Page 9 - 1959-03
P. 9
¦I
i :!r
: Hunedoara-!.
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI
PE DRUMUL
INDICAT DE
REZOLUŢIA
PLENAREI
C.C. AL P.M.R.
DIN 3-5
MARTIE 1949
Anul XI Nr. 1306 Miercuri 4 martie 1959 4 pagini 20 bani
mm
La capătul unui deceniu Nmmammms
de mari realizări in opera
de transformare
socialistă a agriculturii Angajamentele sidenirgiştilor
S-a scurs un deceniu de ctnd şe rea, Daia şi altele din raionul Sebeş,
dinţa plenară a C.C. al P.M.R. din Cisfei, Căpud, Obreja, Benic, raionul k im td e fm i oiaţă
3—5 martie 1949 a adoptat istorica Alba, Pricaz, Şibot, raionul Orăştie,
rezoluţie asupra sarcinilor partidului llia şi Bretea Mureşană, raionul Uia
în lupta pentru întărirea alianţei cla etc., organizaţiile de partid au luat Prin chemarea adresată co ducţie, să dea in acelaşi'timp Luna martie, siderurgiştii hu-
iniţiativa formării de gospodării co nedoreni au început-o cu hotă-
sei muncitoare cu ţărănimea munci lective chiar în anul 1949. In urma lectivului Combinatului meta însemnate cantităţi de produse rirea de a merge pe aceeaşi li
muncii politice desfăşurate de elş, nu
toare şi pentru transformarea socia meroşi ţărani muncitori din aceste lurgic Reşiţa, muncitorii, teh peste plan.
sate au început să-şl depună cereri
listă a agriculturii. In acest însemnai de înscriere chiar în anul 1949. Pri nicienii şi inginerii din secţiile Bilanţul încheiat la sfirşifcut nie. Drept urmare, doar in pri
mele 20 de gospodării colective din de bază ale Combinatului side fiecărei luni a arătat că hune- mele două zile au fost produse
document al partidului se face o pro regiunea noastră s-au constituit însă rurgic Hunedoara şi-au luat o dorenii ştiu să-şi respecte cu
în anul 1950. seamă de angajamente privind vântul dat. Se constată totodată peste plan 436 tone cocs me
fundă analiză a situaţiei în care se 0 simţitoare creştere a numă talurgic, 436 tone minereu aglo
înspre acestea erau îndreptate, din sporirea continuă a producţiei merat, 362 tone fonia, 326 tone
afla agricultura ţări* noastre în a- ziua constituirii lor, privirile tuturor de oţel, fontă şi laminate. rului de tone de produse date
ţăranilor muncitori din regiune. Dar peste plan de la lună la lună. laminate. Amintim că oţelarli
cea vreme, indieîndu-se în acelaşi înspre ele erau îndreptate şi atacurile Convinşi că traducerea în Sp re, exemplu, diferenţa intre oţelăriei Martin nr. 1 au ela
febrile ale chiaburilor şi ale altor ele viaţă a hotăririlor plenarei C.C. depăşirile de plan lunare (fe
timp drumul pe care trebuie să mear mente duşmănoase regimului, care nu ah P.M.R. din noiembrie 1958, bruarie faţă de ianuarie), se borat in aceste două zile 150 Tiriprul 'Alexandru’
vedeau cu ochi buni calea pe care în a Conferinţei regionale de tone oţel peste plan. Velici este unul din
gă ţărănimea muncitoare pentru a cepea să pornească ţărănimea mun partid precum şi a propriilor apropie de 1.700 tone la cocs,
citoare, la îndemnul partidului. Pentru lor angajamente va duce la în 4.800 tone la laminate bluming, DIN ACTIVITATEA tre cei mai buni su
scăpa definitiv de exploatarea chia- a compromite tinerele gospodării co tărirea pe mai departe a econo 430 tone la oţel Martin, 770 dori din brigada tov. (
lective — mugurii agriculturii noastre miei noastre socialiste, side- tone la tontă (secţia I-a furnale) Aurei Moţ, care Iu-*
burească, pentru a lichida înapoierea socialiste — elementele duşmănoase rurgiştii din Hunedoara au tre ele.
lansau fe! de fel de zvonuri, născoceau cut la luarea unor măsuri teh- le ten! din Mmm crează pe şantierul laminorului de\
satelor moştenită de la regimul bur- diferite minciuni la adresa lor, încercau nico-organizatorice, privind îm ¦ Cumulat pe ianuarie şi fe 650 mm. de la C. S. HunedoaraA
să strecoare în ele şi chiar în consili bunătăţirea proceselor tehnolo bruarie, numărul tonelor dale El îşi depăşeşte norma in medie \
ghezo-moşieresc şi pentru a-şi făuri ile de conducere, oameni de ai lor cu 12—14 la sulă.
pentru a le lovi pe dinăuntru şi nu se gice, la descoperirea şi valori peste plan atinge cifre impre
o viată fericită şi civilizată. dădeau în lături nici de la ameninţări IN CLIŞEU : Tov. Alexandru (
şi chiar încercări de asasinate. Ceea ficarea , rezervelor interne. Aces sionante: la cocs metalurgic Brigăzi patriotice Velici, într-una din clipele sale de\
„Starea înapoiată a agricul ce îi irita şi mai mult pe duşmanii răgaz, cind admiră entuziasmat f
turii. din ţara noastră — se spu gospodăriilor colective era faptul că, te acţiuni, precum şi întrece 9.669 tone, la oţel Martin şi e- marele agrega t care va intra în *
ne în rezoluţia plenarei C.C. în ciuda încercărilor lor disperate, ti , curînd în funcţiune.
a.l P.M.R. din 3—5 martie 1949 nerele gospodării colective se consoli rea socialistă ridicată pe o lectric 10.978 tone, la producţia AN1NOASA (de Ia subre- pînă în prezent 16 brigăzi de
— face ca pământul să producă dau din punct de vedere economic şi dacţia noastră voluntară). muncă patriotică din rîndul In sanatoriul
'puţin şi prost, deşi avemt un organizatoric, reuşeau să atragă în treaptă superioară, au permis 1amînaltă (bluming) 10.227 to gospodinelor, al muncitoare de noapte
sol din cel mai roditor, de sînul lor noi şi noi familii de ţărani Printre hotărîrile luate la o lor de Ia întreprinderea mi
oarece pe un pămînt fărîmiţat muncitori şi ceea ce este mai impor siderurgiştiior hunedoreni ” să-şi - ne, la fontă (doar secţia I-a adunare generală a Comitetu nieră, din unităţile comerci Pentru reconfortarea forţelor
în milioane de loturi nu se tant, colectiviştii demascau cu curaj şi lui de femei din Aninoasa a ale, precum şi din rîndul in de muncă ale minerilor de la
poate face o agricultură raţio izgoneau din gospodăriile colective ele realizeze ritmic planul de pro- furnale) 1;272 tone. fost şi aceea privind consti exploatarea Aninoasa, a fost
nală. Ţărănimea muncitoare nu mentele duşmănoase. tuirea unor brigăzi de muncă telectualelor de la şcoala de deschis un sanatoriu de noapte.
poate scăpa de starea de îna patriotică. De curînd comite Aici minerii işi petrec sub o în
poiere economică, culturală şi A fost greu începutul, dar în ciuda tul a şi trecut la constituirea 7 ani. La constituirea brigă
sanitară, edita vreme cit pă- tuturor greutăţilor, în cei 10 ani care acestora.
mintul rămâne fărîmiţat“. s-au scurs de la apariţia istoricei re zilor s-au evidenţiat în mod
zoluţii a plenarei C.C. al P.M.R. din Astfel, în cinstea zilei de 8
Rezoluţia arată că singura cale care 3-5 martie, s-au înfăptuit realizări mari Aâartie — Ziua internaţională deosebit tov. Leontina Mîrza,
în lupta pentru transformarea socialistă a femeii — au fost constituite
poate duce ţărănimea muncitoare a agriculturii. Acum, la capătul unui Maria Boroş, Ştefania Bursa
deceniu de luptă şi de muncă rodnică,
spre o viaţă nouă, spre un trai îm organizaţiile de partid, sfaturile popu şi multe altele.
lare, toţi oamenii muncii din regiunea
belşugat, cu alte cuvinte spre lichi noastră se mîndresc pe drept cuvînt Curs de croitorie grijire deosebită orele de după
cu cele peste 100 gospodării colective
darea înapoierii economice, culturale în care un număr de aproape 10.000 Din iniţiativa comitetului de ne şi tinere fete. De predarea programul de muncă.
familii de ţărani muncitori romîni, ma femei, la Aninoasa s-a deschis şi însuşirea cunoştinţelor ne La propunerea comitetului de
şi sanitare a agriculturii, este calea ghiari şi germani din satele regiunii în urmă cu trei luni un curs cesare croiului se ocupă cu
noastre muncesc înfrăţiţi o suprafaţă de croitorie. Scopul cursului a pricepere şi răspundere tov. partid al exploatării miniere A-
gospodăriei colective. Numai prin u- de aproximaţi^ 30.000 hectare teren. fost de a da noţiunile nece Elena Cosma — la cursul cu ninoăsa, sanatoriul de noapte
Sectorul socialist-cooperatist al regiunii sare croiului pentru uzul cas predarea în limba romînă — va găzdui în luna martie un
nirea tuturor ţăranilor muncitori în noastre mai cuprinde şi un număr de nic. La acest curs frecventează şi tov. Albertina Leita — la număr de. 25 femei muncitoare
396 întovărăşiri agricole cu 34.000 fa un număr de 38 femei munci cursul cu predarea în limba fruntaşe in producţie.
asemenea gospodării v,a fi rezolvată milii şi o suprafaţă de peste 40.000 toare şi intelectuale, gospodi maghiară.
hectareteren arabil, 232 întovărăşiri Timp de o lună de zile, a-
problema trecerii pămîntuiui în pro zootehnice cu 16.452 familii, 47.363
hectare păşune şi fineţe, peste 16.000 Curs de gospodărie ceste femei se vor bucura de
prietate obştească, va fi rezolvată oi şi 294 vite mari la fondul de bază. îngrijire, odihnă şi hrană deo
' In secţia turnătorie a uzinei „Victoria"-Câlan, la sorti- 1 Tot în urmă cu trei luni prepararea dulciurilor, aperi sebită. .
problema transformării socialiste la In momentul de faţă avem coope- din iniţiativa comitetului de tivelor şi băuturilor.
rativizat 42,1 la sută din suprafaţa femei a fost deschis şi un curs LUCIA LICIU
sate- totală cooperativizabilă a regiunii. de gospodărie. La acest curs L. L. corespondentă1*
Procentul de colectivizare este de 9,9
„Trecerea la gospodăria a- la sută din totalul suprafeţei coopera- [ mentui tuburi de scurgere, lucrează şi echipa condusă de co- ‘
gricolă colectivă — subliniază tivizabile a regiunii, iar din totalul su
rezoluţia — va face posibilă prafeţei cooperativizate s-a colectivizat ţ munistul Ioan Teoacă, care îşi depăşeşte zi de zi planul cu j
folosirea largă a tractoarelor 24,4 la sută. Important este că procen
şi a celor mai perfecţionate m,a- tul de colectivizare a început să creas [ !3 la sută, iar procentul de rebuturi îl reduce cu 5 la sută ] frecventează un număr de BRIGADA ARTISTICA
şini agricole, introducerea is- că zi de zi şi în mod simţitor. 30-35 femei. De bunul mers ^
nergiei electrice în agricultură, ţ faţă de cel admis. ¦) al cursului se ocupă cu multă )
aplicarea intensă a îngrăşămin De remarcat este că numărul gospo
telor naturale şi chimice, intro dăriilor colective creşte în continuu. (, IN CLIŞEU : Tov. Teoacă la locul de muncă.
ducerea asolamentelor şi a me
todelor de cultivare după datele (Continuare In pag 3-a) •/Wufu. *mmJuJ\ dragoste şi răbdare profesoa- ( »IE A G IT A Ţ IE
celei mai avansate ştiinţe agro ra Evanghelina Pintea şi în- -j
tehnice, ştiinţa sovietică. Nu ¦E5S-
mai astfel se va putea ridica
productivitatea muncii in agri C onsfătuire cu inovatorii văţătoarea Maria Barbu, mem- j In ziua de 17 februarie 1959 muncă. Aşa, de pildă, vorbind
cultură, va creşte producţia la brigada artistică de agitaţie despre birocraţi, se spunea :
hectar şi vom produce pe a-
ceeaşi unitate de suprafaţă mai CALAN (de la subredacţia inovatorii. Consfătuirea şi-a bre în comitetul de femei. ) „Vede tot“ a secţiei turnătorie 1Bunăoară nu de m u ltJ lO lună
multe cereale, mai multe plan noastră voluntară). — Nu de desfăşurat lucrările la un înalt
te industriale. Numai astfel vom mult, serviciul tehnic al Uzinei spirit critic. La cursurile de gospodărie l din cadrul uzinei „Victoria“ să fi. trecutJDe ctnd planul de-
putea ridica creşterea vitelor şi „Victoria “-Călan a organizat o Călan a prezentat primul său falcat/Pe grupe l-am prelu
intensifica pomicultura, viticul consfătuire cu inovatorii, în IOSIF CRAŞCA se predau lecţii practice de program.
tura, precum şi celelalte ramuri scopul îmbunătăţirii muncii de crat/.„Sute de tone, măi frate/
ale producţiei agricole“. inovaţii. Lucrările consfătuirii
au scos la iveală o seamă de a- Programul brigăzii, afişat ci De piese bine turnate./Greuta
Justeţea liniei politice trasată de deficienţe în aprecierea propu
nerilor de inovaţii depuse, pre tit. în secţia turnătorie, cit şi la tea însă marelConstă în pro
partidul nostru în problema transfor cum şi alte lipsuri în munca ou
poarta de intrare in uzină, a- gramare/ Fiindcă la planificare/
mării socialiste a agriculturii a fost
nunţa de la început: Comenzile stau in dosare ;l
pe deplin confirmată de fapte, de ma
Brigada noastră „Vede tot“ Cind să intre-n rezolvare,/1n-t
rile realizări ce au urmat. Rezoluţia
Prezintă azi program de seară pe şef din deplasare!Şi-a lăsat
“a fost primită cu un deosebit inte
La emisiunea locală. dosarele!Lucrate cu picioarele.../
res şi cu căldură de ţărănimea mun
Unora le-om cinta de bine, Critica adusă secţiei de pla
citoare. Îndată după apariţia ei, mii
Altora, mai de ruşine...
de ţărani muncitori din ţara noastră,
dîndu-şi seama de superioritatea a-
griculturii socialiste, au constituit pri
mele gospodării colective. La noi în
regiune, în numeroase sate oa: Miercp-
nificare şi-a atins, scopul întru
După cum le este felul, cât în prezent se simte o îmbu
Deputatul ceferiştilor Avem şi noi cîntecelul. nătăţire in lansarea comenzi
lor pentru secţia turnătorie.
Anunţurile expuse la locuri De asemenea, a fost criticat
Cu tot gerul de afară, pe cele ci- goanelor reparate aci aproape s-a ceea, ta 2 martie 1958 muncitorii < vizibile au st irnil un viu inte serviciul de protecţia muncii
teva linii ferate din curtea atelieru dublai, condiţiile de muncă s-au îm ceferişti l-au ales să-i reprezinte ‘uit
lui de zonă C.F.R. Alba Iulia se lu bunătăţii şi ele. Cu sprijinul orga sfaitul popular raional. Forjorul Şte res in rindurile muncitorilor pentru faptul că la baia furna
crează intens. Zeci de vagoane cu nizaţiilor .de partid, din atelier, el se fan Avram de astfel că emisiunea locală la lelor erau stricate robinetele,
obloanele coborite işi aşteaptă ria străduieşte să facă din noii veniţi Despre activitatea lui de deputat < la Atelierele staţia de radioficare a fost aş geamurile sparte. In prezent,
dul să intre in reparaţie. Pe lingă in atelier, oameni harnici şi price se pot spune multe. teptată cu nerăbdare.' baia funcţionează normal.
citeva, răpăie ciocanele de nituit. puţi. In jiecare nou meseriaş se re centrale Gura-
Muncitorii de aci se străduiesc să vede pe el, cel de acum 35 de ani. Mobilizaţi de el, meseriaşii aleile-\ barza îşi depă Cu această ocazie, brigada a In cadrul secţiei au mai fost
mărească avansul cişligat in luna rului au efectuat multe ore de mun-l şeşte lunar nor prezentat cfteva cintece popu criticaţi unii tovarăşi ca Ioan
ianuarie. Procentul de 6 la sută, cu Fiu de ţărani săraci de prin păr că voluntară la repararea pompei de t ma in medie cn lare romîneşti şi ale minorită Sepniţchi, Ioan Vulpe şi alţii,
care au depăşit pianul de producţie ţile Botoşanilor a învăţat cu greu apă, a băncilor şi uşilor la şcoala 4 25 la sută. ţilor naţionale, interpretate de care nu respectau cele 8 ore de
in. prima lună a anului, trebuie Să meseria de strungar. Erau 10 fraţi, elementară nr. 3 din localitate. Del soliştii Aurel Cîmpeanu,' Ludo muncă.
fie dublat în următoarele două luni. părinţii munceau cu ziua pe la cei asemenea, cei 80 de muncitori dc aicU IN CLIŞEU : vic Klepner, Ioan Moraru. Cin-
Printre muncitori, indrumindu-i, dind avuţi. Rănms de mic orfan, a pere răspund cu entuziasm la chemările \ Tov. Ştefan A- tecele au fost închinate frunta Aşa cum am mai amintit, bri
la nevoie şi o mină de ajutor, poa grinat ani îndelungaţi prin diferite deputaţilor pentru diferite acţiuni deî şilor in producţie Adolf Stern- gada artistică a primit un spri
te fi văzut deseori şeful atelierului, ateliere de cale ferată. Anul 1944, interes obştesc întreprinse. vram lucrînd lo pel, losif Stronschi, Ludovic jin substanţial din partea orga
Mihai Bocăneţ — deputat raional a însemnat şi pentru el o cotitură forjă. nizaţiei de bază turnătorie, care
şi membru al Comitetului executiv in viaţă. Muncea pe atunci la a te-.
al Sfatului popular raional Alba Iu lierele din Simeria. La nQmai un an Kojan, Emil Libîch şi a altora, a îndrumat îndeaproape şi a
lia. Esie un bun organizator al după eliberare era deja maistru de
muncii. atelier. In acelaşi an a fost primii In acest an deputatul Mthai Bo-s care în perioada t— 16 februa vegheat asupra conţinutului
şi in rîndul'membrilor de partid. căneţ s-a angajat să mobilizeze pe\
In cei cinci ani de cirul Mihai muncitori la efectuarea unui număr' rie an lucrat cu rebutul redus politic al întregului program.
Bocăneţ conduce atelierul, producţia Ca şef de atelier la Alba Iulia el de peste 1.000 ore de muncă vo-\
s-a mărit considerabil. Numărul va a continuat să se poarte simplu, a- hintară la Lucrările de gospodărire' la zero şi şi-au depăşit sarci Muncitorii secţiei turnătorie,
propiat de muncitori, modest. De a-
a oraşului ce vor fi iniţiate. Stima \ nile de plan. cit şi ceilalţi din celelalte sec
şi aprecierea de^care se bucură, sin i'
Membrii brigăzii artistice de ţii ale uzinei aşteaptă cu ne
l
garanţii sigure că angajamentul lu i' agitaţie, printre care tovarăşii răbdare al doilea program pe
Arcadie Egyed, Vasile Nemeş, care brigada noastră îl pregă
va fi respectat. \ Ioan Crişan şi alţii n-au uitat teşte în prezent.
să satirizeze citeva lipsuri ce
se mai manifestă la locurile de GHEORGHE SPER10SU
corespondent