştii dacă nu v-o plăcea, atunci să nu la pomi ne mărturisise că pentru el înscrierii şi absolvirii, titlul
din Filimon Sîrbu nutresc mal îmi spuneţi pe nume. 'Am fost invitaţi de preşedinte să munca in colectivă e o adevărată dis Ne arătă apoi un băirîn care aduna — Sperăm să terminăm fiecare lu obţinut (licenţă, examen de
vizităm şi presa de ulei a gospodă tracţie. cu repezeală crengile curăţite; din crare înainte de data fixată în plan stat, doctorat, candidatură
planuri îndrăzneţe N-am mai avut ce spune. Am ple riei colective care -se afla In funcţiu pomi. — a precizai preşedintele. Avem ioa- în ştiinţe), facultatea şi sec
cat mai departe. Preşedintele colec ne. Viziiîndu-o, ne-a explicat că le-a Bătrînii se întrec ie condiţiile pentru aceasta. Colecti ţia pe care au urmat-o, si
Am plecai împreună cu colectiviş tiviştilor din Filimon Sîrbu continua adus pînă acum venituri însemnate, cu cei tineri — Are 85 de ani — ne mărturisi viştii muncesc cu hărnicie, atelaje tuaţia din cîmpul muncii, a-
tii din Filimon Slrbu. Pe drum tov. să ne vorbească despre planurile lor. Cu banii încasaţi pe ulei au cumpă colectivistul. Şi nu vfea să stea acasă. avem suficiente, sămlnţa am pregălit-o.
Dan Itilus, preşedintele gospodăriei, Nu mult după ce am intrat în sai rat seminţe şi alte lucruri trebuin Pe o potecă ce şerpuieşte prin li Mereu îl auzi spunind celor tineri că dresa exactă.
nera apărut In faţă un loc viran. cioase gospodăriei colective. I-am mul vezi şi printre nişte semănături am nici acum, la vîrsta asta, nu se lasă Am plecat şi din această gospodă
ne-a spus că ei, cel din Filimon Sîr ţumit pentru explicaţiile date şi am ajuns pe un alt versant al dealului. întrecut de ei. rie colectivă cu impresii plăcuic şi Pe baza acestor comuni
— Vedeţi — ne arată el — aici plecat mai depărta Dlnlr-o culme se vedeau jos în vale, convingerea fermă că ioaie gospodă
bu, vor neapărat să-i întreacă pe. cei vom construi grajdurile, magaziile şi la o adincime de citeva sute de me — Frumos din partea lui i-am răs riile colective din comuna Veţel în cări rectoratul va adresa ab
din Veţel, altele. Ce spuneţi, aşa-t că-i minunat? „Pentru mine tri, un grup de case. Era salul Căoi. puns eu. Se vede că în gospodăria registrează zi de zi succese toi mai
munca în colectivă Şi in acest sat am găsit pe colecti dumneavoastră şi bătrînii au întinerit. mari pe calea consolidării lor. Am solvenţilor universităţii scri
* - Nu ne lăsăm măcar de-dr fi foc Şi pentru a ne convinge şi mai mult vişti ta lucru. Curăţau şi ei pomii,
— ne-a mărturisit el. Şi să nu crea de justeţea celor afrimate, începu cil e o distracţie“ îi văruiau, greblau !Inelele. Ne-am a- Spicuiri dintr-un plan rămas de-a dreptul, impresionaţi de sori individuale.
uncie amănunte.
dă nici cei din Nădăşiie că o să ne-o Satul Bretelin se află răspuidii pe propiat de un băirîn care, în ciuda L-am întrebat pe tovarăşul Bu voinţa cu care lucrează colectiviştii, UNIVERSITATEA „C. I. PARHON"
ia înainte. — Uitaţi, apa e aproape. Colo sub culmea unui deal. Văzînd dealurile lea, preşedintele gospodăriei colective
deal e deajuns să sapi un metru şi abrupte, stincoase şi unele acoperite celor 74 de ani, se luase ta întrecere din Căoi, dacă lucrează după un plan de încrederea şi de dragostea pe care BUCUREŞTI
— Asiea-s deocamdată numai vorbe găsim apă cită ne trebuie. O moto- cu păduri, i-am zis tovarăşului meu sau la tntlmplare. Omul m-a privii şi-o dovedesc prin muncă !aţă de.
tovarăşe preşedinte\. Să vedem faptele lung şi apoi a răspuns h otărît: But. 6 Martie, nr. 64, raionul
gospodăriile lor colective.
Lenin, telefon 16.79.19
—• i-am răspuns. ’pompă a poate ridica Intr-un bazin şi de drum: cu un grup de tineri. Era foarie co
