Page 98 - 1959-03
P. 98
Mr. 1328 Drumul socialismului Pag. 3
saga BffijMBHaKirawagwu*i¦Ju.jJ
AJUTORUL PROPAGANDISTULUI Din activitatea Teatrului de stat Cercul de cultură
de estradă din Deva generală din Stremţ
Cercyi de economie conerefă
In scopiul ridicării nivelului de
in spn¦ ¦¦ iei cultură generală al ţăranilor
De multă vreme galeria direcţio celaşi timp 3 soluţii care să fie încer Soluţia a doua, de pildă, adică cea Amatorii de spectacole artistice din regiunea muncitori, colectivul de muncă al
nală din blocul 4, orizontul 670 de la cate pe porţiunile cu maximă presiune. care recomandă rebetonarea întregii Hunedoara au început să cunoască şi să aţţie-
mina Uricani dă mult de lucru condu porţiuni vizate cu blocuri din beton pe cieze noua unitate culturală — Teatrul de, état căminului cultural din comuna
cerii exploatării. O porţiune de 240 m. Prima soluţie se referă la armarea două rînduri, implică cheltuieli ce nu de estradă din Deva. Formaţia este cunoscută
din ea a fost săpată cu o deviere cu inele de bolţari în cîmpuri de 0,80 depăşesc 800.000 lei. Cea de a treia so acum nu numai în Deva ci şi în regiune dato Stremţ, raionul Alba, a organi
spre culcuşul fals al stratului (II, în m. pe o lungime de 10 m, iar o altă luţie este mai economicoasă, Totalita rită prezentării pîna.acum de 34 de,ori a spec
şisturi cărbunoase cu rezistenţă redusă porţiune tot de 10 m. să fie armată tea cheltuielilor lucrării se ridică la tacolului „Cu pas tineresc înainte !“. La vizio zat un cerc de cultură generală,
la presiuni. Dealtfel pe această porţi tot cu inele de bolţari în cîmpuri de 0,40 cca. 704.880 lei. narea acestui spectacol au participat peste
une galeria a intrat în presiune. metri cu armături teşite, cu profilul 12.000 spectatori. avînd ca specific tema „Să ne
Presiunea puternică a deformat nu hexagonal închis din lemn de molid cu Aceasta din urmă însă prezintă de cunoaştem patria“.
numai armătura, ci a determi diametrul de 2 2 cm, sau gorun cu dia zavantajul că deşi costul efectiv al ba Atît în centre muncitoreşti ca Brad (rar vi
nat şi umflarea vetrei şi deci mic teriei şi armării galeriei va fi mai ief zitat de formaţii artistice de profesionişti), Că- La recrutarea cursanţilor, co
şorarea profilului liber pentru transport metru de 2 0 cm în deşis. - tin, se vor cheltui totuşi bani la între lan, Cugir, Simeria etc., cit şi în oraşe ca
şi circulaţie, provocînd mari greutăţi ţinerea locurilor unde galeriile trans Haţeg, Sebeş etc., colectivul teatrului a fost lectivul căminului cultural s-a
în transport, in octombrie 1958 au în Studiul recomandă ca, în cazul în versale o vor traversa pe cea direc
ceput lucrările de reprofilare. La scurt îndelung aplaudat. orientul ea în primul r-înd la
timp după începerea lucrărilor s-a ob care prima soluţie (care este deja în ţională existentă şi care va fi pără Planul privind numărul de spectacole, şi de cerc să fie cuprinşi membrii for-'
servat că armăturile încep să cedeze, mafiilor artistice ale căminului
Pentru a opri acţiunea presiunii au curs de experimentare) nu va da re sită. Aici se va menţine o presiune spectatori, precum şi încasări a fost îndeplinit cultural şi apoi şi alţi ţărani
fost luate măsuri de suplimentare a şi depăşit. muncitori din sat. Astfel, s-a a-
armării cu poligoane de brad şi cu zultate satisfăcătoare, să se rebeto- mare şi va cere cheltuieli. juns ca la lecţiile predate,' cer
stîlpi aşezaţi pe tropane. Pe diverse La obţinerea acestor rezultate a contribuit
porţiuni însă presiunea a învins mai neze galeria pe toată lungimea de 240 Cu toate acestea, deşi au început conducerea teatrului care s-<a bucurat de spri cul să aibă în medie 40-50 de
tîrziu rezistenţa armăturii. jinul organizaţiei de partid cît şi regia (regizor
m. cu blocuri de beton pe două rîn- experimentările pentru primele două Ion Preda). Din cadrul colectivului teatrului s-a auditori.
Cheltuielile făcute pentru reprofi evidenţiat îndeosebi corpul de balet urmat de
larea acestei galerii s-au ridicat la duri, iar umplutura dintre blocuri şi soluţii, membrii cercului de economie prozatori şi solişti. Carpul tehnic în eonidiţiuni Pînă în prezent s-au predat
aproape 220 .0 0 0 lei, dacă se ţine sea grele a reuşit să rezolve toate problemle ne 12 lecţii din cele stabilite în pla
ma că o parte din cheltuieli au fost perete să fie executată din beton bă cesare punerii în scenă a spectacolului. nul cercului.- Printre lecţiile pre
trecute pe seama producţiei. date.au fost urm ătoarele: „Scur
tut, longrinele trebuind să fie apoi In prezent, colectivul teatrului pregăteşte un tă privire asupra istoriei ţării
Toate încercările făcute pînă în spectacol-concert şi un spectacol de revistă in noastre de lă formarea poporului
prezent dovedesc că în această zonă, scoase în întrelgime. titulat „Revista e a noastră“ romîn pînă în zilele noastre“,
nici armarea în lemn, nici cea în zi
Cea de-a treia soluţie şi care este concretă au rămas totuşi la cea de-a In clişeu: O scenă din talbloul „Mînuţă fină „Lupta clasei muncitoare sub
dărie sau beton cu grosimea armăturii cea mai avantajoasă, ar fi săparea treia soluţie, avînd în vedere că a-
unei galerii noi în roca tare din cul ceasta prezintă mai multă siguranţă şi de... v?conte“ — actul II din spectacolul „Cu pas conducerea partidului pentru eli
de 30 cm. nu rezistă presiunii mari cuş paralelă cu cea existentă care să că este mult mai economicoasă dacă se tin/eresc, înaintel"
ce acţionează. fie armată în fier, cu canal betonat. ţine seama de faptul că flerul de ar berarea ţării şi construirea so
Pentru a lichida actuala situaţie în Necesitatea elaborării unei soluţii pe cialismului", „Succesele obţinu
care se găseşte galeria direcţională din baza căreia să se asigure funcţionarea mare va putea fi răpit după ce galeria 3 -m iz -iin a k a i a f te de sectorul socialist al agri
galeriei a fost impusă nu numai de nu va mai fi necesară. culturii în ţâra noastră," „Des
blocul 4 la orizontul 670 în vederea faptul că aceasta devenise la uri mo
ment dat impracticabilă, ci şi pentru In orice caz, meritul cercului de pre istoricul Văii Strernţului“
menţinerii gabaritului necesar, comite că ea va trebui să se menţină pînă în economie concretă de la mina Uricani
anul 1962, d t va dura exploatarea este acela că a atacat cu curaj una ( (Urmare din pag, l-a ) mare viteză de Îfnsaintare şi baie scos, trebuie folosit. etc. " "
tul de partid al minei Uricani a reco cărbunelui. din problemele principale pentru asi deci dirijarea presiunii nu mai Harnicii mineri se străduiesc
In predarea lecţiilor şi organK
mandat cursanţilor din cercul de eco
nomie concretă să studieze îndeaproa gurarea în viitor a îndeplinirii planu e o problemă. Ceea ce este la să scoată „la ziuă" comorile zarea disouţiilor pe marginea ă’-
lui la extracţia de cărbune şi la indi acestea ascunse de-a-lungul a- cestor lecţii, responsabilul cerbu--:'
pe această problemă şi să prezinte so nilor de rocile şistoase. Oa lui este ajutat de întreg colectiv
luţii tehnice. Sarcina găsirii unei so menii noi, nu precupeţesc¦nici vul de cadre didactice şi de bib'*“
un efort pentru a dărui pa lioteca sătească din localitate.
luţii care să rezolve această importan triei tot mai mult cărbune şi
de o calitate tot mai bună. V. MUREŞAN
tă şi grea problemă !-a revenit ingi corespondent
Studiul prezentat de ing. Mureşan prin părţile Clujului. Auzise fel de important, este faptul'
nerului loan Mureşan. In ultima şe în cadru) cercului de economie concre insă că-i tare frumos la minele
de cărbuni. Aşa se face că că lemnul de mină se foloseşte
dinţă a cercului, el a prezentat un stu tă este însoţit de uri calcul economic cele preţului de cost. prin 1951, atunci cină mina
Vulcan a început să dea din de două-trei ori. Aceasta do
diu amănunţit asupra tuturor caracte care arată că dacă nu se va trece la Deosebit de important este acest lu nou cărbune, a pornit-o spre
Valea liului. Cei de la Vul vedeşte că armarea este de
risticilor aceslei zone, elaborînd în a-
o tnăsurfi radicală, costul întreţinerii cru pentru că situaţii asemănătoare cu can şi-au dat repede seama că bună calitate şi deci răpirea
au de-a face cu un miner bun,
cunoscător, aşa că i-au dat
spre conducere o brigadă. Prin
P U B L I C I T A T Eurmare e şef de brigadă de
opt ani. Gite sute de tone de
âcărbune n-a dat el peste plan
in aceşti opt ani. Acum are 40
de oameni, dar a condus, nu
demult şi 100.
Brigada pe care o conduce
aestei galerii se va ridică în perioada cea de la mina Uricani se găsesc şi lemnului poate fi făcută cu
cît va fi necesară (pînă în 1962) la la alte exploatări carbonifere din Va uşurinţă. _/
cca. 1.300.000 Iei. In 'afară de aceasta, lea Jiului, aşa încît soluţiile prezentate Mai trebuie amintit _ ţaptial
pe toată durata funcţionării el vor au putere de generalizare. că oamenii din brigada lui
Nicoară îşi încep lucml chiar
exista greutăţi în transport provocate Cercul de economie concretă de la din momentul cînd au pornii
de presiunea mare exercitată asupra mina Uricani, faţă de activitatea că spre abataj. Pentru concreti
galeriei. ruia comitetul de partid manifestă mult zare, precizăm că la intrarea
Lucru important este că fiecare din interes, serveşte un exemplu demn de în şut fiecare dintre ei se
soluţiile prezentate reclamă cheltuieli urmat pentru multe cercuri din între „înarmează“ cu lemn, mate
mult mai mici decît cele cerute de în prinderile regiunii noastre. riale etc., care sînt necesare
în timpul lucrului. Prin ur
treţinerea galeriei exiştente. A. CERBU obţine rezultate frumoase. îşi mare cele 8 ore se folosesc
depăşeşte planul de producţie
exclusiv pentru extragerea căr
bunelui. , Z#1
învăfăraîntuî politic—sprijin preţios în fiecare lună, obţine randa
Ain munca tinerilor * “/¦
mente bune. In ceea ce pri Am părăsit abatajul in care
veşte calitatea cărbunelui, lucrează brigada candidatului
despre ea vorbeşte însuşi re de partid loan Nicoară. Mi-am
Sînt propagandist la cursul seral tului", hotărîrlle partidului şl guver zultatul obţinut in luna tre
li.T.M. din cadrul Atelierelor între nului. mişti au cerut şl au fost primiţi în cută de sector: bonificaţie- ¦amintit că citisem undeva că,
prinderii Săcărîmb-Certej, în care sînt rîndurile candidaţilor de partid. ' p e ' vremuri, capitaliştii exploa
încadraţi 17 utemişti. Toţi frecven Astăzi, utemişti ca Vaier Pop, pentru calitate.
tează învăţământul cu regularitate. loan Nojogan şi alţii se numără prin Utemiştii din cadrul atelierelor, care taseră în mod barbar, fără
tre noii cititori ai literaturii bele studiază în cadrul învăţămîntului po Caracteristic brigăzii este milă bogăţiile subsolului Văii
Trebuie să spun că învăţămîntul tristice. AIţii( ca Sabin Luca şi Ema- litic, se află în primele rînduri ale faptul că-şi păstrează cu mul liului. Pentru ei era nerenta
politic U.T.M. i-a ajutat pe mulţi ti noil Farcaş citesc cu multă pasiune tă atenţie uneltele. De aseme bilă exploatarea straielor sub
luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de nea, Nicoară şi ortacii săi lu ţiri, unde era nevoie de in
neri să îndrăgească cartea, să-şi în cărţi de specialitate, lucru pe oare crează în aşa fel încît obţin vestiţii sporite, iar, profiturile
suşească preocupări sănătoase. Toţi producţie ce revin colectivului de la însemnate economii de lemn erau ceva mai mici. Nu-i in
altădată nu-1 făceau. Atelierele întreprinderii Săcărîmb-Cer de mină. Propriu-zis, acesta teresa viitorul ţării. Astăzi,
citesc, epre exemplu, cu interes presa
şi în special ziarul „Scînteia tinere- Este semnificativ şi faptul că în tej. nu-i un secret: realizează o fiecare bulgăre de cărbune tre-
ultima vreme, un număr de 5 ute- AUREL MAGER
propagandist
SA MNDI ICI SPWB10M ceea ce a dus la creşterea con fel încît la sfîrşitul anului vi
în folosirea agregatelor! sumurilor specifice şi neutiliza- itor să scoatem în medie 0,850
rea întregii capacităţi de produc tone fontă din fiecare m.c. vo
Cu aceleaşi agregate putem ţie a agregatelor. lum util. Realizările lunii fe
bruarie arată că acest lucru
produce mai multă fontă După părerea mea, lipsa con poate fi realizat. Colectivul
stă şi în utilizarea neraţională nostru este hotărit să-l reali
In a două jumătate ă lunii fe ne şi susţinute ale întregului co zeze. Şi cu oameni ca Gheor-
a cadrelor de ingineri şi maiştri. ghe Negru, Nicolae Timoîte,
bruarie am obţinut cele mai mari Ing. GH. GHEORGHIŞOR lectiv. Rezultatele din luna fe Avem maiştri pricepuţi ca loan Nicolae Prod-an, Dioniste Tofan,
Zlătior, loan Păpuşoi, Nicolae loan Chiroşca, Alexandru Hăj-
producţii din istoria furnalelor. adjunct al şefului secţiei furnale 1-4 bruarie au dovedit că muncito Şerban, ingineri ca Florin Bo- dăţeanu şi alţii, nu încape în
loga şi mulţi alţii ca ei. Aceşti doială că hotărîrea va prinde
Aşa, de pildă, numai în ziua de Combinatul siderurgic Hunedoara rii, tehnicienii, inginerii de la tovarăşi însă nu se prea pot o- viaţă.
cupa de probleme câ buna orga
23 februarie am dat peste plan furnalele vechi în frunte cu co nizare a locurilor de muncă, ob Pentru anul acesta ne-am iPPOPUSEbÄLTfiEHTÄRE -D EV A
ţinerea unei producţii sporite, de propus să atingem în medie un
136 tone fontă. Cele miai fru La începutul lunii februarie, muniştii pot depune aceste efor problema calităţii' şi costului fon indice de 0,830 tone fonta pe
moase rezultate au fost obţinute una din aceste condiţii nu se turi. Este însă necesar ca deser m.c. volum util, iar pentru a-
la furnalul nr. 4 care în această virea secţiei cu cele necesare să tei. In schimb, ei sînt puşi în si nul viitor un indice mediu de
zi a dat cîte 0,950 tone fontă respectă: anume, din cauza efec aibă Iog fără nici un fel de pie tuaţia de a conduce tot telul de 0,900. Sînt necesare însă a se
pentru fiecare m.c. volum util. tivului de lucru redus pe terenul dici. lua o seamă de măsuri, cum ar
Pe întreaga secţie au fost obţi de încărcare, deseori furnalele manevre — cu oale de zgură, fi îmbunătăţirea organizării
nute 0,900 tone pentru fiecare rămîneau goale. In secţia noas Greutăţi mari am întîmpinat fontă, cu vagoane. Ei (şi în a- muncii, îmbunătăţirea calităţii
m.c. tră condiţiile tehnice sînf de aşa la aprovizionarea cu cocs. Noi ceastă situaţie se găsesc şt ca componentelor şarjelor etc.
natură încît lipsa unui om se avem un grafic de aproviziona drele din conducerea secţiei)
Cel mai important lucru e că face imediat resimţită. In aceste re, care, în linii mari, a fost res trebuie să rezolve tot felul de Amintesc că fonta nu e pro
nivelul înalt al producţiei a fost condiţii, aşa cum am arătat mai pectat. Nu s-au respectat însă probleme care de fapt sînt pro dusă doar de furnalişti. Parti
obţinut zi de zi timp de 10 zile. sus, rămăsesem datori planului cantităţile ce trebuiau aduse pen bleme de dispeceri. cipă la acest complicat proces
aproape 600 tone fontă. Acest tru asigurarea funcţionării nor şi minerii, şi cocsarii, şi oa
Datorită,acestui fapt a fost recu Acest lucru, după observaţiile menii din transporturi. Ca atare
noastre, se întîmplă şi la alte se cere o mai strânsă conlucrare
perată o pierdere ce ajunsese la lucru a pus pe gînduri organi male a furnalelor. Numeroase au secţii. Deşi conducerea combina între toţi aceşti factori. Totoda
aproape 600 tone fontă fată de zaţia de bază de partid, condu fost navetele compuse numai din tă solicităm un sprijin mai
plan şi s-a dat peste plan încă cerea secţiei, care, cu sprijinul 5 vagoane autodescărcătoare, în tului cunoaşte această situaţie, nu mare din partea conducerii
800 tone fontă, care intră în direcţiei generale a combinatu loc de 7. Acest lucru a impus nu ia măsuri pentru îndreptarea ei. combinatului ,în ce priveşte re
contul întrecerii cu furnaliştii re- lui au luat măsurile necesare, Este adevărat, ori de cîte ori se zolvarea problemelor care de
şiţeni. iar rezultatul s-a văzut imediat. meroase ore de mers redus şi apelează la un tovarăş director, păşesc posibilităţile noastre.
deranjamente (răciri), -rin în se iau m ăsu ri;' ele însă sînt li
Din cele spuse reiese că dacă In luna martie, secţia noastră cărcarea furnalelor cu un cocs mitate, . urmăresG doar rezolva lo tu rn LE 1H P uc * CE GĂSESC
la început am avut unele varia are angajamentul de a da peste necorespunzâtor. rea cazului particular, fără a se SPRE VINZARE LA COOPERATIVELE SĂTEŞTI
ţii în nivelul de producţie, lă plan o însemnată cantitate de avea în vedere evitarea pe viitor PS CCRWM.LA AGENŢIILE ioro-PRCROSPQAT,
sfîrşitul lunii, nivelul înalt ă fost, fontă. Menţionez că planul lunii Tot în luna martie am mai a- a cazurilor similare. /fj.4,0 ŢIURl', ’TlRÖURl, P/EŢELr AGRÖ--
menţinut. Se pune o întrebare, vut de întîmpinat greutăţi mari PI‘MENTARO. GĂRI SI TRENURI
legitimă de altfel: Cura a fost respective este mai ridicat ia evacuarea fontei, ceea ce a Un mare apdrt în bunul mers
posibilă obţinerea acestor rezul (faţă de decembrie anul trecut, făcut ca unele descărcări să fie al muncii la furnale îl aduc
tate şi care este cauza că nu este cu cca. 3.000 tone mai făcute cu întîrzieri de 2 şi chiar transporturile uzinale. In ce pri
ne-am menţinut la acest nivel mare). Acest lucru reiese clar 3 ore. La evacuarea zgurii, de veşte activitatea oamenilor de la
înalt ? şi din faptul că în această lună asemenea am avut de întîmpinat transporturi, remarG conştiincio
trebuie să obţinem un indice de
Ca orice agregat cu funcţio utilizare de 0,757 tone ne m.d., ¦greutăţi. Legat de cele spuse a- zitatea în muncă a unor tovarăşi
nare continuă, furnalele lucrează faţă de 0,626 tone pe m.c. cît mjnteşc că problema oalelor de ca impiegatul Popa sau mane-
cu cele mai bune rezultate cînd a fost realizat anul trecut şi vrantul Crăciun Simion, care
regimul lor de funcţionare, ester -r0,613 cît fusdse' planificat. zgură şi fontă; încă n-a fost re participă cu tot entuziasmul la
procesul de obţinere a fontei. Din
zolvată.,, : păcate însă mai sînt oameni ca
impiegatul Mafiei, care mai mult
constant, adică atunci cînd gra In acelaşi timp, condiţiile de Trebuie menţionai că şi din încurcă munca noastră' decît s-o
ficul de deservire cu materii pri lucru — calitatea miateriilor pri cauza noastră furnalele au avut ajute. Ar fi bine ca conducerea
me şi .eviâfiuare este respectat cu pierderi de producţie. In parti sectorului transporturi să ia mă
stricteţe, cînd se respectă nive me, nivelul tehnic al furnalelor — cular, din lipsă de efectiv nu au surile necesare.
lul de încărcare, iar calitatea nu s-au schimbat. De aceea acest putut fi făcute o serie de lucrări
materiilor prime este bună şi spor de producţie poate fi obţi (evacuarea cocsului mărunt, se Conferinţa regională de partid
a pus în faţa noastră sarcina
constantă. nut mai ales prin eforturile comu pararea cocsului mare din praf) sporirii conlinue a indicilor de
utilizare a agregatelor, in aşa
