Page 91 - 1959-03
P. 91
Paer. 4 mssaanmsM rt m ? m 'Ë s m i m m u w T mm i 1 3 2 6
ÜMJL'J'l' f t fi
Lucrările Congresului
al Xll-lea
al sindicatelor sovietice
MOSCOVA 26 (Agerpreş). in dezvoltarea creaţiei populare
— După cum transmite agen formele noi ale muncii culturale
ţia TASS, In şedinţa din după- de masă. Astfel, in diferite re
amia za zilei de 25 martie a giuni ale ţării, pe baza celor
Congresului al XII-lea al sin mai bune colective artistice, se
dicatelor sovietice, delegaţii au organizează teatre de artişti a- LAOSUL ÎNCALCĂ CONTINUU Puterile occidentale nu au reuşit
ascultat cu atenţie cuvintarea matori, Numai în R.S.F.S.R. ACORDURILE DE LA GENEVA să elaboreze o politică comună fn problema
rostită de Serghei Pavlov, prim- vor funcţiona 100 de teatre de
secretar al C.C. al Comsomo- acest fel, sindicatele au posibi HANOI 26 (Agerpres). — Totodată, primul ministru al privire ia Laos şi că acordurile germană şiinproblemaBerlinului occidental
lu!ui. El a vorbit despre sarci litatea să organizeze in viito Potrivit relatării agenţiei vietna Laosului, Fui Banltaitfone a fă de la Geneva nu au nici un fel LONDRA 26 (Agerpres). — ţiei France Presse, este că „po
nile Comsomolului şi ale sin rul apropiat colective corale a- litica occidentală ţaţă de pro
dicatelor in educarea tinerei ge proape in fiecare r'aion şi oraş, meze de informaţii, ministrul cut o declaraţie în care susţine de legătură cu Organizaţia Na Corespondentul din Londra al blema germană este departe de
neraţii in spiritul comunismului, al Uniunii Sovietice. agenţiei France Prdsse relatea a fi elaborată şi în orice caz
precum şi despre iniţiativele Afacerilor Externe al Republicii că acordul de la Geneva cu pri ţiunilor Unite. ză că declaraţiile făcute la 25 nu în jurul ideilor preconizate
patriotice ale tineretului. Nikolai Mihailov a amintit martie de preşedintele Eisenho de Macmillan“. (Ba o confirma
delegaţilor la Congres de sar Democrate Vietnam, Fam Van vire la Laos ar fi fost în între Acţiunile autorităţilor din wer, generalul De Gaulle şi de re a acestei păreri este citată
Serghei Pavlov a comunicat cinile uriaşe care stau in faţa premierul Macmillan, la Was „considerabila deosebire de ton“
că Comsomolul ia sub patro poporului sovietic în domeniul Dong, a adresat la 4 martie gime îndeplinit şi că îndeplini Laos cuprinse mai sus urmă hington, Paris şi Londra, sînt vădită în declaraţiile făcute
najul său construcţia a 100 de dezvoltării culturii fn anii interpretate de presa londoneză concomitent de cei trei condu
întreprinderi din principalele 1959— 1965. preşedinţilor conferinţei de la rea lui nu este legată cîtuşi de resc să torpileze îndeplinirea mai degrabă ca îngreunînd con cători occidentali la ,25 martie.
ramuri ale industriei şi crea vocarea unei conferinţe la nivel
rea a 10 uzine automatizate Delegaţii, care au luat cuvîn- Geneva pentru restabilirea păcii puţin de înfăptuirea acordului acordului de la Geneva cu pri înalt decît ca fiind de natură să „Unele afirmaţii ale preşedin
complexe şi participă la elec tul la dezbaterile din 25 mar contribuie la grăbirea ei. telui Republicii Franceze şi ale
trificarea şi la construirea a tie, au făcut numeroase propu în Indochina din anul 1954, o cu privire la Vietnam. El a vire la Laos, să împiedice ac preşedintelui S.U.A., scrie Fran
34.000 km. de cale ierată. neri îndreptate spre intensifica Acest corespondent consideră ce Presse, au contrazis dacă nu
rea act:vităţii sindicale, Îmbu nouă scrisoare în care atrage a- subliniat că Laosul nu mai re tivitatea comisiei internaţionale că declaraţia făcută de premie
Viaţa spirituală a societăţii nătăţirea organizării producţiei, rul britanic în Camera Comu chiar conţinutul afirmaţiilor lui
n-a iost niciodată aţii de boga ridicarea bunăstării oamenilor tenţia asupra încălcării conti cunoaşte comisia internaţională de supraveghere şi control pen nelor „lasă să se întrevadă că Macmillan, cel puţin impresia
tă şi vie ca în perioada sovie muncii. primul ministru britanic a fost pe care acesta a ţinut să. o facă
tică, a declarat' la congres Ni- nue a acordurilor de la Geneva de supraveghere şt control. Fui tru Laos, să pregătească tere nevoit să părăsească pe drum în Occident după înapoierea sa
kolai Mihailov, ministrul Cul In şedinţa de după-amiază, un număr destul de mare de pro de la Moscova".
turii al U.R.S.S. Congresul a fost salutat de în Laos. Sananikone a declarat că Lao nul pentru pătrunderea şi mai iecte pe care le adusese cu sine
Ngjen Diu Tin, secretar al Con de la Moscova“. Această stare de fapt exis
Referindu-se la sarcinile în federaţiei Generale a Muncii din In scrisoare se arată că în sul nu va accepta arbitrajul profundă a Statelor Unite în tentă în diplomaţia occidentală
domeniul construcţiei culturale, Vietnam, Delegjunain Baljin- Laos continuă teroarea, repre nici unei organizaţii internaţio Laos în scopul transformării Este relevat în mod deosebit nemulţumeşte opinia publică
Nikolai Mihailov a subliniat siunile şi discriminările împotri nale în afară de Organizaţia Laosului într-o bază militară a- faptul că primul ministru englez britanică. Ziarul „Times“, de o-
neam, preşedintele Consiliului va foştilor participanţi la miş Naţiunilor Unite. mericană şi atragerea lui în blo şi-a exprimat doar speranţa în rientare conservatoare, publică
că introducerea zilei de lucru Central ăl Sindicatelor din carea de rezistenţă. Imperialiştii cul militar agresiv S.E.A.T.O. convocarea unei conferinţe la un articol în care critică pozi
şi a săptămînii de lucru celei Mongolia, Mika Spilerg, vice americani aduc în Laos tot mai Guvernul Republicii Democra nivelul şefilor de guverne în ţiile pe care s-au situat Eisen
măi scurte din lume, vor crea preşedintele Consiliului Central mult armament şi trupe. Arma te Vietnam, se spune in scri Aceste acţiuni contravin in timp ce pînă acum cercurile o- hower şi De Gaulle în ultime
condiţii admirabile pentru for al Uniunii Sindicatelor din Iu soare, consideră că situaţia din tereselor poporului laoţian şi ficiale de la Londra subliniau le lor declaraţii prin faptul că
marea multilaterală a omului goslavia şi Mohammed El ta regală laoţiană continuă să Laos şi declaraţia lui Fui Sa aduc prejudicii cauzei păcii în oportunitatea convocării unei a- au reluat cererea de a se con
nou. O’Keiiy, secretar al Confedera Indochina şi în Asia de sud-est. semenea conferinţe. Presa diţiona convocarea unei confe
încalce frontiera Republicii De nanikone contravin în mod grav subliniază de asemenea că rinţe Est-Vest la nivelul cel mai
Vorbitorul a subliniat rolul ţiei Internaţionale a Sindicate mocrate Vietnam. Dat fiind amestecul intens al Macmillan nu a vorbit a* înalt de mersul conferinţei mi
lor Arabe. conferinţei de la Geneva cu americanilor în treburile Laosu
important pe care îl pot avea
lui şi încălcarea brutală a acor
Wolfang frledman se pronenfâ dului de la Geneva cu privire
la Laos, se spune în încheiere
pentru recunoaşterea R. D. Germane jj în scrisoare, guvernul R.D. Viet-
j nam cere preşedinţilor conferin-
j ţei de la Geneva din anul 1954
LERLIN 26 (Agerpres). - ielnice pe care evoluează diplo să adopte măsuri corespunză
Agenţia ADN a transmis arti maţia occidentală în perioada toare pentru a asigura reluarea
de după război.
colul lui Wolfang Friedmain, activităţii comisiei internaţiona
prcLscr la universitatea Colum
O declaraţie a guvernului sovietic bia din New York, specialist în El relevă că nerecunoaşterea le de supraveghere şi control şi
privind amestecul străin
drept internaţional, publicat de Germaniei de răsărit nu va du prin aceasta să asigure înfăptui proape nimic despre pla- niştrilor de Externe. „Ar fi în
în treburile interne ale Cambodgiei buletinul „Blaetter fur Deutsche nurile britanice privind diverse ţelept să nu ne arătăm prea ri
und Internationale Politik“, ca ce în cele din urmă la altceva, rea deplină a acordului de la ij gizi în această privinţă deoa
decît la faptul că Germania de Geneva cu privire la Laos şi să
răsărit îşi va cuceri o poziţie contribuie la cauza apărării pă le formule de dezangajare in Eu
ropa, planuri care, după cum rece occidentalii riscă să se gă
MOSCOVA 26 (Agerpres). — cît această politică a Gambod- re apare la K'oln. In acest ar internaţională fără participarea cii în Indochina şi în Asia de arată France Presse, „erau con sească într-o situaţie echivocă şi
TASS anunţă : La Moscova s-a giei îngreunează realizarea pla ticol, W. Friedman se pronunţă Occidentului. sud-est.
anunţat oficial că la 24 martie nurilor lor de menţinere şi con siderate de britanici ca baza po nelogică“, scrie „Times“. Ziarul
Aleksandr Anikin, ambasadorul solidare a poziţiilor lor în Asia pentru recunoaşterea Republicii =®SF=
U.R.S.S. în Gambodgia, a făcut Tocmai de aceea, se spune în liticii occidentale cu privire Ia subliniază că vizita ia Moscova
o vizită prinţului Norodon Sia- declaraţie, unele puteri depun Den::-.rate Germane. El consi
nok, preşedintele Consiliului de eforturi intense pentru a obţine problema germană“. l-a convins pe premierul Mac
Miniştri al Cambodgiei. Cu a- schimbarea liniei actuale a po deră că recunoaşterea R.D. Ger Divergenje în sînul P. S» D. G. în legătură In această privinţă este sem millan de necesitatea şi utilita
cest prilej ambasadorul U.R.S.S. liticii externe dusă de Cambod- mane constituie o problemă cen tea unei conferinţe la nivelul
a făcut în numele guvernului so gia. întreaga activitate a trală pentru slăbirea încordării cu poziţia faja de R. D. Germană nificativă relatarea coresponden cel mai înalt. „Ar însemna să
vietic o declaraţie în legătură S.E.A.T.O. dovedeşte că planu tului agenţiei Reuter care a a- fim lipsiţi de perspicacitate da
cu declaraţia din 26 februarie rile conducătorilor acestei g ru în Europa. Este lipsit de temei BERLIN 26 (Agerpres). — tratativelor cu R.D. Germană şi sistat la conferinţa de presă a că am bara calea către o confe
a.c. a guvernului regal al Cam pări militare închise faţă de şi periculos, scrie autorul, să se După cum anunţă coresponden să se păşească pe calea realistă preşedintelui Eisenhower. Pre rinţă la nivelul cel mai înalt“.
bodgiei privind unele cazuri de Cnmbodgia urmăresc s-o abată considere că ar exista numai tul de la Bonn al ziarului propusă de Uniunea Sovietică şedintele, scrie corespondentul
amestec străin în treburile in cie la poziţiile sale de ţara neu Germania occidentală şi că Ger „i-eues Deutschland“, în sînul şi R.D. Germană. Unitatea din britanic, „a evitat să răspundă ?
terne aîe acestei ţări. tră şi s-o subordoneze intere mania de răsărit nu există. La conducerii partidului social-de sînul conducerii P.S.D.G., sub direct la întrebarea privind pla-
selor puterilor colonialiste. fel de iluzorie este şi cererea mocrat din Germania s-au pro liniază „Neues Deutschland“, LONDRA 26 (Agerpres).
In declaraţie se subliniază că de a se include întreaga Germa căreia i se'tace reclamă în ţaţa nurile britanice de dezangajare Intr.0 corespondentă din Wa-
politica externă independentă In declaraţia făcută de amba nie în N.A.T.O. După părerea dus divergenţe serioase în legă întregii lumi, nu corespunde cî m Europa, expnmmdu-şt uimi- shington( ziarul „Scotsman“ a-
dusă de guvernul Cambodgiei, sadorul sovietic se exprimă con Iui' W. Friedman, politica ne- tuşi de puţin cu situaţia reală rea faţă de ştirile potrivit că
exercită o anumită influenţă a- vingerea că poporul şi guvernul tură cu poziţia faţă de Republi din sînul conducerii, şi mai a- rora el şi Macmillan ar ti dis rată că in urma vizitei făcute
Cambodgiei, sprijinite de cele re:.. .terii R.D. Germane nu les cu starea de spirit a membri cutat această problemă. La rîn- de Macmilian la Bonn şi P a
supra ţărilor din Asia de sud- lalte jări paşnice, vor birui greu ca Democrată Germană. In rîn- dul lor, continuă Reuter, cores ris a rezultat destul de clar că
est, care din anumite motive au tăţile vremelnice create de for poate apropia unificarea Germa puterile occidentale, în afară de
fost atrase în blocuri militare dul membrilor conducerii există pondenţii au fost uimiţi de răs unele aşa-numite principii co
ţe dinafară şi de agentura lor punsul preşedintelui, deoarece mune — „fermitatea“, „neadmi-
agresive şi nu sînt libere să-şi din interiorul ţării şi vor obţine niei. Această politică constituie un grup care cere să se pună lor partidului. asistaseră h dările de seamă o- terea de concesii“ — nu au in
noi succese în domeniul întări fond o poziţie unică, concretă,
hotărască politica externă. Pe rii independenţei politice şi eco o parte a căii extrem de îndo capăt politicii de respingere a Ziarul arata de asemenea că îiciale în care purtătorii de cu in ce priveşte abordarea pro
nomice a statului lor. . grupul în fruntea căruia se află vin1: britanic şi american decla blemei Berlinului, a problemei
semne că acest- lucru nu ie con raseră că premierul britanic dis germane în ansamblu.
Brandt şi Erler opune rezistenţa cutase proiectul său cu Eisen
vine puterilor colonialiste întru- hower în după-amiaza zilei de Deane, care semnează cores
„U nita despre tratativele dintre conducătorii cea mai puternică promovării 21 martie“.
unei politici realiste. Printre al
guvernului italian şi conducătorii Franţei tele, sub intluenţa lui Brandt şi
Erler a fost exclus din P.S.D.G.
şi R. F germane activistul sindical K. Eckerlin
pentru că a participat la con Impresia cercurilor parlamen pandenţa din Washington, sub
ROMA 26 (Agerpres). —• sau a unei zone de înarmare li ferinţa pe ţară a muncitorilor, tare britanice, transmite cores liniază: „Cercurile franceze ş
Ziarul „Unita“ a publicat un mitată între cele două blocuri care a avut ioc la Leipzig. pondentul din Londra al agen- germane din capitala S.U.A
Războiul din Algeria apasă tot mai articol redacţional consacrat In faţa tuturor acestor pro In G erm ania occidentală declară că in ciuda dezminţiri
greu asupra bugetului Franţei recentelor tratative dintre pre bleme de importanţă vitală gu lor oficiale, poziţiile Londrei
şedintele Consiliului de Miniş vernul italian s-a situat pe po Continuă acţiunile revanşarde îndreptate Parisului şi Bonnului în proble
PARIS 26 (Agerpres). — miliarde pentru credite de fa tri al Italiei, Segni, şi ministrul ziţia intrasigenţei maxime. A
Afacerilor Externe al Italiei, cest pas este extrem de grav ma germană continuă a ti di
ferite“.
Războiul din Algeria apasă tot bricare a materialelor de răz Pella, pe de o parte şi condu pentru că împinge mai departe împotriva ţărilor din lagărul socialist Din informaţiile culese, Dea
mai greu asupra bugetului boi, 20 de miliarde supli cătorii Franţei şi Germaniei oc Italia spre „războiul rece“, spre rie a desprins faptul că în ca
Franţei. După cum relatează mentare pentru întreţinerea cidentale pe de altă parte. încordarea internaţională şi BERLIN 26 (Agerpres). — trul vest-german Oberlander, a pitalele europene s-a căzut de
ziarul „l'Humanité“, direcţia trupelor angajate în războiul spre o ură oarbă împotriva U- In Germania occidentală conti declarat că „viitoarele frontiere acord că problema Berlinului
financiară a Ministerului de din Algeria şi, in sfîrşit, 50 de Ziarul scrie: „Cele mai im niunii Sovietice“. nuă acţiunile revanşarde îndrep ale Germaniei trebuie să cores implică primejdii mari şi că
miliarde pentru modernizarea tate împotriva ţărilor din lagărul pundă cererilor strămutaţi lor“. „Occidentul nu mai poate răs
Război' al Franţei a cerut ca materialului de război. portante probleme care stau în Referindu-se la ştirile potri socialist. Agenţia ADN anunţă punde doar cu „Nu“, la propu
bugetul militar pe anul 1959 prezent în faţa Europei sînt vit cărora Eisenhower şi Mac că în ultimul timp, în diferite Luînd cuvîntul la Bockum, nerile U.R.S.S. In acelaşi timp
să fie sporit cu încă 110 miliar „Dacă cererile 'cercurilor a- problema relaţiilor dintre lu millan au căzut de acord in ce Shrek, deputat în Bundestag se arată că orice iniţiativă a
de de franci. deptilor continuării războiului mea capitalistă şi lumea so priveşte desfăşurarea unei con oraşe din R.F.G. au avut loc din partea Uniunii creştin-de ţărilor occidentale este condi
din Algeria vor fi satisfăcute, cialistă, adică însăşi problema ferinţe la nivel înalt în vara a- ţionată de fixarea unei atitudini
După cum relatează „l’Hu scrie ziarul, cheltuielile milita păcii sau războiului în Europa, ceasta, ziarul scrie : „Dacă este manifestări provocatoare în ca mocrate, s-a pronunţat şi ma precise a guvernului S.U.A.
re ale Franţei pe anul 1959 se şi problema Germaniei, pro adevărat, atunci ne îndreptăm drul cărora s-a cerut „revizui precis; în favoarea „revizuiri
manité“, această sumă de 110 blema Berlinului, a securităţii spre largile tratative pe margi frontierelor“ dintre Polonia ş In continuarea coresponden
vor' ridica la uriaşa sumă de in Europa, posibilitatea creă nea unor importante probleme rea frontierelor statelor socialis ţei sale, „Scotsman“ scrie „fapt
miliarde de franci va fi împăr 1.686 miliarde franci“. rii unei zone demilitarizate, Germania, afirmînd că recu este că Washingtonul nu are
europene, pe care U.R.S.S. le te“. Astfel, organizaţia revan încă o politică stabilită cu pri
ţită in felul următor : 40 de şardă „Schlesische Landesver noaşterea frontierei pe Oder vire la Berlin“.
propune de mai bine de 1 an
„Washingtonul nu doreşte să pună capăt războiului rece“ sammlung“ din Münster a ce Neisse ar „contraveni dreptului
de zile. Este foarte puţin pro
rut restabilirea „frontierelor internaţional“.
babil ca Adenauer şi De Gaulle, Reichului din anul 1937“. In ca SI.MBATA 28 MARTIE 1959
NEW YORK 26 (Agerpres). ţia sa două treimi din preve- In articol se observă că „sus cu tot „sprijinul“ lui Segni şi drul unei adunări a Uniunii Spectacole cinematografice
— „Washingtonul nu doreşte rile bugetului federal. Proprie ţinut de marile trusturi care
să pună capăt războiului rece“, tăţile Ministerului de Război angajează şefi militari în re Pella, vor putea să se împo creştin-democrate, care a avut
scrie revista săptămînală ame american sînt evaluate la 160 tragere, Pentagonul exercită o
ricană „The National Guardian“, miliarde de dolari, iar suprafe puternică influenţă asupra po trivească“. i loc în regiunea Hessen, minis-
care arată că’ deşi cercurile gu ţele de pămînt deţinute de acest liticii externe a Statelor Unite“.
vernamentale din Washington departament se ridică la 32 mi Acest departament este cel mai Guvernul Kişi frebuie să-şi schimbe politica DEVA : Inimă de o ţe l; PETROŞA niştit; SIMBRIA: Procesul se amî-i
îşi dau tot mai mult seama că lioane de acri pe teritoriul înverşunat duşman al oricărei faţă de R. P. Chineză N I : Mei ba ; ALBA 1ULIA: S-a în- nă; PA RO ŞENl: Bijuterii de fam iliei
o conferinţă la cel mai înalt S.U.A. şi la 2.000.600 aori pe încetări a experienţelor cu ar tîmplat la Penkov; Pe răspunderea BARU MARE': Surprize pe stradă j
nivel este inevitabilă, în Con teritoriile altor state străine. me nucleare. O permanentă e- TOKIO 26 (Agerpres). — Chineză şi să reia legăturile meaj BRAD: Trapez; SEBEŞ: Vră ZLATNA : La ordinele dumneavoastră)
gresul S.U.A. se cere în conti conomie de război necesită plăs diplomatice între cele două jitoarele din Salem j ORAŞTIE: Pe LONEA : Pe Donul lin iştit: TEIUŞ ş
Marile întreprinderi indus muirea artificială a unui duş După cum anunţă agenţia Uni ţări. El a declarat că starea ac Donul liniştit; HAŢEG: Călătorie Dincolo de brazi) APOLDU DE S U S Î
nuare majorarea cheltuielilor triale realizează importante be man permanent şi acesta este tuală a relaţiilor dintre R. P. peste trei mări i ILIA: Pe Donul li Balada voinicului.
neficii din aceste pregătiri de reprezentat de Uniunea Sovie ted Presse International, la Chineză şi Japonia se datoreş-
militare. război. Un exemplu îl consti tică şi ţările de democraţie te in întregime politicii nerea- RADIO
tuie faptul că industria aero- populară. Tokio, secretarul general al par liste a guvernului Kişi.
Analizînd cauzele pentru care nautică lucrează în cea mai tidului socialist japonez, Ine- Programul l : 7,30 Muzică de dans; 20,15 Muzică uşoară sovietică) 21,00
mare parte pentru aviaţia mi In ceea ce priveşte coloniile jiro Asanuma, care s-a înapoiat Conducătorii partidului libe 9,00 Muzică de estradă j 10,30 Din Muzică de d a n s) 22,30 La sfîrşit de
cercurile oficiale americane nu litară. Dacă războiul rece ar şi ţările slab dezvoltate, co dintr-o vizită de două săptă- ral democrat ău respins cere muzica popoarelor; 12 ,0 0 Gîntece in săptămînă, cîntec, joc şi voie bună.
putea îi continuat pe o perioadă mentatorul subliniază că acestea mini făcută in R. P.- Chineză, rile delegaţiei socialiste. Primul spirate din lupta partidului; 12,30 Me Programul II s 14,07 Muzică de es
renunţă la continuarea războ constituie o bogată sursă de a avut o întrevedere cu primul lodii populare romîneşti [ 13,05 Con tradă | 15,35 Din creaţia de cîntece
nelimitată, atunci armamentul ministru Kişi, ministrul Atace ministru Kişi a declarat că cert de prînz; 14,30 Din cîntecele fes a compozitorilor noştri; 16,15 Mari
iului rece, comentatorul subli materii prime ieftine pentru in rilor Externe, Fujyama ‘ şi alt tivalurilor mondiale de tineret) 15,10 interpreţi'de operă) 17,30 Gîntece des
actual va deveni in curind ne guvernul său va aborda aceas Tangouri de concert) 15,15 Vorbeşte pre tineret) 21,15 Concert de mu
niază că întreaga economie a- dustria de război din S.U.A. şi fruntaşi ai partidului liberal de Moscova; 16,45 Tineri interpreţi de zică populară romînească) 22,00 Mu
corespunzător noilor cerinţe ale mocrat. După întrevedere, Asa tă problemă cu „prudenţă“. muzică populară romînească i 17,15 zică de dans.
mericană se bazează pe astro că sub masca aşa-zisei „apă numa a declarat reprezentanţi Ciclu! „romanţa rusă“ ; 18,30 Melodii
tehnicii militare moderne şi Partidul socialist japonez a de primăvară; 1.9,25 „Patria- • mea BULETINE DE ŞTIRI:' 5,00; 6;00;
nomicele suriîe pe care guver rări de comunism“, guvernul lor. presei că a cerut conducă hotărît să interpeleze guvernul dragă“ ; — emisiune de cîntece; 7,00) 11,00) 13,00 • 15,00; 17,00)
nul din Washington, împreună astfel noile comenzi ar conti 19,52 „Noapte bună, copii“ ; 20,05 Cro 19.00 : 20,00 ; 22,00 ; 23.52 (progra
american intervine direct sau torilor guvernului japonez să-şi in legătură cu această proble nica evenimentelor internaţionale j mul l) j 14,00; 16,00; 18,00) 21,00»
cu alte 12 state, le cheltuiesc nua să sporească profiturile 23.00 (programul II).
"indirect in treburile lor inter schimbe politica ţaţă de R. P. mă în parlament'.- Mîf?1 >
pentru armament. „Armata în trusturilor interesate in acest
ne.' ,w» .. .
săşi s-a transformat intr-o mare fel de produse.
afacere“ scrie „National Guar
dian“, deoarece are la dis-pozi-
Redacţia ?1 administraţia ziarului *tr? 6 Martie nr, 9,Telefon) 188j 189175. Taxa plătilă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Î.R. nr. 236.820 din 6 no!emJ>r!e 1949. Timarul) Inbepritîderea Mfgrafică „1 Mal*- !a Deva