Page 93 - 1959-03

Papf. 2
/
O bonă planificare
confribnie Sa urmărirea
epcrotivâ a costnlni
La noi in întreprindere
(I.C.M. nr. 1 Petroşani) s-.a
ivit necesitatea discutării ro­
lului planificării în îndeplinirea
sarcinilor de reducere a preţu­
lui de cost, datorită faptului că
unii ingineri şi conducători de
şantiere, minimalizează munca
de planificare. De aceea cred
că este bine să arătăm pe
scurt importanţa planificării în
urmărirea operativă a costului
lucrărilor de construcţii.
Se ştie, de pildă, că planul
operativ lunar, care este ela­
borat pe baza sarcinilor gene­
rale ale întreprinderii .este cel
care indică volumul producţiei
de realizat intr-un anumit timp,
torţa de muncă necesară, pro­
ductivitatea ce trebuie realiza­
tă, fondul de salarii, consumu­
rile specifice etc. Din această
cauză, de felul cum se întoc­
meşte aces't plan operativ şi de
conştiinciozitatea urmăririi lui,
depinde buna orientare a acti­
vităţii şantierului de construcţii. sarcina planificată cu 4,32 la nu s-a prezentat la nici una. De­ — maiştri mineri, şi alţii.
SĂRBĂTOARELa şantierul Petroşani — ae­ sută.
roport, însă, planul operativ lu­
nar este întocmit în pripă, doar
de către şeful şantierului, fără
o consultare prealabilă a meş­
terilor. Din acest motiv, aici nu
se analizează posibilităţile con­
crete de realizare a planului,
nu se urmăresc operativ reali­ în ce priveşte elaborarea şi
zările. La acest şantier, pla­ urmărirea planului operativ.
nul operativ a fost redus de fapt
la un mijloc formal de justi­
ficare a valorii globale şi atâta
tot. Pentru remedierea acestor
lipsuri, cu sprijinul organiza­
ţiei de partid şi al conducerii
tehnico-administrative noi vom
căuta să imprimăm şi în acest
şantier metoda întocmirii pla­
nului operativ cu concursul
maiştrilor de şantier.
O altă deficientă ivită în ac­
tivitatea noastră este şi deza­
cordul intre metoda de lucru a
serviciului contabilităţii şi cea
a serviciului planificare. Anali­
zarea consumurilor specifice de
materiale pe obiect făcută de
cele două servicii, de pildă, nu
Entuziasm
tineresc
Orele de lucru de pe şantierul
de construcţii din Cugir se ter­
minaseră. Tinerii de pe şantier
s-au adunat însă ca în cadrul
organizaţiei U.T.M. să dezbată
problemele muncii lor de pro­
ducţie şi ale vieţii de organizaţie.
Adunarea a avut loc cu cîteva
zile în urmă. După o analiză
profundă a problemelor, tinerii
membri ai organizaţiei U.T.M.
au luat o serie de măsuri. Prin­
tre altele ei au hotărît să înfiin­
ţeze o brigadă de muncă patrio­
tică. Ca obiectiv, brigada şi-a
propus să redea agriculturii te­
renurile inundabile de pe raza
comunei Vinerea.
Analizînd munca plină de roa­
de desfăşurată de brigada de
muncă U.T.M. de zidari condusă
de tov. Petru Răşcanu s-a ho­
tărît să se mai înfiinţeze o bri­
gadă de mozaicari al cărei res­
ponsabil a fost ales tov. V. Dă-
nilă. Tot privind buna desfăşu­
rare a muncii tineretului de pe
şantier, tov. Ioan Filipescu, in­
stalator, a propus înfiinţarea u-
nui post U.T.M. de control.
In cadrul aceleiaşi adunări,
tinerii au propus ca pentru ridi­
carea nivelului de cunoştinţe
tehnico-proîesionaîe şi politice să
se organizeze un ciclu de confe­
rinţe. Adunarea organizaţiei
U.T.M. de pe şantierul de con­
strucţie din Cugir a dovedit încă
o dată entuziasmul tinerilor de
aici.
fng. IOAN GIURGIU
corespondent Gălan a obţinut o seamă de suc­ bul a popularizat rezultatele ob­
Pe scena căminului cultural din Vinfu de j o s
'Recent a avut loc in sala că­
minului cultural din Vinţu de
Jos concursul echipelor artisti­
ce de amatori la care au parti­
cipat brigăzile artistice de agi­
taţie din Vinţu de Jos, Oarda
de Jos, echipa de fluieraşi din
Inuri şi corul căminului cultu­
ral din Vinţu de Jos.
In faţa a peste 400 de spec­
tatori, formaţiile artistice de a-
matori au prezentat un bogat
program artistic interpretat la
un nivel calitativ destul de ri­
dicat.
Ou viu inters a fost primit
repertoriul celor două brigăzi
artistice de agitaţie. Un fapt
pozitiv în programul brigăzii
din Oarda de Jos este justa o-
rientare de a introduce in pro­
gram o serie de aspecte legate
de campania agricolă de primă­ ze metodele avansate de muncă
Dm1mite m m m m u m i Nr. 1327
TOTI CÜRSnNTH Despre €@mbal@rea gărgăriţei
florilor de măr
Odaiă ou pornirea vegetaţiei micole din regiunea noastră, pro­ O gărgăriţă atacă zilnic mai
îşi fao apariţia în livezi un nu­
a dus la rezultate asemănă­ In cadrul organizaţiei de bază bază şl comitetul de partid al măr însemnat de insecte dăună­ duce pagube foarte mari, reuşind mulţi muguri. Din mugurii ata­
toare din cauza evidenţei de­ nr. 3 de la mina Lupenl lunc- minei, trebuie să-I tragă în mod toare. Apariţia lor la această în unele livezi să compromită
fectuoase a materialelor. Nu s-a ţionează în acest an şcolar două hotărît la răspundere. dată nu este întîmplătoare. Ele caţi se scurge de obicei un lichid
cerut meşterilor de ia şantiere, cercuri de învăţăm înt: un curs apar atunci cînd au cu ce să se producţia de mere. Observaţiile cărămiziu şi cleios, care este
să indice pe bonuri de materia­ seral anul II şi un cerc de eco­ Privind frecvenţa la învăţă- hrănească. Nu toate însă au a- făcute la Staţiunea experimen­ semnul că gărgăriţele au apărut
le şi manoperă obiectul exact nomie concretă. In ambele for­ mîntul de partid mai sînt şl alţi ceeaşi preferinţă de hrană. Uno­ tală pomicolă Geoagiu în peri­ şi atacă.
la care s-a lucrat, făeîndu-se me se face simţită aceeaşi lipsă: tovarăşi ca Vasile Tudor şi Con­ ra, — cum sînt, de exemplu, ®-
doar o estimaţie generală, a- deşi sînt cu lecţiile la zi, totuşi stantin Mangu, care, de aseme­ mizile — le plao mai mult frun­ oada 1955-1958 au arătat că în După o perioadă de 6-7 zile
proximativă, a consumurilor pe ele au un însemnat număr de to­ nea, au lipsit de la toate lecţiile. zele şi fructele, altora, cum sînt fiecare an gărgăriţele distrug de hrănire, gărgăriţele se împe­
întreg şantierul. In concluzie varăşi care lipsesc în mod siste­ De asemenea, tovarăşii Ioan Go- gîndacii, le plao mai mult mu­ între 70-83% din numărul flo­ rechează şi apoi depun ouă. De­
aceasta a determinat fixarea matic de Ia învăţămînt. man, Ladislau ZborovschI şl Pe­ gurii şi florile. Alte insecte su­ rilor. punerea ouălor durează aproxi­
unor preţuri de cost pe obiect tru Todofeici nu au decît cîte gătoare îşi sug hrana din frun­ mativ o săptămînă. După 2-3
inexacte. Nu s-a putut şti precis La cursul seral, de pildă, unde 1-2 prezenţe. ze, lăstari, ramuri şi fructe, deci Gărgăriţa este un gîndao mio săptămîni, în boboci apar larvele
In ce loc anume se risipesc este propagandist tov. Alexandru părţile verzi ale pomului servesc aproape cit bobul de grîu, de cu­ oare se hrăneso cu părţile di­
materialele, unde se economi­ Bugnaru, care vine întotdeauna O situaţie asemănătoare se ca hrană şi, uneori, ea mijloc loare brună cenuşie. ®ătre vîr- năuntrul florii. Astfel, bobocii a-
sesc şi In care perioadă de bine pregătit şi la timp, majori­ găseşte şi la cercul de economie de înmulţire a diferitelor nea­ ful aripilor are o dungă oblioă tacaţi nu mai înfloresc, se usu­
timp. tatea cursanţilor vin regulat şi concretă. Aici, deşi prezenţa este muri de insecte ce trăiesc in li­ de culoare albă-cenuşie. La cap că şi rămîn un timp oarecare pe
bine pregătiţi la cursuri. Mai e- de 80-90 la sută, există uni! vezile noastre. are un cioo lung cu ajutorul că­ pom, formînd cunoscutele cui-
Acolo unde această evidenţă xistă însă în acest cerc unii to­ membri de partid care nu s-au şoare de culoare cărămizie. (Fie.
este bine organizată, pot fi varăşi care obsentează mereu şi prezentat pînă acum decît la Una dintre cele mai primejdi­ ruia înţeapă mugurii de rod ca nr. 3).
luate la timip măsurile ce se nemotivat. Unul dintre aceştia una sau două lecţii. Printre a- oase insecte ce se întîlneso în să se hrănească şi să depună
imipun pentru îmbunătăţirea este tov. Ladislau Startz. Deşi ceştia se numără tovarăşii îosil livezile de meri din regiunea ouă. In cuişoare larvele se împu-
situaţiei. La şantierul Petrila, s-a ţinut pînă acum cea mai Szocs, prim-maistru miner, noastră este gărgăriţa florilor de pează şi apoi se transformă în
de pildă, datorită unei munci Gheorghe Sviştea, Petru Străuţ măr. adulţi. Aceştia rod un orificiu
de planificare judicioasă, s-a mare parte din lecţii, tov. Startz în boboc şi ies. Gărgăriţele noi
reuşit ca în p'erioada 1 ianua­ Această gărgăriţă, care este apar prin luna mai, se hrănesc
rie—1 decembrie 1958 să se răspîndită în toate centrele po­ un timp cu frunze şi apoi pără-
•reducă preţul de cost faţă de seso pomii ascunzîndu-se în lo­
curile de iernare.
Mijlocul de căpetenie în com­
baterea gărgăriţei este distruge--
altfel, tov. Startz nu-şi îndepli­ Biroul organizaţiei de bază rea ei ou ajutorul substanţelor
Pentru anul acesta, învăţând neşte conştiincios nici alte sar- are datoria să tragă Ia răspun­ într-un sai mic toxice aplicate sub formă de
di!n experienţa anului trecut, nici de partid. Sub diverse pre­ dere pe aceşti tovarăşi pentru stropiri.
serviciul plan evidenţă, în co­ texte, el lipseşte aproape de la lipsa de interes ce o manifestă ¦ 22 m ărita 1959. Sărbătoarea
laborare cu serviciul producţiei, în direcţia ridicării nivelului lor inaugurării. Intr-o livadă, la Stropirile trebuie executate
a trecut la stabilirea unei me­ toate adunările generale. Pentru politic şi ideologic. „Finiîna lai Avram“, s-a strîns înainte ca gărgăriţa să depună
tode comune de lucru pentru aceasta, biroul organizaţiei de ouă în mugurii de rod. Gum
toate şantierele întreprinderii,
gărgăriţa începe să depună ouă
tot salul (Săwicea din ratonul in faza de dezmugurire a mugu­
Haţeg. O mulţime de oameni. rilor de rod trebuie să stropim
Noua metodă se concretizează In casa natală a Mai mulţi chiar decît bănuisem 1. Gărgăriţa şi larva — mărite. merii la începutul dezmuguritu-
prin aceea că planul operativ lui Aurel Vlaicu, din c-ar putea avea această aşe­ lui.
lunar este axat pe aportul direct comuna ce-i poar­ zare. ' Gărgăriţa iernează în crăpă­
aii meşterilor. Ei sînt cei mai tă numele, se află turile din ’ scoarţa pomului sau In condiţiile re­
indicaţi să fixeze, alături de „Muzeul memorial La masa acoperită cu pînză în crăpăturile pămîntului de lîn­
conducerea întreprinderii, rit­ Aurel Vlaicu". Pe roşie a luat loc un tovarăş. gă rădăcină. giunii noastre
mul şi metodele ce trebuie fo­ lîngă o serie de o- Dintr-un dosar a scos un tabel
losite pentru realizarea unei biede, schiţe şi pla­ in care erau înşiruite nume de Odată cu pornirea vegetaţiei pentru livezile1
construcţii în funcţie de condi­ nuri ale invenţiilor, oameni.' Cei adunaţi au tăcui gărgăriţa iese din locurile de
ţiile şi mijloacele existente pe tipuri de avioane, linişte: Dumbravă Avram, Pa- iernare şi se urcă în coroana po­ plasate pe şes a-
teren. corespondenţă, foto­ veloni Iaoob, Dumbravă P. mului unde se hrăneşte înţepînd
grafii legate de via­ Vaier, Roman Aron, şi rînd pe şi mîncînd miezul mugurelui. ceastă fază se
Experienţa de pînă acum a ta şi activitatea a- rlnd cel de la masă a strigat Timpul Gînd gărgăriţa se urcă
arătat că munca de planificare viatorului, poate fi 48 de nume şt tot atiţia oameni în coroana merilor corespunde petrece la înce­
poate şi trebuie să contribuie la văzut aici şl atelie­ s-au ridicat şi-au răspuns „pre­ cu taza de umflare a mugurilor
eforturile generale de a se con­ rul în care a lucrat zent“. Erau de faţă reprezen­ de rod. Practic pomicultorii pot putul lunii apri­
strui mai mult şi mai ieftin. marele inventator, tanţii tuturor celor 48 de fa­ şti acest lucru prin scuturarea
Trebuie găsite însă metodele Inginerul Aurel Vlai­ milii cîte numără satul şi care, merilor după ce s-a aşternut sub lie. Pentru live­ 3. Jticeputui
ceie mai bune de lucru; să se cu. unindu-se, au creat la un loc coroană o prelată sau o pînză dezmuguri­
ţină evidenţe corecte şi sim­ gospodăria colectivă, cu o a- albă. zile situate pe tului.
ple. De asemenea, trebuie în­ IN CLIŞEU: Ion vufie obştească de 44 ol, 50 de
tărită colaborarea dintre diferite Vlaicu — fratele a- vaci, 21 de cai, 42 de care şi dealuri înalte
resoarte de activitate, astfel ca viatorului (al doilea căruţe, 41 de pluguri, semănă­
analizarea tuturor aspectelor e- de la dreapta la tori, prăsitori' şi alte unelte, pre­ stropirea se va executa mai tîr-
comice ale întreprinderii să co­ stingă), dînd expli­ cum şi o suprafaţă de 180 ha. ziu, ţinîndu-se cont tot de faza
respundă situaţiei de fapt şi să caţii unui grup de teren. de început al dezmuguritului mu­
ducă la reducerea continuă a vizitatori venit să gurilor de rod. Stropitul trebuie
preţului de cost. cerceteze muzeul In numele consiliului de con­ terminat în timp de o săpfămî-
memorial. ducere a luat cusîntul comunis­ nă. Este necesar să respectăm
VLADIMIR DULEPA tul Aron Costea, preşedintele cu stricteţe acest termen de oare­
colectivei, care a vorbit despre ce orice zi întîrziată poate să
şeful serviciului plan evidenţă hotărîrea oamenilor de a porni ducă la pierderi mari de fructe.
al I.C.M. nr. 1 Petroşani Stropirile le vom face cu una
din soluţiile: D.D.T. emulsiona-
chiar de-a doua zi la începe­ bil, 25 la sută, în doză de 0,500-
rea lucrărilor din campania de 0,750 litri la 100 litri apă; Flexa-
primăvară, despre însufleţirea cu cloran emulsionabil, 20 la sută,
care colectiviştii au primii şi în doză de 0,650 litri la 100 litri
au aprobat propunerea ca aici, apă.
la „Fînflna lui 'Avram“ — în
Analiza activităţii clubului livada unde are loc inaugura­ Substanţele şi aparatura nece­
rea — să se clădească sediul sară se pot obţine de la cen­
GALAN (de la subredacţia ale clubului au dat în această conducere al clubului, aprobîn- şl grajdul gospodăriei colective. trele de combaterea dăunătorilor.
noastră voluntară). In ziua de du-se în acelaşi timp şi noul pro­ Au răsunat ropote de aplauze.
19 martie a avut ioc adunarea perioadă 29 de spectacole în gram de activitate, care va duce Executînd la timp şi în bune
generală a activului cultural şi cadrul clubului şi alte 22 de în mod nemijlocit ia îmbunătă­ condiţiuni combaterea acestui
a comitetului clubului „ îl Iunie“ spectacole în oraşele şi satele periculos dăunător al mărului,
regiunii. asigurăm o producţie bună de
fructe.
Ing. GHEORGHE LEFTER
din Gălan, cu care prilej s-a a- Din analiza activităţii depuse ţirea întregii activităţi a clubu­ PETRE FARCAŞIU 2. Flori de măr distruse Staţiunea experimentală pomicolă
de gărgăriţă. Geoagiu
nalizat activitatea pe timp de un s-a ajuns la concluzia că în ac­ lu i. IOSIF CRAŞCA
an a colectivului cultural din tivitatea clubului „11 Iunie“-Că- AW ST VSiWW/MWWi (ÍWVWVW/V CULTURAL
comitetul de întreprindere al u- lan s-ar ti putut obţine rezultate
zinei' „Victoria“ — Gălan, cit şi şi mai bune dacă comitetul clu­ mm CĂMINUL
activitatea clubului. bului şi responsabilii cu proble­
Din referatele prezentate în mele culturale din comitet ar Ii
faţa celor 146 de activişti cultu­ acordat un sprijin mai substan­ la înfrăţirea cu minorităţile naţionale
rali, a rezultat că în perioada a- ţial acestei activităţi. A rezultat
nalizată, clubul muncitoresc din că nu în suficientă măsură clu­
cese. Astfel, s-au ţinut 32 con­ ţinute de către fruntaşii în pro­ Tînărul director al căminului şi internaţionalismul proletar, să re dintre corişti, spiritul tovără­ Un alt aspect este şi acela al
ferinţe cu peste 8000 partici­ ducţie şi că mai mulţi ingineri cultural din comuna Gîrbova, stea ca un far călăuzitor.
panţi, la biblioteca clubului s-a şesc ce predomină aici sînt do­ activităţii colectivului de confe­
înregistrat un număr de 3700
cititori, s-au organizat 28 de re­ şi tehnicieni din uzină nu au raionul Sebeş, tov. Vasile Ursu, „Moştenirea ne-a fost grea — vada înţelegerii zilelor noi pe renţiari din Gîrbova. Responsa­
cenzii, concursuri „Gine ştie cîş- fost atraşi pentru a expune la n-a apelat nici la eventualele no­ ne relata tov. Vasile Ursu, vor­ care Ie trăim, a politicii dusă de bilul colectivului, tov. Petru Căr-
tigă“, dimineţi dc basme pentru club conferinţe legate de realiza­ tiţe trecute în carneţelul său per­ bind despre trecutul romînilor şi partid, pentru prietenia între pinişan, director al şcolii ele­
copii etc. La cele 4 excursii or­ sonal, nu şi-a îrămîntat prea saşilor din Gîrbova. Deşi n-am popoare". mentare de 7 ani, a avut grijă
rea şi depăşirea sarcinilor de mult nici memoria pentru a ne făcut tot ceea ce se putea pen­ ca din colectiv să Iacă parte si
ganizate de către conducerea clu­ producţie. In acelaşi timp, s-a furniza datele ce ne interesau. tru a strînge şi mai mult la un Dar, nu numai în cadrul coru­
bului au participat peste 500 Ca un harnic director, care cu­ Ioc şi a^i uni mai strîns pe ro- lui există preocuparea pentru ci­ cadre corespunzătoare de naţio­
muncitori şi membri de familie. constatat că comitetul U.T.M. noaşte cele mai mici amănunte mînii şi saşii din comuna noas­ mentarea prieteniei între romînii nalitate germană. Conferinţele
In club a fost organizat un cerc din uzină a dovedit o slabă pre­ din viaţa şi activitatea instituţiei tră, pasul mai greu a fost reali­ şi saşii din Gîrbova. O atenţie se elaborează în comun, apoi
ocupare faţă de mobilizarea ti­ culturale pe care o conduce, în zat. Ne mîndrim azi cu un cor însemnată se acordă aici şi orga­ sînt traduse în Mmba germană
muzical, unul de artă plastică, neretului la activitatea clubului. cîteva minute ne-a pus la curent mixt, pe 4 voci, format din ro- nizării timpului liber a! tinere­ de către educatoarea Agneta
Faţă de aceste neajunsuri, cu o- cu o realizare importantă. E vor­ mîni. şi saşi, cor ce interpretea­ tului. In fiecare duminică, tinerii Richter, bibliotecara Agneta Be-
în vreme ce formaţiile artistice cazia adunării generale, s-a tă­ ba de orientarea activităţii că­ ză cu dibăcie cîntece de masă, romîni şi saşi se adună la că­ kerth şi învăţătoarea Maria A-
cut reorganizarea comitetului de minul cultural. După ce li se ker.
minului cultural din Gîrbova patriotice şi populare, atît în prezintă cîte o conferinţă, li se Trebuie spus că la buna înţe­
spre lichidarea unei vechi racile, limba romînă cît şi în cea ger­ legere şi adîncire a prieteniei
vară. Brigada artistică i-a evi­ în campania agricolă de pri­ moştenite de Ia regimurile bur- mană. Cu acelaşi entuziasm au oferă tinerilor posibilitatea de a între cele două naţionalităţi clin
ghezo-moşiereşti, generată ş: cîntat coriştii noştri la faza co­ se distra. Fanfara romînilor şi Gîrbova un însemnat aport îl
denţiat pe cei mai harnici în­ măvară. pusă pe prim plan mai ales sub munală a celui de-al V-lea con­ taraful saşilor interpretează deo­ aduc şi cadrele didactice de la
jugul cotropitor al fascismului: curs artistic, cîntecele romîneşti potrivă învîrtite şi valsuri, tinerii cele două şcoli — romînă şi ger­
tovărăşiţi, ieşiţi primii la mun­ Fluieraşii din 1nuri au pre­ ura între poporul romîn şi mi­ „Mii de ciocane“, „Sub al păcii se avîntă în iureşul jocului ro- mană, care, în nenumărate rîn-
norităţile naţionale. Această stindard", cît şi cîntecele ger­ mînesc, ori plutesc pe cunoscute­
ca cîm pului: Ioan Drăghici, zentat ' un bogat program de vrajbă, injectată zi de zi, ani de mane „Patria", „Teiul" etc. Cu le valsuri ale lui Johan Strauss. duri dezbat in comun problemele
ani, şi pentru încarnarea căreia aceeaşi dragoste vin Ia repetiţiile Sînt prieteni, prieteni cu toţii, muncii culturale, rezolvă împre­
Ioan Joscul, Maria Muncuş etc. doine, învîrtite şi haţegane, guvernele de tristă amintire n-au corului Gheorghe Făţan, Nicolae strînşi uniţi pe ogoarele colecti­ ună sarcinile ce le sînt trasate
pregetai să folosească cele mai Comşa şi Maria Nedefea, ca şi vei sau pe cele ale întovărăşiri­ de către organele locale de par­
Totodată, brigada i-a îndemnat ¦evidenţiindu-se mai ales 'fluie­ sumbre metode şi mijloace, a în­ Mihai Scherer, Mihai Richter şi lor din Gîrbova, uniţi şi prieteni tid şi de stat.
veninat sufletele oamenilor năs­ alţii. De acelaşi interes comun !a căminul cultural.
pe ţăranii muncitori întovără­ raşii Jacob Albu şi Petru Dră- cuţi pe acelaşi pămînt, crescuţi sînt stăpînlţi şi cei doi dirijori Iată deci cîteva aspecte şi pre­
în aceleaşi condiţii de cruntă ai corului nostru, învăţătoarea Important c de amintit apoi ocupări ale căminului cultural
şiţi să pornească cu şi mai mul­ gan. exploatare, avînd aceleaşi aspi­ Marina Vulcu şi învăţătorul pen­ şi faptul că Ia piesele de teatru din Gîrbova pentru strîngeiea
raţii pentru o viaţă mai bună. sionar Gustav Konerth. Prima prezentate de germani, prezenţa şi mai mult a prieteniei între lo­
tă hotărire la executarea in Corul căminului cultural din se preocupă de pregătirea feme­ romînilor din Gîrbova se face cuitorii comunei. Pe drumul să­
Formarea unei ’ concepţii noi ilor încadrate Ia sopran şi alt, simţită de fiecare dată. Şi, pen­ nătos pe care a, pornit şi faţă de
timp a muncilor agricole de pri­ Vinţu de Jos, format din peste despre lume şi societate este una iar celălalt răspunde de tenor şi tru a înţelege mai bine acţiunile rezultatele obţinute pînă acum,
din principalele sarcini ale că­ bas. Bisăptămînal se fac repe­ ce se petrec pe scenă (romînii există garanţia unor acţiun« şl
măvară. 50 de persoane, condus de prof. minelor culturale. Pentru obţi­ tiţiile pe cele două grupe de voci, cunosc mai puţin limba germa­ succese şi mai minunate în nobi­
nerea unor rezultate pozitive în odată pe săptămînă toţi coriştii nă), se găsesc de fiecare dată la sarcină ce revine unităti’or
Im un nivel satisfăcător s-a Marin Alexiu, a interpretat mai acest sens, se cere o muncă en­ „traducători" care, în şoaptă îi culturale, aceea ca prin activua-
prezentat şi brigada artistică se pregătesc în comun. Face să pun la curent pe spectatorii ro­ tea lor să se cimenteze şi mai
de agitaţie din Vinţu de Jos, multe cîntece de masă, patrio­ tuziastă, străbătută dc cele mai mîni cu desfăşurarea pieselor mult înfrăţirea între poporul ro­
Sub pretextul unei şezători or­ tice şi populare. asişti la repetiţiile corului din teatrale germane. Aşa c-au pe­ mân şi minorităţile naţionale
profunde sentimente patriotice, la trecut lucrurile şi cu prezenta­ conlocuitoare.
Membrii formaţiilor artistice Gîrbova — a continuat tov. rea recentă a piesei satirice ger­
baza cărora, învăţătura marxist-
ganizată in casa unui ţăran participante la concursul de In
muncitor, colectivul brigăzii a Vinţu de Jos şi-au exprimat
reuşit să prezinte o serie de as­ dorinţa de a munci cu şi mai
pecte pozitive şi să satirizeze multă rîvnă in vederea selec­
lipsurile din diferite sectoare ţionării celor mai bune formaţii,
de muncă ale comunei. Este de
remarcat felul în care această pentru faza următoare, ce va
avea loc la centrul raionului.
brigadă a reuşit să popularize­ V. MUREŞAN
corespondent leninistă despre patrie, patrotism Ursu. Armonia şi buna înţelege­ mane „Haina-1 face pe om". GH. LUPAN
i