Page 92 - 1959-03
P. 92
; ;V&
i BuHedc.
\ rp r o l e t a r i d in t o a t e t a r i l e , UNJŢI-VAt ‘•- A /V S /V *
i nou succes
al constructorilor
siderurgişti
Constructorii siderurgişti de pe
şantierul laminorului de 650 mm.
din Hunedoara, sărbătoresc un nou
şi însemnat succes în munca rod
nică pe care o depun pentru a
termina la timp marele agregat. L
Ei au începui să facă rodajul la 4
rece al căilor cu role pentru aii- <
1 Anul XI Nr. 1327 Sîmbătă 28 martie 1959 4 pagini 20 bani mentarea cuptoarelor cu propulsie.
Evenimentul a umplut de bucurie
LA CO M BIN A TU L SIDERURGIC H U N ED O ARA inimile tuturor muncitorilor de pe
şantier.
Noul succes al constructorilor
Noi succese în reducereapreţului decost de pe şantierul laminorului de 650
mm. se daioreşte muncii entuzias
mm Siderurgiştii de Ia Hunedoara şl-au făşurări a procesului tehnologic şi a te depuse de muncitorii din bri Folosind cu chibzuinţă atei ajele proprii, colectiviştii din
luat anul acesta angajamente valoroase gospodăririi cu grijă a materialelor. gada condusă de Gabriel Gross, Mintia au reuşit să termine în sămînţările din epoca I-a încă
Ulemistul Con privind reducerea preţului de cost al Este suficient de arătat un exemplu. precum şi maiştrilor Gheorghe Bo- de acum o săptămînă.
stantin Bucur Lu metalului. In secţiile unde există o in La laminorul blumlrig, pierderile pla can I şi Gheorghe Bocan II, in
crează ca sudor Iu tensă preocupare pentru traducerea în nificate la laminarea oţelului calmat ginerului Mircea Po.povici, sudoru IN CLIŞEU: Colectiviştii din Mintia la însămînţatul sfeclei
semicocseria din fapte a acestui angajament şi realiză au fost reduse a i 10,57 kg. oţel pe lui autogen Enache Răileanu, su de zahăr.
Călan. Este disci rile sînt semnificative. fiecare tonă de laminate. La lamino dorului electric Cornel Covaliov.
plinat in muncă, rul de 800, pierderile de oţel necalmat
reuşind ca ' lună La secţia furnale noi, de pildă, au au fost reduse cu 7,89 kg. pe tonă. «LA
de lună să-şi de fost aplicate preţioase măsuri tehnico-
păşească norma In organizatorice care să ducă la ieftini Colectivul uzinei cocsochimice a com MUNCA RODNICA PE O G O A RE
medie cu 30 la rea fontei. Astfel, a fost îmbunătăţită binatului a realizat în primele două
sută. reţeta de formare a şarjei ce se în luni ale anului economii la preţul de Intr-o gospodărie colectivă In raionul Sebeş
carcă în furnale, punîndu-se accent pe cost planificat în valoare de 828.590 nou înfiinţată
In clişeu: Sudo reducerea manganu- 17 gospodării colective
rul C. Bucur la iui din fontă, lucru lei. Numai din re Ţăranii muncitori din satul ovăz, 5 ha. cu floairea-soarelui,
locul de muncă. care atrage după ducerea consumului Gel-mar s-au ¦. u n it; in gospodă- 10 ha. cu borceag, 3 ha. cu sfe- au terminat însam fcţăriie
sine reducerea con de combustibil şi rja .colectivă .,„Mureşul“ , în 22 clă furajeră şi 5 ha. cu sfeclă
< §m sumului de minereu, energie s-a realizat februarie a.c. Imediat după con- de zahăr. Ei a-u însămînţat de din epoca i-a
cocs şi calcar pe în luna februarie o stituirea gospodăriei-, colectiviş- asemenea 27 ha. cu trifoi în
Colectivul ofelârîei Martie nr. 2 din tona de fontă. S-a e.conomie de 1,71 tii din Gel-mâr au trecut la fa.p- cultură ascunsă, grăpind cu a- In ziua de 26 martie a.c., 17
modificat ştandul Iei . pe fiecare tonă te. Ei au sirius- toate seminţele cest prilej şi întreaga ştiprafa- din cele 19 gospodării colective
Hunedoara şi-a realizai planul trimestrial la maşina de tur de cocs, iar prin necesare în campania agricolă ţă însămânţată in toamna tre- existente în raionul Sebeş au ter
nat fontă pe bandă, fabricarea unor can de primăvară şi- le-au schimbat cută c-u cereale păioase. minat insăminţările din epoca
Azi de dimineaţă, coleotivul de mun a 7-a secţie din cadrul Combinatului în urma cărui fapt tităţi mai mari de prin „Agrosem Alba. I-a. Colectiviştii din aceste gos
se reduc pierderile subproduse chimice Harnicii colectivişti au p-regă- podării au însămînţat 850 ha. cu
că al oţelăriei Martin nr. 2 din C.S. siderurgic Hunedoara, care şi-a reali de metal la furna Pentru a obţine o producţie tit apoi 5 ha. pentru cartofii pe orz, ovăz, borceag şi grîu de pri
le, economisindu-se •'•v.Av.î mărită la hectar, colectiviştii care şi-au propus să-i planteze măvară, 130 ha. cu floarea-soa-
Hunedoara şi-a realizat planul pri zat planul trimestrial. Peste planul tri din 'Gekn-ar- au îngrăşat supira- săptămînă viitoare şi au gră- relui, 190 ha. cu sfeclă de za-
de fiecare tonă tur s-a obţinut o eco felele mai puţin productive cu pat o suprafaţă de 80 ha. teren zăr şi 60 ha. cu diferite legume.
mului trimestru al acestui an. In lu mestrial s-au produs pînă acum 9.855 nomie la preţul de De asemenea, ei au plantat în
nată cca. 6 kg. peste 350 tone gunoi de grajd. arat din toamnă, pentru a fi sol cartofi pe o suprafaţă de
nile ianuarie şi februarie, datorită fap tone cocs, 4.148 tone oţel martin (la fontă. Se acordă o mare atenţie folo cost pe tona de cultivat cu porumb. peste 250 ha. Printre gospodă
sirii materialelor recuperabile etc. Apoi, au.început arăturile şi in riile colective care au terminat
tului că oţelarii şi-au organizat mai oţelăria -Martin nr. 1), 1.138 tone oţel cocs metalurgic de In aceste acţiuni au muncit insăminţările din epoca I-a sînt
Ca urmare a măsurilorluate şl a 2,98 lei. săminţările. Pînă în seara zilei cele din Ungurei, Draşov, Gîr-
bine munca, productivitatea muncii a electric, 1.312 tone laminate (la lami preocupării colectivului de furnalişti, în Privind reducerea preţului de cost cu multă însufleţire comuniştii bova, Miercurea şi altele.
lunile ianuarie şi februarie, la secţia nu acelaşi lucru se poate spune de de 26 martie a.c., intrebuinţind
crescut cu 5 procente. norul de 800 mm.), 4.525 tone blu furnale noi s-a realizat o economie secţia l-a furnale şi de oţelarii, unde Vasile Ardean şi Leonte Pirva, Pînă în ziua de 26 martie a.c.
la preţul de cost planificat de 2.760.748 preţul de cost planificat este depăşit. atelajele proprii, ei au terminat colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă
Oţelăria Siemens Martin nr. 2 este muri şi brame la laminorul bluming. lei, iar între 1 şi 26 martie, preţul de Este cunoscut faptul că oţelarii de la colectiviştii Iosif Albu, Silviu ranii muncitori cu gospodării in
cost a fost redus cu 39,86 lei pe fie Hunedoara cîştigaseră în anul trecut o insăminţările de ovăz, floaraa- dividuale din raionul Sebeş au
-.m.3fL care tonă de fontă. experienţă bogată în privinţa reducerii Cismaş, Nicolae Moţa, Ioan Ni- însămînţat 7.667 din cele 8.201
preţului de cost. Această experienţă, a- soarelui, borceag, sfeclă fura ha. planificate a se însămînţa în
La uzina „Victoria' C ă la n in secţiile laminoare, unde se acor cum nu mai este folosită. Se fac de jeră şi sfeclă de zahăr. Colec- coară, Vasile Rotncea, Matei epoca I-a.
dă o mare atenţie micşorării consumu păşiri la consumurile specifice. Procen
Schimb de onoare rilor specificeşi reducerii pierderilor tul de rebut este mult ridicat, toate tivistii au însămîntat 3 ha. cu Pirvan şi mulţi alţii.
acestea influenţînd negativ preţul de
cost.
i uminică 29 martie a.c. va Moraru şi Ionaşcu Munteanu, de metal, preţul de cost este de ase Ar fi de dorit ca conducerile acestor Colectiviştii din Geoagiu
avea loc în oraşul Hune care şi-au depăşit planul în ziua menea mult mai mic decît cel planifi secţii să ia toate măsurile necesare
doara o consfătuire regională a respectivă cu 19,2 la sută, 18,8 cat. In luna februarie, de pildă, tona pentru a folosi experienţa bună cîşti- Colectiviştii din Geoagiu au peste 100 atelaje proprii, cu ca- de tov. Aurel Moga, colectiviş
tinerilor din sectoarele siderur la sută şi, respectiv, 9,6 la sută. de laminate a costat mai puţin decît gată în anul trecut, să folosească c- re colectiviştii au muncit zilnic, tii din brigada a 4-a, condusă
gie, metalurgie şi transporturi, era planificat cu 18,59 lei la laminorul xemplut secţiilor fruntaşe din combi inceput arăturile şi i-nsăminţă- pînă in seara zilei de 26 mar de tov. Ioan S. Şofronie şi cei
organizată de comitetul regional La turnătorie bluming şi cu 15,58 lei la laminorul nat, care manifestă o preocupare de rile din campania de primăvară tîe a.c., lâ G.A.C. „Drumul lui din brigada a 7-a condusă de
U.T.M. în scopul de a se ana de 800. Aceste succese n-nu venit de seamă pentru ieftinirea preţului de Lenin‘* din Geoagiu s-au arat tov. Petru I. Crţstea.
liza îndeplinirea angajamentelor T ot cu prilejul schimbului de la sine. Ele sînt urmare a bunei des cost al metalului. in ziua de 18 martie. şi grăpat peste 200 ha. teren.
luate în lupta pentru îndeplini onoare, brigăzile de turnă Cu ajutorul tractoarelor şi a De asemenea, s-au însămîn Prin munca harnică şi de ca
rea şi depăşirea planului de tori de la Gălan au realizat în ţat circa 102 ha. teren, litate, efectuată pe ogoarele co
producţie pe anul 1959. In îri- semnate depăşiri de plan. Astfel, terminîndu-se însămînţatul în lectiviştilor din Geoagiu s-au e-
tîmpinarea consfătuirii, la uzina la sortimentul radiatoare, bri tregii suprafeţe prevăzută in pla videnţiat în mod deosebit trac
„Victoria“-Călan a fost organi găzile conduse de Alexe Lixăn- nul de producţie a fi însămin- toriştii Ioan Ştef şi Aurel Co-
zat în ziua de 26 martie a.c. un droi şi Ion Gorgan, depăşindu-şi ţată cu floairea-soarelui, orzoai ruţ de la S.M.T. Orăşiie.
însufleţit schimb de onoare, cu sarcinile de plan cu 47 la sută ca, ovăz. şi borceag. S-a termi
care ocazie s-au obţinut suc şi, respectiv, 34 la sută, s-au si nat de asemenea, plantarea bu Colectiviştii din, Geoagiu au
cese remarcabile. tuat în fruntea întrecerii. De a- taşilor de mentă pe cele 10 ha. început în ziua de 26 martie
semenea, rezultate frumoase au prevăzute în plan. a.c., insăminţatul sfeclei de za
în frunte — furnaliştii obţinut şi brigăzile conduse de hăr pe 35 ha. Pînă seara au fost
Petru Ignat, (sortimentul sani La aceste succese au contri însămînţate circa 3 ha. cu sfe
I n ziua schimbului de onoa tare), care şi-a depăşit norma buit colectiviştii Ioan Călimări, clă de zahăr. Odată cu insămîn-
re, colectivul de muncă de la cu 40 de procente şi Constan Iosif Zeicu, Andrei Necşa şi al tarea întregii suprafeţe cu sfe
furnalul nr. 1 şi-a depăşit planul tin Pîrvuleţ, Miron Gocîrla şi ţii, din brigada a 3-a, condusă clă de zahăr ei vor termina in
cu peste 28 procente. Gele mai Nicolae Dumitrana, de la sorti săminţările din epoca I-a.
bune rezultate le-au obţinut bri mentul tuburi.
găzile conduse de Gheorghe Şte ¦
fan, Marcel Semciuc şi Iosif Şte- Semicocsariî
fănescu, care şi-au depăşit sar Printre colectiviştii care
cinile de plan cu 42,5 la sută, I n aceeaşi zi, colectivul de
30,6 la sută şi, respectiv, 11,9 muncă al celor două ba au la n sa t chem area la întrecere
la sută. terii Abder-Halden şi-a realizat
sarcinile de producţie în pro De jos, din „Valea rece“ a Nădăş- Intre timp, am ajuns pe „Dealul
Nici colectivul furnalului nr. porţie de 118,4 la sută. Gu a- iiei Inferioare, unde ne găseam îm Ocolişului". Aici ne întîmpină briga
2 — furnalul tineretului — n-a ceastă ocazie s-au evidenţiat preună cu tov. Ion P. Todoroni, pre dierul Ionică Stanciu. Nu mai pri
rămas mai prejos. Cu prilejul prim-încălzitorul Victor Simon, şedintele gospodăriei colective, se dis didea cu tractoarele, cu oamenii care
schimbului de onoare el şi-a de încălzitorii Ion Ştefănescu, Ion tingeau siluetele a trei tractoare şi o munceau cu otita rivnă. Ne-am oprit
păşit planul cu aproape 20 la P. Munteanu şi sudorul Constan sumedenie de atelaje cu tracţiune a- pe o parcelă lungă, arată proaspăt in
sută. Dintre brigăzi, rezultatele tin Bucur. nimală. mare parte. La un capăt ara o fe
cele mai frumoase le-au "obţinut meie tinără, cu obrajii rumeni.
cele conduse de Ion Grişan, Ion IOSIF FEKETE — Ieri şi azi a ieşit lot satul la
arai, grăpat şi semănat ; sînt peste — E Riţa Mihuţoni lui Monu —
corespondent 60 de atelaje, pluguri şi grape — mă lămureşte preşedintele. E gureşă,
Luptînd pentru sporirea indicilor de utilizare a agregatelor, furnaliştii
Combinatului siderurgic din Hunedoara obţin zi de zi însemnate succese
în muncă. Astfel, după două decade ale lunii curente, doar colectivul tie-a spus cu mindrie preşedintele. dar nici la treabă n-o întrec mulţi.
secţiei furnale noi a produs peste sarcinile de plan mai mult de 900 tone Şi avea - de ce se minări. Mobili Traversind tarlaua, am observat
fontă. zarea colectiviştilor peste iot aceeaşi
In clişeu: Vedere generală a furnalelor 5—6 de la Combinatul side la lucru în pro veselie, acelaşi en
porţie de sută la tuziasm. Ne-am o-
rurgic din Hunedoara.
Săptăm înă Mondială a Tinerelului sută, este unul din prit la ludele Gh.
obiectivele întrece Ion, care-i la între
c a r E s p o n d e n filn r v o lu n ta r i rii socialiste dintre cere* eu ludele Gh.
gospodăriile colective. . Şi întrecerea a Băbăruţă, la Toma Todoroni, care
ZIUA SPORTULUI
Din activitatea brigăzilor de muncă patriotică Acţiunile prevăzute a fi par bal. Prima întîlnire a avut loc pornit de aici. se întrece cu Ion Cerbeleu şi Simion
curse în zilele Săptăminii Mon între formaţiile Minerul şi Di- In drum 'spre „Dealul Ocolişului", Herban. Parcă înţeleşi, toţi ne spu
In raionul liia De ia 1 ianuarie din Ghelar au prestat voluntar 80 diale a Tineretului, continuă să namo •— ambele din campio neau :
se desfăşoare cu intensitate pe natul orăşenesc. Avind o pre preşedintele ne-a vorbit despre unele
orc de muncă voluntară la repararea tot cuprinsul regiunii noastre. gătire mai bună şi finalitate în realizări ale colectiviştilor din tinăra — Pînă diseară, terminăm cu ovă
Numeroşi tineri iau parte la a- atac, minerii au învins pe me gospodărie „1 Mai". zul. începem însămînţatul borceagului.
Récent tinerii din raionul Ilia au între De la începutul • anului şi pînă în drumului dinspre clubul nou. Atraşi ceste acţiuni, manifestând de rit cu scorul de 2—1 (0—1). In două-lrei zile îl dăm gata şi
prins o acţiune de muncă voluntară prezent in raionul Ilia s-au consti- de aointul cu care muncesc tinerii de fiecare dată o pregătire cores — Din 8 martie de cînd ne-am unit p-ăsta. Şi-i gafa cu epoca I-a /
pentru înfrumuseţarea satelor lor şi luit 29 brigăzi de muncă patriotică la administrativ, şi alţi tineri ghe- punzătoare cit şi solidaritatea A doua întîlnire s-a disputat in gospodărie, şi pînă acum •— spu
lor cu tinerii din întreaga lu-' între formaţiile Corvinul Deva nea el — s-a muncii cum nu s-a Tractoriştii lăsau în urma tractoa
sirîngerea fierului vechi, La această în alcătuirea cărora intră 696 mem lăreni s-au alăturat lor. Au muncit me. muncit niciodată. Intr-o singură zi s-a relor brazde adinei.
care activează în campionatul adunat to a tă . săminţa necesară. 1.200
acţiune au participat 9 brigăzi de bră cu sp o r.— Ilie şi Victoria Mihai, Si- In cea de-a 6-a zi din cadrul regional de fotbal şi Locomo kg. ovăz pentru lotul semincer, care Pe un K.D. am văzut, scris „S.M.T,
Săptăminii Mondiale a Tinere e de cca. 1 0 . hectare, le-am schimbat Orăştie".
muncă patriotică. ¦Cei 91 de tineri De la 1 ianuarie a.c. şi pînă la mion Rogojan, Eugenia Lobonţ, Emi tiva Simeria din campionatul la „.Agrosem“ Alba. , Borceagul ne-a
tului, in majoritatea oraşelor categoriei C. După o luptă sus sosit acuma. Colectiviştii . noştri — — E singurul tractor pe care l-am
din brigăzi au prestat peste 631 ore 23 mariiej brigăzile de muncă pa lia Stanca, Ene Tănăilă şi alţii. ţinută, victoria a revenit oas transportînd ia cunp peste 300 de cerut de Ia S.M.T. Dar face cît două.
de muncă voluntară. Ei au adunat triotică din raionul Ilia au prestat şi comunelor din regiune au peţilor cu scorul de 2—1. tone gunoi de . grajd — au îngrăşat Şi tractoristul Costică Dumilrescu ii-
3.000 kg. fier vechi, au curăţat 13 5746 ore de muncă voluntară. Pînă ARON FURCA ţoală suprafaţa de teren ce am pre harnic. Ară zilnic peste 4 ha. Şi nu-i
avut loc competiţii sportive. Nu Tot in oraşul Deva a mai văzut să o ingrăşăm. Toţi pomii fruc uşor ' terenul, ne explica preşedintele.
ha. păşune, au reparat 500 m. ’drum ta aceeaşi dată tinerii au adunat La pepinieră tiferi au fost curăţaţi şi văruiţi. Sînt Celelalte două K.D.-uri ni le-a tri
mărul mare de tineri sportivi, fost organizată şi o întrecere aproape 4-000. Poate c-aţi văzut că mis „naşa" noastră — I.C.S.H. S-a
şi au săpat 700 m. şanţ. S-au evi 15.250 kg. fier vechi. De curind, brigada de muncă pa- la tenis de masă. pe tarlaua din. marginea satului am ţinut de cuvînt.
irioiică de la fabrica Vidra din 0 - cit şi vârstnicii adunaţi pe sta pus mult gunoi. Acolo vom pune car
denţiat brigăzile de muncă patrioti Constituirea de noi brigăzi de Asemenea competiţii în ca tofi. Avem 5,5 hectare prevăzute în Spre seară, cînd am coborlt de pe
muncă patriotică in satele raionului dioane şi în sălile sportive, au planul de producţie. Am mai pregătit „Dealul Ocolişului", nu mai vedeam
că din satele : Birsău, Almişul Sec, răştie, constituită din 25 de utemişti, drul zilei sportului din Săptă- tot în tarlaua aceea 2 hectare pen decît flăcările ce ţişneau din coşurile
Ilia continuă. făcut ca întrecerile sportive să mina Mondială a Tineretului tru zarzavaturi, ş i. mai sus, In ho- cuptoarelor semicocseriei din Călan.
a desfundat 350 m.p. de teren la pe iar cu Nădăştia . Superioară, tre'
Dobra, Zam etc. In cadrul acestor GHEORGHE COCIOABA capete un caracter sărbătoresc, au mai fost organizate la Pe — Ele străjuiesc munca noastră,
troşani, I.upeni, Sebeş, Alba ne îndeamnă să lucrăm cu şi mai
brigăzi s-au evidenţiat tinerii Florea piniera ocolului silvic ,rFilimoh Sîr- iar întrecerile să tie intere mult z e l! — spun colectiviştii din
sante-şi atractive. Nădăştia Inferioară.
Pleter şi Viore! Gîţ din Birsău, locui Tinerii din G helar bu"'. Cu acest prilej s-au evidenţiat
tinerii Irinel Iacşi, Violeta Boca, Ion In oraşul Deva, de pildă, s-au
Stoica din Abnaşul Sec, Ana Lupşa Intr-una din zilele irecuie mem Ciufredean, Petru Cioldcu, Larisa
din Zam etc. brii organizaţiei U.T.M. de la secţia Bulauca ¦şi alţii. .
C. GHEORGHE adniinisiraiivă a exploatării miniere 1. ZAHAR1E
desfăşurat două întâlniri de fot Iulia ş.a. hectare pentru sfeclă furajeră. E. MUSTAŢA