Page 95 - 1959-03
P. 95
ran, 4 DRU MU I. SOCI ALIS MU LU! Nr. 1327
issmgBgnag
răspuns ! guvernului 11 lemnee POPORUL IRAKIAN j Lucrările
congresului al Xll-lea
adresată guvernului U. R 0 S , S . salută retragerea Irakului
din pactul de la Bagdad al sindicatelor
sovietice
în problema germană BAGDAD 27 De la trimisul nii scriitorilor, ligii pentru apă MOSCOVA 27 (Agerpres). — După
Agerpres. — Guvernul irakian rarea drepturilor femeii, uniunii cum relatează agenţia TASS, în şe
BERLIN 27 (Agerpres). - de la Varşovia. Tratatul de părtăşeşte părerea guvernului continua să primească din toa dinţa din după-amiaza zilei de 26
Agenţia ADN a transmis textul pace cu Germania, care va du sovietic potrivit căreia la trata te colţurile ţărij telegrame care ziarişfilor şi altor asociaţii. martie a celui de-al Xll-lea congres al
salută retragerea din pactul a- După cum anunţă agenţia sindicatelor sovietice au avut loc dis
gresiv de la Bagdad. „Coman cuţii pe marginea raportului privind
dantul primei divizii, generalul Reuter, un purtător de cuvînt a! modificările aduse statutului sindicale
ambasadei engleze din Bagdad
a anunţat că după retragerea
notei de răspuns a guvernului ce la infrinarea militarismului tivele şefilor de guverne în le de brigadă Hamid Hussein, i-a Irakului din pactul de la Bag lor din U.R.S.S.
Republicii Democrate Germane german şi care prevede ieşirea gătură cu pregătirea Tratatului trimis lui Kassem o telegramă dad, acordul special încheiat cu A luat cuvlntul, Andrei Pigariov,
la nota guvernului U.R.S.S. din Germaniei occidentale din de pace cu Germania şi la re de felicitare, arătînd că aceasiă Irakul „a devenit nul şi neave preşedintele Comitetului Central al sin
N.A.T.O. şi a Republicii Demo zolvarea problemelor legate de ştire a fost primită cu cea mai nit“. In cercurile politice şi cele dicalului muncitorilor din industria
2 martie.
Fiind principial de acord cu crate Germane din Tratatul de asigurarea securităţii europene mare satisfacţie de toţi ofiţerii ziaristice de aici se relevă faptul aeronautică şi a apărării, Gheorghe La-
propunerile sovietice privitoa la Varşovia, retragerea trupe trebuie să participe Republica şi soldaţii. Comandantul diviziei că prin ieşirea din pactul de la rin, preşedintele comitetului de între
re la convocarea conferinţei de lor străine şi lichidarea bazelor Cehoslovacă şi Republica Popu a doua, generalul de brigadă Bagdad se pune capăt pretexte prindere de pe lingă uzina de arma
pace in vederea încheierii Tra militare străine, interzicerea lară Polonă. Daud Al Janabi, a trimis o te lor de intervenţie ale imperialiş ment din Tuia, Evghenie Stepanov,
tatului de pace cu Germania şi producerii şi stocării armei nu Deşi guvernul Republicii De legramă similară subliniind că tilor în afacerile interne ale Ira preşedintele Comitetului regional din
Voiogda al sindicalului lucrătorilor din
la lichidarea regimului ilegal cleare şi, in sfirşft, limitarea mocrate Germane consideră că această zi este considerată de kului. industria forestieră a hîrtiei şl de pre
de ocupaţie din Berlinul occi forţelor armate Germane, ar re o întâlnire a miniştrilor Aface toţi membrii diviziei a doua ca Intr-un articol întitulat „Im lucrare a lemnului.
dental, se spune in notă, guver prezenta un pas hotărâtor pe rilor Externe ai statelor intere o mare sărbătoare naţională.
portanţa retragerii Irakului din
nul Republicii Democrate Ger drumul spre asigurarea secu sate, date fiind competenţa li Comandanţii altor unităţi mi pactul de la Bagdad pentru în In şedinţa de după-amiază a congre
mane salută noua confirmare a rităţii în Europa... mitată şi împuternicirile limita litare au trimis telegrame simi tărirea independenţei ţării“ zia sului ai Xll-lea au ţinut cuvîntări de
punctului de vedere al guvernu te ale miniştrilor Afacerilor Ex lare. Comitetul de coordonare a rul „Ittihad As-Saab“ scrie: „A- salut reprezentanţii unor sindicate din
lui Uniunii Republicilor Sovie încheierea Tratatului de pace terne, ar face mult mai dificilă sindicatelor şi a asociaţiilor a ceasta însemnă totodată că Ira străinătate.
tice Socialiste conţinută în no cu Germania ar constitui în realizarea unor acorduri parţia publicat o declaraţie felicitind kul s-a eliberat de obligaţiile
ta din 2 martie 1959 adresată ceputul soluţionării paşnice a le, se spune in continuare in poporul cu prilejul retragerii din Primul a vorbit Indiei Lamin, dele
guvernului Republicii Democra tuturor problemelor legate de notă, el este gata să participe pactul de la Bagdad, care este ce-i reveneau în baza acordului gat al sindicatelor din Africa Neagră.
te Germane şi propunerile con ansamblul problemei germane. la această conferinţă dacă cele considerat ca o confirmare a po special încheiat cu Anglia în Apoi a luat cuvîntul Nahar Said Ad-
structive expuse în această no El ar constitui un important lalte guverne insistă asupra ţi liticii patriotice a guvernului şi luna aprilie 1955 şi care a con Din Kirbar, reprezentant al sindicatelor
tă. In notă se menţionează că pas înainte pe calea spre înţe nerii ei şi nu sînt incă pregă ca o dovadă concretă a satisfa stituit o parte integrantă a siste din Irak.
propunerile sovietice au găsit legere şi apropiere intre cele tite să participe la o conferin cerii revendicărilor maselor. De mului de acorduri ale pactului
un larg răsunet în rîndul popu două state germane şi problema ţă la inialt nivel. El consideră claraţia exprimă încrederea că de la Bagdad. De aceea toţi a- Au luat de asemenea cuvîntul Dc-
laţiei celor două state germane, creării unei confederaţii germa însă important să sublinieze că guvernul va satisface celelalte viatorii şi specialiştii englezi tre ven Sen, vicepreşedinte al Uniunii sin
precum şi in cercurile largi ale ne şi ar deschide calea cea mai la tratativele miniştrilor Afa revendicări ale poporului irakian, buie să părăsească imediat Ira dicale „Mild Mazdur Sabhar" din In
opiniei publice europene şi mon scurtă spre unificarea celor cerilor Externe trebuie să se dis executînd sentinţele juste ale kul, iar toate instalaţiile care dia, Halim Braghin, secretarul gene
diale. Tratatul de pace cu Ger două state germane. cute neapărat problemele Tra tribunalului popular, epurarea erau sub controlul lor s-au care ral al federaţiei marocane a lucrăto
mania ar contribui in mod ho- tatului de pace cu Germania şi armatei şi a aparatului de stat, erau considerate proprietate en rilor din telecomunicaţii, şi Hannlbaf
tăritor la crearea unui bastion In notă este criticată cu ve problema Berlinului occidental. gleză, trebuie predate Irakului“. Waidimarsson, preşedintele federaţiei
sigur de luptă împotriva unui hemenţă politica antinaţională sindicatelor din Islanda.
nou război în Europa. a guvernului R.F. Germane şi Pentru a asigura ca această
se arată că cancelarul Adenauer conferinţă să obţină rezultate luarea de măsuri ferme faţă de
încheierea Tratatului de pace „joacă rolul de principal tul favorabile intr-un timp scurt,
cu Germania ar constitui apor burător al păcii in Europa“. Se guvernul Republicii Democrate cei care plănuiesc să conspire Declaraţia Ministerului
tul cel mai afectiv la crearea menţionează de asemenea că Germane consideră de aseme împotriva Republicii Irak şi a
unei zone denuclea.rizate în Eu guvernele S.U.A., Marii Britanii nea necesar să se limiteze du
ropa, precum şi la dezangaja şi Franţei ignorează propune rata conferinţei la două luni, in eroicului său popor. Gomitetul a Afacerilor Externe al Irakului
rea forţelor armate ale N.A.T.O. rile constructive ale guvernu special pentru a împiedica con publicat de asemenea un apel a-
şi- forţelor armate ale Tratatului lui U.R.S.S. Formula aşa-numi- tinuarea înarmării atomice a dresat populaţiei în care arată BAGDAD 27 (Agerpres). — voinţa tuturor păturilor popu
tei „examinări“ a problemei ger Germaniei occidentale la adă că eşecul consipraţiilor şi în spe
mane sub toate aspectele ei postul tratativelor. cial al ultimei rebeliuni a lui TASS anunţă: Ziarele publică laţiei spre colaborare strinsă
reprezintă, o concepţie de mult Shawaî a stirnit furia imperialiş declaraţia Ministerului Afaceri cu toate ţările, bazată pe prie
învechită şi care nu se bazează Guvernul Republicii Democra tilor şi în consecinţă comitetul lor Externe al Irakului in legă tenie şi egalitaite în conformitate
cîtuşi de puţin pe situaţia rea te Germane îşi reafirmă hotă cu interesele lor reciproce“.
Germania are nevoie lă din Gerjmania, nesocoteşte rârea exprimată anterior de a cere maselor să-şi întărească vi tură cu ieşirea Irakului din pac In declaraţie se subliniază că
dreptul poporului german la participa la tratativele în legă gilenţa faţă de uneltirile duşma tul de la Bagdad.
de o politică naţională a păcii autodeterminare în problema tură cu toate problemele inter nilor republicii. Declaraţiile sînt Republica Irak îşi bazează po
unificării celor două state ger naţionale care o privesc şi să semnate de reprezentanţii comi In declaraţie se spune că re litica pe principiile Cartei
mane şi urmăreşte să împie contribuie la succesul lor. O
dice reglementarea paşnică cu dovadă că ea este gata să ac tetului partizanilor păcii, birou voluţia de la 14 iulie din Irak O.N.U., a neutralităţii pozitive
Germania. Pericolul care ame
BERLIN 27 (Agerpres). rea unei înţelegeri. Ei consideră ninţă pacea în Europa, se sub cepte un compromis favorabil lui executiv al federaţiei sindi a lichidat vechiul regim şi a şi neaderării la nici un fel de
liniază în notă, decurge exclu
ADN anunţă Actuala linie po că tratativele internaţionale în siv din actuala politică amerh menţinerii păcii este faptul că catelor, federaţiei tineretului de creat în ţară un regim republi laigăre.
litică a guvernului R. F. Ger cadrul conferinţei miniştrilor A- cană de sprijinire a militaris--
mutui vest-german... Guvernul acceptă propunerea de a crea mocrat, uniunii studenţilor, uniu can care „oglindeşte intrutotul Guvernul irakian, se arată in
mane urmăreşte să îm.pie-i facerilor Externe şi în cadrul declaraţie, după o studiere aten
Republicii Democrate Germane
dice ţinerea conferinţei mi conferinţei la nivel înalt consti consideră de datoria sa să sub -!sa - tă a esenţei pactelor şi acordu
linieze cu toată tăria că cele
niştrilor Afacerilor Externe ai tuie o primejdie pentru planurile pjjtru puteri sint obligate din Cnvîitarea rosttlä de I. Utopiceig rilor cu celelalte ţări pe, arena
punct de vedere juridic şi mo internaţională, a ajuns la con
ţărilor Estului şi Vestului, pre lor. ral să contribuie la reglemen
tarea paşnică cu Germania, ca
cum şi conferinţa la nivel înalt Dar, subliniază ziarul, Germa re a intirziat mult. şi să spri li plenara C.C. al P.C. din Austria cluzia că „menţinerea Irakului
in pactul de la Bagdad contra
aceasta este părerea unani nia are nevoie de o politică na jine convocarea conferinţei de
mă a opiniei publice şi presei ţională a păcii şi nu de o poli pace a tuturor statelor intere pe teritoriul ei oraşul liber, de VIENA 27 (Agerpres). — de exploatare a ţiţeiului, ar pu vine politicii neutralităţii pozi
sate. militarizat, Berlinul occidental. Ziarul „Volksstimme“, organ tea întări economia ţării spre bi tive proclamate la 14 iulie anul
din R. D. Germană în privinţa tică antinaţională a militarismu Făcind această concesie, guver central al Partidului Comunist nele întregului popor austriac. trecut. Acest lucru contravine
Guvernul Republicii Democra nul Republicii Democrate Ger din Austria, a publicat la 26 De atunci multe din aceste în de asemenea voinţei poporului
ultimelor manevre politice şi a lui vest-german. A sosit timpul mane a fost călăuzit de dorin martie o parte din cuvântarea irakian care şi-a exprimat in
te Germane sprijină propune ţa sinceră de a lichida perico rostită de J. Koplenig, preşe treprinderi, precum şi drepturile permanenţă atitudinea negativă
declaraţiilor guvernului R. F. ca, prin încheierea unui tratat lul care decurge din existenţa dintele Partidului Comunist din pentru exploatarea zăcămintelor faţă de acest pact“.
rile guvernului sovietic privind focarului de încordare care este Austria, la recenta . plenară a de petrol din Austria au trecut
Germane şi în primul rînd ale de pace să fie ajutat poporul Berlinul occidental şi de a adu C.C. al Partidului Comunist din in mâinile capitalului străin. Ex In declaraţie se arată in con
convocarea unei conferinţe la ce servicii cauzei păcii in Ger tinuare că Irakul stabileşte .re
cancelarului Adenauer şi ale mi german s ă , scape de primejdia mania şi in Europa. Austria, care s-a ocupat cu tracţia petrolului de către între laţii internaţionale tot mai trai
nivelul şefilor ' de guverne, in- problema apropiatelor alegeri prinderile austriece s-a redus cu nice, bazate pe principiile prie
nistrului de Război, Strauss. Zia unei înarmări atomice, să scape Guvernul Republicii Democra parlamentare. o treime. încă de pe acum ca teniei şi avantajului reciproc ş
trucit în actualele condiţii; a- pitalul străin ocupă poziţia cheie care se bucură de sprijinul po
rul „Berliner Zeitung“ sublinia de forţele militariste. te Germane declară că este ga J. Koplenig a arătat că con în industria de exploatare a ţi porului irakian. Luînd în consi
ceasta este metoda cea mai po ta să examineze amănunţit toa diţiile în care vor avea loc noi ţeiului din Austria. La alegerile deraţie acest lucru, guvernul ira
ză într-un articol de fond că, Ziarul „Der Morgen“, organ te propunerile constructive in le alegeri sînt mai favorabile kian '-onsideră că ieşirea Iraku
trivită de a se ajunge la acor legătură cu licii’darea statutu comuniştilor din Austria decit parlamentare din 1956 partidele lui din pactul de la Bagdad con
după cum rezultă din interviul a- al partidului liberal - democrat, lui de ocupaţie din Berlinul condiţiile care au existat în a- guvernamentale făceau propa stituie un factor important pen
duri pozitive. occidental şi reglementarea paş junul alegerilor din 1956. gandă împotriva ţărilor socia
cordat de Strauss agenţiei ame subliniază într-un articol de fond nică a problemei germane, care lismului, sprijinindu-se pe slo tru întărirea prieteniei dintre
Guvernul R. D. Germane im- vor ţine seama in modul cuvenit Alegerile din 1956, a spus în ganul „unificării Europei“ şi Irak şi celelalte ţări.
ricane Associated Press, milita- • izolarea crescîndă a adepţilor lui de suveranitatea Republicii De continuare Koplenig, sînt cu creării „zonei comerţului liber“.
mocrate Germane. noscute ca „alegeri petrolifere“. Interesele Austriei erau legate Viziîa lui Hatnmarskjoeld
rismul vest-german este duşma Adenauer, a căror unică reacţie de înfăptuirea planurilor men
Pe atunci cele două partide gu la M oscova
nul principal al păcii şi destin este împotrivirea faţă de trata vernamentale au declarat că ob- ţionate. Acum este absolut clar
ţinind, potrivit tratatului de că toate aceste planuri nu au MOSCOVA 27 r(Agerpres). —
derii încordării în Europa şi în tive şi de încheierea unui tratat stat, întreprinderile industriei fost decit iluzii. Lupta de concu TASS anunţă: La 27 martie am-*
renţă dintre ţările capitaliste se basadorul Suediei în U.R.S.S.*
primul rînd duşmanul principal de pace. ascute. Şomajul creşte, reacţiu- Rolf Sohlman, a oferit un di
neu cu prilejul vizitei la Mos
al poporului german. Guvernul de la Bonn, subli nea încearcă să treacă la ofen cova a secretarului general
sivă. Creşte îngrijorarea mase al O.N.U., Dag Eammarskjoeld.
Ziarul remarcă că Strauss şt niază ziarul „Bauern Echo“, se lor şi nemulţumirea lor faţă de La dineu au luat parte membrii
politica partidelor de coaliţie. ambasadei suedeze.
Adenauer nu urmăresc lichida pronunţă împotriva discutării
Partidul Comunist din Austria Din partea sovietică la dineu
rea focarelor de încordare şi de problemei unui tratat de pace cu consideră de datoria sa să de au participat Ekaterina Furţeva,
maşte această politică antipopu Fro! Kozlov, Mihail Suslov, An
război, ci ar dori lichidarea sta Germania şi a probemei Berli lară. El are posibilitatea să o- drei Gromiko, ministrul Aface
pună manifestărilor de criză în rilor Externe al U.R.S.S. şi alte
telor socialiste, în primul rînd a nului, pentru continuarea „răz lumea capitalistă succesele u- persoane oficiale.
riaşe ^le lagărului socialismului.
Republicii Democrate Germane. boiului rece“. Dar conferinţa la
De aceea ei se pregătesc de răz nivel înalt trebuie să aibă loc
boi şi resping toate propunerile îri ciuda manevrelor lui Ade-
R. D. Germane pentru realiza- nauer, Strauss şi adepţilor lor.
SEMNIFICAŢIA tr-un pion al agresivităţii americane can. Autorităţile pakistaneze au ţinut
ului nou1' il politicii americane este o consecinţă directă a încheierii să precizeze că acordul militar bilate
acordului militar bilateral americano- . ral încheiat cu S.U.A. va da posibili
în Orientul mijlociu iranian. Campania de calomnii anti- tate Pakistanului să-şi sporească ati
sovietică şi antisocialislă căreia cercu tudinea ostilă faţă de India. Această
„Capitolul nou" deschis de politica dad direct de S.U.A. După opt luni de asupra primejdiei pe care o reprezintă rile conducătoare din Teheran, inclusiv poziţie agresivă a atras atenţia mem
americană in Orientul Apropiat şi Mij tratative — timp în care numeroşi e- instalarea de baze atomice şi pentru curtea Şahului, i-au dat frîu liber, a brilor parlamentului indian care au ce
lociu prin încheierea acordurilor mili misari americani, printre care subse arma rachetă pe teritoriul Turciei. Gu fost o urmare directă a mesajului rul guvernului indian să ia atitudine
tare bilaterale cu Turcia, Iranul şi Pa cretarul de stal VVilliam Rountree, se vernul turc, care nici nu a răspuns la preşedintelui Eisenhower care cerea Ira în această problemă. Primul ministru
kistanul creează o deosebită primejdie cretarul Departamentului Apărării Meii iniţiativa guvernului romîn privitoare nului „să menţină cu fermitate alianţa Nehru şi-a exprimat făţiş dezacordul cu
pentru pacea şi securitatea regiunilor McEIroy şi alţii au cutreierat Orientul la colaborarea interbalcanică, în ciuda cu puterile occidentale şi cu membrii înarmarea Pakistanului cu arme ame
învecinate. Mijlociu cu diferite „misiuni speciale" faptului că această propunere s-a bucu pactului de la Bagdad". Cu toate că ricane.
— la Ankara s-au semnat acordurile rat de o largă apreciere în rîndurile
Pe vremea cînd diplomaţia engleză militare bilaterale ale S.U.A. cu Tur opiniei publice mondiale, a preferat reglementarea relaţiilor sovieto-iraniene încheierea acordurilor militare bila DUMINICA 29 MARTIE 1959
a înjghebat pactul de la Bagdad, di cia, Iranul şi Pakistanul. In baza a- să transforme Turcia într-o bază ato nu ţinea dccît de bunăvoinţă autori terale ale S.U.A. cu Turcia, Iranul şi
plomaţia americană ar fi vrut să-şi a- ceslor acorduri ţările din Orientul Mij mică americană. Turcia, ca membră a tăţilor de la Teheran, acestea au ac Pakistanul a fost urmată de rebeliu Spectacole cinematografice
roge un rol conducător direct în a- lociu care şi-au legat soarta de planu pactelor agresive N.A.T.O. şi de la ţionat în contradicţie cu interesele na nea armată de la Mossul îndreptată îm
ceastă alianţă agresivă, dar cum acest rile agresive americane vor primi ar Bagdad, face de mulţi ani legătura în
lucru era greu de realizat deoarece An mament american suplimentar, pe teri tre planurile agresive imperialiste din ţionale ale Iranului, dovedind prin a- potriva Republicii Irak. „Evenimentele D E V A : Inimă de o ţe l; PE niştit; SIMERIA: Procesul se amî;
glia, cu toate pierderile suferite mai toriul lor vor fi instalate baze pentru Europa, Africa şi Asia, iar acum, după ceasta că se tem de însuşi poporul din Mossul — scria ziarul irakian TROŞANI: Ultima staţie; Mel- nă ; PAROŞENI: Bijuterii de familie jj
deţinea poziţii puternice în această re arme atomice şi arma rachetă, expu- cum a declarat ministrul aviaţiei ame iranian. După încheierea acordului a- „lllihad Al Saab" — reprezintă o parte b a ; ALBA IU LIA : S-a în- BARU MARE: Surprize pe stradă J
giune, S.ll.A. au preferat să aştepte. nîndu-le în felul acesta inevitabil unei ricane Mclntire, ea va primi rachete cu mericano-iranian, politica de lichidare a unui vast complot pus la cale de tîmptat la Penkov; Pe răspunderea ZLATNA : La ordinele dumneavoastră:
Cu'încetul S.U.A. au început să parti contra lovituri nimicitoare în cazul de rază rnedie de acţiune şi alt arma a independenţei ţării pentru dolarii cercurile agresive legate de pactul de mea; BRAD: Trapez: SEBEŞ: Vră LONEA: Pe Donul liniştit: TEIUŞ 5
cipe la principalele comitete ale pac clanşării unei agresiuni împotriva ţări ment modern. Ziarul turc „Havadis" şi armamentul american este condam la Bagdad şi îndreptate împotriva in jitoarele din S alem : ORAŞTIE: Pe Dincolo de brazi; APOLDU DE SUS?
tului de la Bagdad, inclusiv importan lor socialiste. Acordurile bilaterale ale scria că armata turcă va fi înzestrată nată cu tot mai multă holărîre de po dependenţei Irakului. Ele nu pot fi Donul liniştit: HAŢEG: Călătorie Balada voinicului.
tul comitet militar care constituie de S.U.A. cu Turcia, Iranul şi Pakistanul cu armament „în conformitate cu ce porul iranian. peste trei m ări; ILIA: Pe Donul li
fapt coloana vertebrală a pactului. Şi sînt însă deopotrivă îndreptate împotriva rinţele războiului atomic". luate în considerare fără legătură cu
în ziua cînd pactul de la Bagdad a mişcării de eliberare naţională din ţă Dacă Turcia s-a manifestat din plin acordurile militare bilaterale încheiate
rămas fără... Bagdad, datorită revolu rile Asiei şi Africii, inclusiv a popoa Presiunile americane asupra Iranului
ţiei din 14 iulie 1958, care a dus la relor din cele trei , ri semnatare. arală lumii întregi mijloacele cu ajuto ca punte de legătură între N.A.T.O. şi recent de S.U.A. cu Turcia, Iranul şi RADIO
înlăturarea dictaturii lui Feisal şi Nuri rul cărora se înjghebează planurile im pactul de la Bagdad, Pakistanul a ac Pakistanul". Eşecul complotului antigu
Said şi la proclamarea Republicii Irak, Încheind acordul militar bilateral cu perialiste. Pentru a amăgi opinia pu
vechile planuri americane de preluare S.U.A., guvernul turc a nesocotit a- blică din Iran şi d:n străinătate, cer ţionat la rîndul său prin încheierea vernamental din Irak a dovedit însă PROGRAMUL 1 : 7,45 Melodii popu PROGRAMUL’ I t : 8,00 Muzică uj.
curile conducătoare de la Teheran au acordului militar bilateral cu S.U.A. că cercurile agresive imperialiste şi cei lare romîneşti: 9 0 0 Teatru Ia mi şoară; 9,00 Concert de dimineaţă )
a „iniţiativei“ au fost scoase din do vertismentele date de nota guvernului iniţiat tratative cu Uniunea Sovipiică, ca punte de legătură între pactul de ce acţionează în direcţia dezbinării po crofon pentru copii; 10,00 Muzică; 10,00 Muzică uşoară: 13,15 Melodii
dar poziţia lor de duplicitate a ieşit la Bagdad şi S.E.A.T.O. încheierea poarelor arabe nu pot abate popoarele 11,50 Duete de dragoste din operete; populare romîneşti j 14,45 La micro;
sarele prăfuite ale Departamentului de sovietic, de memorandumul guvernului acordului americano-pakistanez a suc care au sfărîmat cătuşele coloniale de 12.30 Emisiune de cîntece; 13,15 Noi fo n : Satira şi U m oral; 15,15 Muzh
cedat schimbarea regimului din Pakis la drumul independenţei naţionale pe înregistrări de muzică uşoară romî- că; 16,00 Vorbeşte Moscova) 17,15
tan care, cu toate represiunile anti care l-au ales. n ească; 14,00 De toate pentru toţi; Partidul şi creaţia mea j 19,00 M u /
democratice la care a- recurs, a fost 14,35 Gîniă orchestra de muzică popu zică uşoară imprimată pe discuri
considerat la Washington ca „prea După cum pactul de la Bagdad nu lară radio; 15,05 Muzică uşoară; „Eleetrecord“ ; 20,05 Din folclort..*
slab“ şi a fost înlocuit cu o dicta a putut da o bază de susţinere pentru 10 ,0 0 „Hai să întindem hora mare“ ; popoarelor; 22,00 Muzică de dana.
tură militară. Pentru caracterul agre planurile agresive imperialiste, în anii 16.30 La şezătoare; 17,15 Transmisia
siv a! acordurilor militare bilaterale cit a funcţionat, nici noile acorduri reprizei a doua a meciului de fotbal BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
este caracteristic faptul că opinia pu militare bilaterale — care trec practic C.C.A.—Rapid; 18,45 Muzică; 19,30 19,00; 22,00 (programul I) j 7,50;
blică indiană a condamnat cu indig- conducerea muribundului pact sub con Teatru la microfon; 21,30 Concert de
ducerea S.U.A. — nu pot da o bază
Stat şi s-a pornit acţiunea în vederea bulgar şi de declaraţia guvernului ro- ciirînd la iveală cînd au întrer a- nar: nona întărire a potenţialului mi de susţinere mai trainică aceloraşi pla muzică populară romînească ; 22,30 10,30; 14,00 ; 20,00 ; 23,00 (programul
legării rămăşiţelor pactului de la Bag tnîn care atrăgeau atenţia in special ceste tratative • transformarea ţării în- litar pakistanez cu armament ameri- nuri agresive condamnate de popoare. Muzică de dans. K. * ¦ »)• •**. ,•)
— . -'»• .
Redacta şl administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, Telefon; 188) 189 J75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. rir. 236.320 'din 6 SŞfemb'rle 1949. s Tiparul: întreprinderea Poligrafică !,1 Mai* — Deva