Page 90 - 1959-03

Ptí. 1326
W W A Y X P E P ^ iS T IIP
fnMmşl vkmmcomunistă a candidaţilor i partifijj
sarcină de seamă a organizaţiilor de partid
Una din condiţiile principale de
oare depinde înfăptuirea liniei politice
a partidului, întărirea unităţii şi a
disciplinei sale este asigurarea unei
juste compoziţii sociale a partidului,
astfel încît elementul muncitoresc să
fie preponderent. Anul trecut, în
activitatea organizaţiilor de partid
din regiunea noastră s-a simţit o în­
viorare oare a contribuit la îmbună­
tăţirea muncii de creştere şi consoli­
dare a rîndurilor partidului. Înainte
de toate, organizaţiile de partid s-au
orientat spre muncitorii cu stagiu mai
îndelungat în producţie, care prin
lupta şi munca lor şi-au însuşit tră-1
săturile de caracter ale muncitorului
înaintat, ale clasei muncitoare.
Comitetul raional dc partid Petro­
şani, de pildă, călăuzit în ac­
tivitatea sa de hotărîrile Con­
gresului al 1 1-lea al partidului a acor­ ceste cifre arată că elementului mun­
dat toată atenţia întăririi rîndurilor
partidului şi îmbunătăţirii compoziţiei
sale sociale. Pentru a asigura o con­
tinuă întărire a organizaţiilor de par­
tid, acest comitet raional a căutat să
imprime un caracter permanent mun­
cii de primire de candidaţi şi noi
membri de partid. Comitetul raional
de partid are meritul că şi-a îndrep­
tat atenţia spre întărirea organizaţiilor s-au orientat spre primirea în rîndul
de bază de la locurile de muncă di­
rect productive, acolo unde se hotă­
răşte soarta producţiei. Membrii de
partid din aceste organizaţii de bază
au primit sarcina să se ocupe de
cîte 1-3 muncitori fruntaşi, inovatori,
în vederea educării şi atragerii lor
spre partid.
Socotind pe bună dreptate că ac­
tivul fără de partid este un sprijin de
nădejde a! comuniştilor, organizaţiile
de partid din Valea Jiului s-au pre­
ocupat îndeaproape de formarea şi în­
tărirea continuă a activului fără de
partid.
Mul le comitete de partid şi orga-
nizaţii de bază din Valea Jiului au
depus străduinţe pentru lărgirea ac-
tivului fără de part'd în jurul orga­
nizaţiilor de bază. Comitetul raional
de partid a indicat la rîndul său în
repetate rinduri tuturor birourilor or­
ganizaţiilor de b’ază să folosească ac-
vul fără de partid în rezolvarea pro.-
melor producţiei, să încredinţeze
ini concrete fiecărui tovarăş din
¦]| fără de partid, să-i invite ta şi candidaţi de partid şi s-au ocu­
narile deschise ale organizaţiei de
bază. In felul acesta muncitorii înairi-
. iinsliţi şi devotaţi cauzei con­
dei socialiste, s-au apropiat de
(d, au cerut să între în rin durile
didaţilor de partid.
Comitetul raional s-a îngrijit ca
rganizaţiile de partid să se ocupe
temeinic de educaţia tovarăşilor din
Consfătuirile de producţie — sprijin preţios
în realizarea sarcinilor de plan
Nu de mult, biroul organiza-
ţiei de bază numărul 1 de la
secţia turnătorie a uzinei „Vie-
toria“ Călan, împreună cu con-
ducerea comitetului de între-
prindere, au analizat felul cum
se desfăşoară Întrecerea socia- maiştrii şi organizatorii de şi alţii, care lucrau cu un re­ tul lunii aprilie, luîndu-şi an-
listă in cadrul secţiei turnăto- grupe sindicale acordă o sufi- but peste cel admisibil. In ur­ gajamentul ca pînă la sfîrşitul
rie, cum se ocupă comitetul de cientă atenţie propunerilor fă- ma consfătuirii au fost luate •săptăminii mondiale a tinere­
secţie şi conducerea secţiei de cute de muncitori,
sprijinirea şi extinderea intre- Adunarea generală a alcă- rebuturilor, şi în scurt timp planului lunar de peste 40 la
cerii socialiste.
Membrii şi candidaţii de par- intensificarea întrecerii soci a- în prezent, unele echipe ca cea La atelierul reparaţii utilaje,
tid Adolf Stempel, Iosiî Dele- liste şi îmbunătăţirea activităţii condusă de Constantin Creţu brigada utemistă de lăcătuşi
mia, Alexandru Lixăndroi, Lu- comitetului de secţie. Ca ur- şi Simion Suciu lucrează cu mecanici, condusă de tinărul
dovic Cojan şi alţii, au scos la- mare, grupele sindicale au în- rebutul redus la zero.
- .... — ¦ ¦- ¦¦ —
BRIGADA LUI COMPOD1
Intr-un abataj cameră cu două
aripi de la sectorul III al ex­
ploatării Lonea, lucrează una
dintre cele mai bune brigăzi de
la această mină. Este vorba de
brigada lui Ioan Compodi, care
atît în anul acesta, cît şi în a-
nui trecut, s-a situat în fruntea
întrecerii socialiste pentru extra­
gerea a cît mai mult cărbune.
Despre ea se pot spune multe
lucruri frum oase: Ea face parte
din primele brigăzi din Valea
Jiului care au îmbrăţişat iniţia­
tiva minerilor de la Aninoasa,
— E straşnică brigada lui
Compodi ! spun minerii despre
ea.
Şi pe drept cuvînt! Să-i vezi
la treabă, cum se luptă cu cei
doi pereţi de cărbune din abataj,
sfărîmîndu-i şi încărcîndu-i pe
craţerefe cc-i poartă spre vago-
nete, nu poţi să nu le- dai drep­
tate.
— Compodi baci e un om deo­
sebit, spun ei.
activul fără de partid. In faţa acti­
vului fără de partid se ţfn regulai
conferinţe despre calitatea de membru
de partid, despre lupta din trecut a
partidului, despre rolul partidului în
construirea socialismului în patria
noastră. Mulţi dintre tovarăşii care au
fost atraşi în rîndurile activului fără
de partid sînt încadraţi în diversa
forme ale învăţământului de partid.
Comparativ cu anul 1957, compo­
ziţia socială a candidaţilor şi noilor
membri de partid s-a îmbunătăţit mult
în Valea Jiului. Dacă în 1957, 83,7%
dintre oandldaţl au fost muncitori, iar
dintre membrii de partid 78,3 la sută,
în 1958 numărul muncitorilor primiţi
în rîndul candidaţilor de partid se
ridică la 91,7 la sută, iar la noii
membri de partid la 84 la sută. A-
citoresc 1 se acordă prioritate la pri­
mirea în partid, lucru care a determi­
nat îmbunătăţire^ simţitoare a compo­
ziţiei sociale a organizaţiei raionale
de partid. In prezent elementul mun­
citoresc reprezintă aproape 80 la sută
din totalul membrilor şi candidaţilor
de partid din raionul Petroşani. In
acelaşi timp organizaţiile de bază
membrilor şi candidaţilor de partid a
celor mai buni tehnicieni şi ingineri,
legaţi nemijlocit de producţie, a fe­
meilor muncitoare, precum şi a unui
număr de intelectuali.
La conferinţa raională de pariid
din Petroşani, a reieşit totuşi că unele
organizaţii de partid, cum este şi
cea de la Petrila, s-au preocupat mai
mult de primirea în rîndurile candi­
daţilor de partid a unor muncitori ti­
neri, dar au neglijat atragerea spre
partid a muncitorilor mai în vîrstă,
cu experienţă mai îndelungată în
producţie.
O situaţie similară există şi în or­
ganizaţia de partid orăşenească Hu­
nedoara. 73,4 la sută din totalul mem­
brilor şi candidaţilor de partid de
aici sînt muncitori direct productivi.
Compoziţia muncitorească a candida­
ţilor primiţi în anul trecut, reprezin­
tă la Hunedoara 94,2 la sută. Bine
au muncit în această direcţie orga­
nizaţiile de bază de la Căile ferate
uzinale, de Ia uzina cocso chimică,
de la furnalele 5— 6 şi de la noua
oţelărle Siemens Martin, care au pri­
mit un număr însemnat de membri
pat de educaţia lor comunistă.
Sînt totuşi organizaţii de bază în
oraşul Hunedoara în a căror rază de
activitate există muncitori cinstiţi, de­
votaţi, dornici de a intra în partid.
Din cauză că munca politică în rîn­
dul acestora s-a desfăşurat slab, a-
ceştia nu şi-au pregătit documentele
iveală în ouvintul lor, unele
lipsuri în această direcţie. Ast-
fel, a reieşit că nu se desfăşoa-
ră la un nivel corespunzător con­
sfăţuirjle de producţie pe grupe
sindicale; de asemenea, nu toţi
tuit un plan de măsuri privind situaţia s-a îmbunătăţit. Astfel, •sută.
fruntaşă pe exploatare
Atunci cînd armăturile din
preabataj trosnesc sub presiune
— care la drept vorbind le dă
mult de furcă — ameninţînd să
paralizeze transportul, el ia pe
loc măsuri de rearmare înlătu-
rînd la timp o situaţie ce ar pu-
oo < ţ> -irf>
Aplscînd I n i ţ i a t i v a m i n e r i l o r
d e Sa A n in o a s a
tea avea urmări grave asupra
producţiei. Minerii din brigadă
il respectă şi-i ascultă întotdea-
una sfatul, căci are o bogată ex-
perienţă şi un deosebit spirit or-
ganizatorio.
Aşa se face că tot timpul ce-
lor 8 ore de lucru — mai ales
da cînd se află în întrecere cu
restul brigăzilor pe baza iniţia­
tivei minerilor din Aninoasa —
nici un miner nu stă degeaba.
Atunci cînd pregătesc ortul unii
pentru a fi primiţi în rîndurile can­
didaţilor.
In ultimul timp organizaţiile de
partid din regiunea noastră au dat
atenţie deosebită şi muncii de pregă­
tire şi atragere a ţăranilor muncitori
înaintaţi în rîndurile candidaţilor de
partid. Numai în ultimele patru luni,
organizaţiile de partid din regiune
au primit peste 400 de candidaţi din
rîndul colectiviştilor şi întovărăşiţilor.
Rezultate bune au obţinut în această
privinţă organizaţiile de partid din
raionele Alba, Sebeş şi Haţeg, Dacă
în raionul Alba, numărul candidaţilor
de partid noi primiţi este atît de ri­
dicat se datqreşte faptului că în a-
cest raion secretarii comitetului raio­
nal, în frunte cu primul secre­
tar, instructorii teritoriali s-au o-
cupat în mod deosebit de această
problemă, au stat de vorbă cu co­
lectiviştii şi întovărăşiţii, mai ales din
acele unităţi unde nu există organi­
zaţii de pariid.
Organizaţiile de partid din regiu­
nea noastră desfăşoară o vastă mun­
că educativă în rîndurile candidaţilor
de partid. Ele arată viitorilor mem­
bri de partid că a fi membru al
Partidului Muncitoresc Roimîn e o
mare cinste. In partid intră cei mai
înaintaţi muncitori, ţărani muncitori
şi intelectuali, legaţi de popor, luptă­
tori neînfricaţi şi devotaţi oauzei con­
struirii socialismului.
Partidul primeşte în rîndurile sale
pe cei ce trudesc şi se simt capabili
să ducă la îndeplinire aceste nobile
sarcini. Primirea în partid constituie
însă numai începutul. Partidul nos­
tru arată necontenit că e nevoie ca
cei primiţi în rîndurile oandidaţilor
şi membrilor de partid să-şi însuşeas­
că înaltele trăsături morale ale co­
munistului. De aceea organizaţiile de
partid au fost îndrumate şi i ajutate
în multe raioane de către comitetele
şi birourile comitetelor raionale nu
numai să primească candidaţi, ci să
şi ia măsuri şi să folosească metodele
cele mai eficace, care să asigure o
temeinică educare a membrilor şi
candidaţilor de partid.
Una din metodele bune, folosite cu
succes de multe organizaţii de bază
din regiunea noastră, este aceea de
a nu lăsa fără sarcini pe nici un
candidat de partid.
Dovedind şi peviitor spirit de
răspundere în munca de primire'"în
partid şi preocuparepentru educaţia
lor comunistă, organizaţiile de partid
din regiunea noastră vor obţine suc­
cese însemnate în întărirea vieţii in­
terne de partid, în organizarea şi
conducerea producţiei.
N. OLTEANU
ceput să muncească mai bine.
Es'te semnificativă şedinţa de
producţie. de la radiatoare. In
cadrul acestei şedinţe au fost
criticaţi unii turnători ca Gheor-
ghe Vucsta, Constantin Greţu
unele măsuri pentru reducerea tului să realizeze o depăşire a
r=
perforează, unii aduc foitaj şi
pregătesc burajul, altul pleacă
după artificier, în fine, freamă-
tul muncii îi cuprinde pe toţi
deopotrivă. Iar după puşcare, în-
cepe o adevărată bătălie: pick-
hamerele, cu răpăitul lor asurzi-
-v>- < $> <!>O O O <3
tor, craţerele cu scîrţîitul lor
metalic sub povara încărcăturii
Şi lopeţile mînuite cu îndemînăre
de oameni harnici cu faţa înne-
grită de cărbune şi ochi sclipi-
j.orj privind cu nesaţ la ceea ce
pentru ei reprezintă o adevărată
comoară, te fac să-ţi dai seama
că aici se înfăptuiesc lucruri
măreţe.
In acest colectiv destoinic poţi
întîlni pe Teodor Mîndreanu,
DRÜM U'B¦ S m iM lS M U L U l Pag. 3
Cărbune mai-mulf şi Ia un
m® pref de c@sf scăzut
„Ziua bună se cunoaşte de diminea­ plart de măsuri pentru luna respectivă.
Cu 26 la sută ţ a “ — spune o veche zicală populară. Realizarea obiectivelor prevăzute în a-
şi-a depăşit sarcini­ Zicala aceasta s-a adeverit şi la Lu­ cest plan este urmărită atît de comi­
le de producţie pe peni : sectorul II a pornit bine din pri­ tetul sindical cît şi de către secretarul
luna februarie a.c. ma lună a anului şi merge bine şi organizaţiei de partid.
tovarăşa Elisabeta astăzi. Succesele obţinute sînt tot mai Am amintit mai sus că sectorul II
Eney, indoiioare in 'valoroase. Dacă în lunile ianuarie şi al minei Lupeni a obţinut însemnate
secţia confecţii ca­ februarie colectivul acestui sector n-a succese şi- privind realizarea preţului
iete a fabricii de reuşit decît o modestă depăşire a pla­ de co st Să vedem care au fost mă­
hirtie „I Mai“ Pe­ nului cu aproximativ 50 tone de căr- surile luate pentru a se ajunge la o
r / • ¦ -I situaţie atît de frumoasă.
treşti.
.bune lunar, în martie, depăşirea se
IN CLIŞEU : tov. anunţă a fi mult mai m are: numai în S-a reuşit să se reducă preţul de Cost
Elisabeta Eneij, în­ primele 17 zile, numărul tondlor date al tonei de cărbune mai ales datorită
doaie liirtie pentru peste plan era cu puţin sub 900. faptului că în două abataje se folo­
caiete. . seşte armarea metalică, ceea ce duce
Ip ceea ce priveşte preţul de cost,
sectorul II a ofţiniit.cele mai frumoa­ la obţinerea de însemnate economii de
se. realizări: 11,62 lei pe tonă economii material lemnos. De fapt, lemnul de
în ianuarie şi 7,70 lei pe tonă economii mină se refoloseşte cu mult succes. Ju­
în luna februarje. gurile, de exemplu, se folosesc de cîte
Mulţi se vor întreba cum a reuşit 3-4 ori, iar stivele se fac numai din
acest colectiv să obţină rezultate atît lemn recuperat. De asemenea, colecti­
' de frumoase? Vom- ...Tlllill I lili:- vul de conducere
căuta ca în eeie ai sectorului II a
Realizările brigăzilor Călan ce urmează să îm­ DSN EXPERIENŢA reuşit să imprime
de femei de la părtăşim tuturor din FRUNTAŞILOR linia folosirii unei
. experienţa ¦ acestui puşcări cît mai ra­
colectiv - fruntaş. — ;--------------------- ţionale în fronturile
de lucru. Cadrele
Conducerea secto­
rului II, se ghidea­ tehnice şi agitatorii
CĂLAN (de la subredacţia mai frumoase realizări le-a avut ză după principiul că pentru a avea au reuşit să-i convingă pe toţi mi­
noastră voluntară). tovarăşa Magdalena Radu care continuitate în producţie, pentru oa să nerii că e mai bine să se perforeze
lucrind la freză, şi-a depăşit nu existe stagnări, sectorul trebuie să mai puţine găuri, dar de o lungime
Acum două luni, brigada de norma cu 18 la. sută. fie asigurat cu suficiente locuri de mai mare, căci procedînd astfel vor
femei condusă de Iuliaoa Ro­ munci. Aşa se-face că planul de pre­ economisiînsemnate cantităţi de cap­
man de la pregătirea pieselor La confecţionarea reducţiilor gătiri în lunile ianuarie şi februarie a
ajutătoare pentru turnătorie, a şi dopurilor pentru radiatoare
chemat la întrecere socialistă în în aceste 18 zile, tovarăşa Ro­ fost cu mult depăşit. In luna aceasta, se şi totodată pot face o alegere mai
cinstea zilei de 8 Martie toate zalia Teodor şi-a depăşit nor­ situaţia pregătirilor e la fel de bună. bună a sterilului. De altfel, faptul că
femeile din uzina „VictorLa“- ma la frezat, filetat şi strunjat O altă măsură} care s-a dovedit a fi *n Nna februarie s-au rebutat numai
Călan. Datorită acestui fapt, reducţii cu 62 la sută, iar bri­ 8 tone din producţia sectorului, faţă de
gada tov. Iulianta Roman a deosebit de eficace, a fost repartizarea 2 1 0 tone rebutate în ianuarie pentru
luna februarie a fost încheiată reuşit să-şi depăşească planul şist vizibil, demonstrează că alegerea
cu o depăşire medie de plan în această perioadă cu peste 20 pe brigăzi a cadrelor tehnice ale sec­
de 19,9 la sută la fabricarea
torului. Astfel, fiecare inginer sau teh­
niiplurilor şi reducţiilor pentru la şută. nician, pe lîngă sarcinile sale zilnice sterilului este o problemă căreia i se
radiatoare. Femeile de la confecţionat privind desfăşurarea procesulpi de pro­ acordă suficientă atenţie. Dacă acum
ducţie, ma'i răspund de un număr de cîteva luni numai brigăzile conduse de
In primele 18 zile dan luna miezuri la piese sanitare, şi-au comuniştii Andrei Nagy şi Ioan Popa
martie a.c., femeile din atelie- depăşit planul cu 12 la sută, brigăzi, se interesează de rezultatele alegeau cu grijă şistul- vizibil, acum
rul de nîpluri şi-au. depăşit ci­ iar cele de la sortimentul piese obţinute de acestea, precum şi de greu­
frele de plan cu 6 la sută. Cele sanitare cu 45 la sută
tăţile pe care le întîmpină, le dă ajutor fiecare brigadă face acest lucru.'
Brigăzile utemistede producţieatunci cînd e nevoie. Conducerea sectorului a ajuns, de a-
semenea, ia concluzia că materialele
Biroul organizaţiei de bază, sezisînd mărunte pot fi economisite. Aşa se
face că datorită faptului că s-au făcut
si plin avlnt al întrecerii socialiste că aprovizionarea cu materiale şi va-
gonete nu se face în bune condiţiuni, controale dese, . că au fost traşi la
Tradiţionala „Săptănună Mon- depăşire de 28 la sat'ă, dînd a luat în discuţie această problemă şi răspundere risipitorii, s-a ajuns ca să
dial⦠a Tineretului“, sârbăioa- peste ' plan 5 pompe centrifuge a îndrumat conducerea sectorului pen­
re a păcii şi prieteniei tineretu- şi o bandă transportoare pentru tru a lua măsuri care să ducă la îm­ se reducă cu mult consumurile de şu­
ruburi, ulei, cozi de lopeţi ele.
,i <
hlui lumii, a fost intimpinată •de şantierul din Călan. ¦ bunătăţirea situaţiei. Aşa se face că în !1 lată pe scurt cum a muncit colecti-
tinerii din? badful sectorului Me- Brigada utemistă :de lăcătuşi această direcţie astăzi nu mai sînt
canic şef din J.C.S.H. cu noi lipsuri. vul sectorului II al minei Lupeni pen­
succese in producţie. construcţii metalice, condusă
de tov. Ilea Vicenţtu, a realizai tru a obţine succesele amintite mai
La atelierul strungărie, cele o depăşire de 42 la sută, ter- La obţinerea succeselor amintite mai
două brigăzi utemiste conduse minind înainte de termen con- sus au contribuit în mare măsură şi sus. Cu aceste realizări ei au reuşit
de tov. Weber Constantin şi fecţionarea unei macarale rota- mecanicii din cadrul sectorului. Lunar, să se achite cu cinste de sarcinile în­
mecanicul şef de sector îşi face o dia­ credinţate de partidul nostru.
Tokaci Paul, prin aplicarea pe Uve la maşina de rectificat,
scară largă a metodelor Înain­ rămforţarea braţului mic la Harnicul colectiv este hotărît să
tate de tăiere rapidă şi intensi­ Kirov 06 şi repararea braţului gramă a lucrărilor, ţinînd seama ca u-
vă a metalelor, Bîcov-Bortke- mic la macaraua Âufbau 26. tilajele să fie permanent în perfectă
muncească şi în viitor cu aceeaşi ar­
vici şi Colesov, a metodei de însemnate succese au obţinut stare de funcţionare, eliminîfid astfel doare, punînd în aplicare întreaga sa
frezare rapidă a roţilor dinţate şi brigăzile de tineret conduse posibilitatea frînării producţiei. putere de muncă şi pricepere, pentru
Makeev Dmitrii, au obţinut cele de Iile V. Tili şi Eugen Bronz, , Un rol important în activitatea sec­ ca rezultatele pe care le va obţine să
torului II. al minei Lupeni îl au con­ fie şi mai frumoase. Ar fi bine ca atît
mai frumoase rezultate datori- de la atelierul de reparaţii auto. sfătuirile de producţie. In cadrul aces­ conducerea minei cît şi comitetul de
tâ cărui fapt — atelierul strun¦ Prin munca susţinută a bri-
găriei a primit drapelul de găzilor utemiste din cadrul ate- partid să fie. preocupaţi, pentru extin­
tor consfătuiri, care se ţin, la începutul .
„Secţie fruntaşă“ pe sectorul lierelor centrale de reparaţii clin
Mecanic şef I.C.S.H. I.C.S.TL, tinerii contribuie efec- fiecărei luni, se .scot la iveală lipsurile derea experienţei pozitive a sectorului
Astâzi, brigăzile utemiste con* tiv la realizarea şi depăşirea şi greutăţile pe care le întîmpină bri­ TI, dat fiin d'că celelalte sectoare se
planului de producţie, găzile, se fac propuneri pentru îmbu­ află sub plan.
duse de tov. Weber Constantin
şi Tokaci Paul lucrează in con- NICOLAE t e h e i
corespondent nătăţirea situaţiei şi se alcătuieşte un Irig. N. ANDRONACHE.
IP IU IL II. C II Y X T IE I
Q P l 11 V il»
Stănescu Ioan — a realizat a suferind de boli cardiovascu­
lare şi endocrine care doresc
»să se trateze pe cont propriu
OmFmE mK \ <lla Băile Borsec, pot beneficia
'de cura balneară tot timpul
hunm nm i anului.
Staţiunea acordă cazare în
camere cu 2-3 paturi, masă şi
Ioan Corodi, pe cei trei Simion tratament în bune condiţiuni.
Balea — unchiul şi cei doi nepoţi Reţineţi locuri din timp, a-
ai săi — şi pe ceilalţi membri
ai brigăzii care dă zi de zi, lună dresîndu-vă la Direcţia Staţi-'
de lună cantităţi sporite de căr- , unii Balneare Borsec, Regi-,
bune peste plan. Aşa, de pildă, ^ unea Autonomă Maghiară. <
în luna ianuarie a acestui an au
spor.it productivitatea muncii în
abatajul lor cu 10,4 la sută, iar
în februarie cu 40 la sută, ceea
ce nu-i deloc uşo-r în condiţiile
ce Ie oferă stratul în care lucrea­
ză.
PORC0PILAFCLI CARNE DEP^RC»CARNEPEVITĂCUMAZARE0
Pe lă începutul anului, cu o- L _ „ MAGAZI N E LFt ALINiEM'IARE m ~ REGIUNEA.NgASTRA
cazia unei consfătuiri de pro­
ducţie, Compodi - şi ortacii săi
şirău luat un preţios "angaja­
ment: acela de a da patriei pînă
lă 1 mai bel puţin 2,000 tone de
cărbune in afară'’ planului.
Rezultatele obţinute de ei pînă
acum sînt o chezăşie a unor
noi' victorii în luptă cu adîncu-
riIe, ă faptului că depăşirea zil­
nică ă sarcinilor de plan a de­
venit pentru ei o tradiţie.