Page 1 - 1959-04
P. 1
>n»
Hune. o
P R O L E T A R I D IN T O A T F. T A R IL E , U N I Ţ I - V A l DE LA CABINETUL
REGSUiMAL D E P A R T ÎD Noii coiectinlşîi lalaşei
Pentru ridicarea la un Gospodăria colectivă din Veţel este tinără, a luat fiinţă mimai In iarna
nivel mai înalt al acestui an. Odată cu sosirea primăverii membrii ei au pornit ca multă însu
fleţire la munca In comun. Pomii din livezi sînt In prezent curăţiţi şi vă
tomulsocialismului învătămMulul ideologic ruiţi. Culturile din epoca I-a au fost însămînţate.
ai cadrelor didactice
Pe baza planului de măsuri O parte din colectivişti lucrează la adunatul materialelor din resurse lo
din 23 martie al Biroului Comi cale pentru construcţia unui grajd, iar alţii plantează cu puieţi o suprafaţă
tetului regional de partid cu pri de teren neproductiv pentru împădurire.
Anul XI Nr. 1330 Miercuri 1 aprilie 1959 4 pagini 20 bani vire la îmbunătăţirea activităţii In clişeele de mai jos redăm aspecte din activitatea colectiviştilor din
în domeniul învăţămîntului de Vetel.
partid, politic U.T.M. şi al ca
drelor didactice, secţia de pro
Un act sie mare însemnătate pagandă şi agitaţie a Comitetu
lui regional de partid a organi
pentru construirea socialismului Sicc€§€Sc Uşierilor siderurgici zat, cu începere de luni 30 mar
în patria noastră tie la Deva, un curs de 4 zile
cu propagandiştii cadrelor didac
tice din întreaga regiune.
La deschiderea cursului au
Ziarele au publicat Decretul Prezi Constanţa este pe deplin colectiviza Tinerii de la Combinatul si trescu şi-au depăşit norma de fost prezenţi membri ai Biroului In iim.p ce o parte din colectivişti transportă gunoiul la ctinp şi-l îm
diului Marii Adunări Naţionale pentru tă, în regiunea Galaţi sectorul so derurgic din Hunedoara aduc un lucru în luna aceasta, în medie, Comitetului regional de partid prăştie, alţii care se află la arat îl îngroapă imediat sub brazde.
lichidarea rămăşiţelor oricăror forme cialist cuprinde 72% din totalul fa mare aport la sporirea produc zilnic, cu 6 pînă la 12 la sută. şi ai Comitetului executiv al
de exploatare a omului de către om miliilor ţărăneşti şi aproape 80% dm ţiei de metal. La oţelăria Sie Sfatului popular regional. O echipă lucrează, la semănatul trifoiului,
în agricultură, în scopul ridicării con suprafaţa arabilă : în regiunea t imi mens Martin nr. 1 oţelarii din Oţelarii din brigăzile de tine
tinue a nivelului de trai material şi şoara sectorul socialist cuprinde peste schimbul tineretului au elaborat ret de la cuptorul nr. 5 au por După deschiderea cursului, to
cultural al ţărănimii muncitoare şi al 56% din totalul familiilor ţărăneşti şi recent cea de-a 121 şarjă rapidă nit o preţioasă iniţiativă de spo varăşul David Lazăr, secretar al
dezvoltării construcţiei socialiste. A- 77% din suprafaţa arabilă. Regiunea din acest an. Numai brigăzile rire a indicilor de utilizare a Comitetului regional de partid,
ceastă măsură are o considerabilă Bucureşti are opt raioane complect de tineret de la cuptorul nr. 3 cuptorului, angajîndu-se să rea a susţinut în faţa propagandiş
însemnătate în desfăşurarea operei cooperativizate, iar regiunea laşi au elaborat de la începutul anu lizeze zilnic cel puţin 5,35 tone tilor expunerea intitulată: „Im
de construire a socialismului în cinci raioane. Succese de seamă lui şi pînă acum 63 de şarje oţel pe fiecare m.p. vatră cup portanţa istorlco-mondială a lu
viaţa ţărănimii muncitoare, mar- au obţinut în opera de cooperati crărilor celui de-al XXî-lea Con
cînd un moment istoric în lupta vizare a agriculturii regiunile Sta- rapide. tor. gres extraordinar al P.C.U.S.“
oamenilor muncii pentru lichidarea lin, Oradea, Suceava, Regiunea Au Succese importante au obţi
exploatării omului de către om în ţa tonomă Maghiară etc. Din 3.600.000
ra noastră. Veştile sosite din întreaga familii ţărăneşti, peste 2.000.000 fac Scurtînd durata de elaborare nut anul acesta şi tinerii side- Prin expunerile, discuţiile şi
ţară arată că Decretul a fost primit parte din gospodării colective şi înto
cu o uriaşă satisfacţie de oamenii vărăşiri. Aceasta reprezintă o ţărăni a şarjelor, sporind producţia de rurgişti din celelalte secţii ale consultaţiile ce vor avea loc, pro
muncii de Ia oraşe şi sate. Clasa mun me nouă, liberă de orice formă de oţel pe m.p. vatră cuptor, oţela combinatului. La laminorul blu- pagandiştii vor avea posibilita
citoare, masele largi ale ţăranilor co exploatare, care-şi duce activitatea de
lectivişti şi întovărăşiţi, ale întregii producţie pe baza muncii în comun, a rii din schimbul tineretului' au ming şi la laminorul de 800, ti tea de a aprofunda mai temei
ţărănimi muncitoare văd in Decret o însuşirii şi folosirii tehnicii moderne şi dat între 1 ianuarie şi 28 mar nerii au dat de la începutul a- nic unele teze teoretice ale în
nouă expresie a politicii pariidului de se bucură în măsură tot mai mare de tie cu 2.418 tone oţel mai mult nului şi pînă acum mai mult de văţăturii marxist-leniniste cu pri
făurire a unei vieţi noi, socialiste în o viaţă de bună stare. Dînd dovadă
patria noastră, de lichidare deplină a de energie revoluţionară şi avînt în decît era planificat. Brigăzile de 10.000 tone ţagle şi blumuri la vire la revoluţia socialistă, stat
exploatării omului de către om. opera de făurire a vieţii noi, ţărăni
mea cooperativizată constituie o tineret conduse de Gheorghe An- minate, în afara sarcinilor de şi dictatura proletariatului, struc
in conştiinţa ţăranilor muncitori uriaşă forţă a construcţiei socialiste
este vie amintirea amarnicelor vre în patria noastră. Rezultatele con druţ, Loghin Topor şi loan Pe- pian. tura social-economică şi lupta
muri de asuprire şi mizerie pe care strucţiei socialiste la sate constituie
le-au trăit sub regimul burghezo-mo- o realizare de însemnătate istorică, o L_a G h e l a r de clasă în ţara noastră în eta
şieresc. Lipsiţi de pămînt sau avînd adevărată revoluţie care a transfor pa actuală, cît şi unele proble
pămînt foarte puţin, milioane de ţă mat din temelii relaţiile social-econo-
rani munceau pe spetite pe pămintu- mice Ia sate, întregul mod de trai al Minereu peste an me actuale ale situaţiei inter
rile moşierilor sau chiaburilor, fiind ţărănimii, înfăţişarea satelor. naţionale.
supuşi unei exploatări sîrigeroase. Stri
Un deosebit accent în desfă
Colectivul de muncă de la mi ţire a calităţii minereului de şurarea cursului se pune pe con
na Ghelar, aplicînd o serie de 6,08 la sută.
cluziile practice ce se desprind
metode înaintate ca : exploatarea Cele mai bune brigăzi au fost din studiul problemelor, teoreti
pe toată grosimea zăcământului, cele conduse de Ioan Bidiga, ce pentru activitatea practică
pregătiri pe mijlocul zăcămîntu- Anton Lucaci, Ioan Moroşan, a cadrelor didactice în vederea
luî, săparea de galerii de acumu Edmund Duduia, Ion Tamaş. ridicării nivelului ştiinţific al
lare şi însiiozare din 5 în 5 m. Mircea Botar şi alţii. procesului instructiv-educativ în
etc., precum şi ca urmare a în PAULA POPA j şcoală, a îmbunătăţirii activită-
trecerii socialiste care a cuprins corespondenlă i ţjj obşteşti a cadrelor didactice.
viţi de exploatare şi biruri grele, în Toate acestea au fost cu putinţă majoritatea brigăzilor, a reuşit Gospodăria colectivă din Oaia
glodaţi în datorii, ţăranii muncitori e- datorită puternicului ajutor politic şi să dea peste planul primului tri a crescut la 1000 familii
rau aduşi la sapă de lemn, fiind nevoiţi economic primit de ţărănime din par mestru mai mult de 900 tone şl peste 3 000 ha.
să vîndă pe nimic ultima palmă de pă tea clasei muncitoare, care şi-a dove
mînt. Asifel, prin jaf şi exploatare, dit în mod strălucit capacitatea de minereu, tn lunile ianuarie şi SEBEŞ (De la subredacţia viştii din Daia au primit pentru ...iar alta transportă piatră din pă dure cu o remorcă trasă de tractor, •
prin acapararea pămîntului ţăranilor a-şi îndeplini rolul de forţă conducătoa februarie, productivitatea mun noastră voluntară). — In anii fiecare zi-muncă, 3 kg. grîu, la locul dc consrucţie a grajdului.
muncitori, se lăţeau ca pecinginea pă- re a societăţii şi aliată de nădejde a cii a crescut foarte mult. Anga regimului democrat-popular, în 3,5 kg. porumb, 3,5 kg. cartofi;
mînturiie moşierilor şi chiaburilor, ţărănimii muncitoare. Ca urmare a jamentul de a spori producti satul Daia, raionul Sebeş, au multe alte produse şi bani în e /V W 'A ^ v
creşteau averik lor. In ciuda teoriilor dezvoltării industriei a fost făurită o vitatea' cu 5 la sută a fost de avut loc mari transformări. numerar. Colectivişti harnici ca
apologeţilor regimului burghezo-mo- puternică bază tehnico-materială a so păşit cu 0,39 la sută. Acest Printre altele, s-a construit o Damian Iacob, Vasile Gătană,
şiereSc despre „armonia socială a sa cialismului la sate: numai în cursul indice s-a menţinut şi în martie. şcoală, un impunător cămin Vasile Dan şi alţii, au dus aca
tului romînesc", lupta neîmpăcată de acestui an S.M.T.-urile şi gospodăriile cultural, s-a înfiinţat un dispen să mari cantităţi de cereale şi
clasă între exploataţi şi exploatatori agricole de stat vor primi încă 9.150 In loc de 2 la sută, cu cît s-au sar medical, o casă de naşteri,
străbătea prin toţi porii vieţii satelor. tractoare convenţionale, 4.200 combi angajat minerii de la Ghelar să o bibliotecă, cooperativă de con ’ . F. CHIRUTA
Răzbiţi de foame şi lipsuri, împinşi ne, 6.200 semănători, în anul i960 îmbunătăţească calitatea, prin- sum. Satul a fost electrificat.
de ură neîmpăcată împotriva moşie ajungîndu-se la peste 58.000 tractoa tr-o mai atentă alegere a steri (Continuare in pag, 3-a)
rilor şi capitaliştilor, a bogătanilor re convenţionale. Pe întreaga perioa lului, au realizat o îmbunată- Prin luna martie 1950, 176
satelor, ţăranii muncitori s-au ridicat dă 1956—1960, agricultura primeşte familii de ţărani muncitori care
B rig ă z i i n i i posedau 632 ha. teren au hotărît
de nenumărate ori h luptă pentru un volum de investiţii de circa 11 mi să pună bazele unei gospodării
sfărîmarea jugului exploatării, dar liarde lei. Una din formele puterni pe uzină colective în Daia. începutul n-a
lupta lor a fost întotdeauna înecată cului ajutor pe care ţărănimea mun fost deloc uşor. Dar, cu ajuto
în sînge de clasele exploatatoare. citoare îl primeşte din pariea clasei La Uzina „Victoria”-Călări a rul organizaţiilor de partid şi
muncitoare şi a statului democrat avut ioc de curînd o consfătui de stat, prin hotărîre şi stră
Acestor siări de lucruri li s-a pus popular este pregătirea şi trimiterea re de producţie cu tinerii din duinţă, colectiviştii au înlătu
capăt penfru totdeauna după elibera la sate a numeroase cadre de agro uzină. Cu această ocazie s-a a- rat piedicile. Ei au construit
rea ţării din jugul fascist, prin lupta natizat activitatea postului ute- grajduri pentru animale, pătule.
mist de control de la secţia fur ateliere, garaj pentru autoca
hotărîtă a clasei muncitoare în a- nomi, zootehnişti necesari ridicării nale şi a brigăzii de tineret nr. mion etc. «re siinfestar
2 din sectorul turnătorie.. Du
lianţă cu ţărănimea muncitoare sub continue a nivelului tehnic al agri pă prezentarea referatelor şi Aplicarea regulilor agroteh
conducerea partidului comunist — culturii şi productivităţii muncii agri discuţiile purtate, s-au decernat nice şi lucrarea pămîntului cu
drapelele brigăzilor fruntaşe. mijloace mecanizate, au făcut
luptă care a dus la doborîrea cla cole. Drapelul de organizaţie de sec ca producţia obţinută de colec
ţie fruntaşă pe uzină a fost de tivişti să întreacă an de an pro
selor exploatatoare şi la instaurarea Odată cu lărgirea şi dezvoltarea cernat organizaţiei de bază ducţia obţinută de ţăranii cu Intr-un atelier de mobilă E m isiu n ea
puterii oamenilor muncii. Alianţa sectorului socialist din agricultură, cu U.T.M. din sectorul fumate (se gospodărie individuală. Anul
muncitorească ţărănească s-a dovedit atragerea pe făgaşul socialismului a cretar tov. Vasile Boicu), iar trecut, de pildă, colectiviştii din Intrăm , cu Iga Gheorghe într-o urmă, cină au venit la întreprin festivalului
o uriaşă forţă a progresului, chezăşia milioane de ţărani muncitori, partidul drapelul de brigadă fruntaşă a Daia au obţinut în medie la sală nu prea mare în care se gă dere nu aveau nici o noţiune din
înfăptuirii aspiraţiilor oamenilor mun şi statul democraf-popular au aplicat fost înmînat brigăzii de tineret hectar cu 450 kg. grîu mai mult sesc cîteva maşini de tîniplărie. Ne domeniul tîm.plăriei. Ştiau doar că Pentru popularizarea pe sca
cii de la oraşe şi sate. cu consecvenţă politica de îngrădire şi de ta sectorul turnătorie condu îndreptăm spre una. e o meserie frumoasă, o adevărată ră şi mai largă a Festivalului
să de tov. Miron Cocîrta. Orga decît ţăranii cu gospodării in- artă. Au muncit mult, cu sîrguin- Mondial al Tineretului, al celui
Ca urmare a luptei poporului mun eliminare treptată a elementelor capi nizaţia de bază U.T.M. de la ividuale din localitate. Datorită — Şl aici, la freză, începu el, ţă. Dimineaţa in atelier, clupă-masa regional cît şi al celui raional,
semicocserie a primit, drapelul acestui fapi şi veniturile colec a joşi făcută o inovaţie. Priviţi la şcoală. Apoi au devenit tîmplari ce vor avea Ioc în vara acestui
citor sub conducerea partidului. în taliste de la sate. sfera relaţiilor de de post utemist de control frun tiviştilor au fost mari. Gu toată piaza I calificaţi. Aşa s-au calificat: la i an, săptămîna trecută s-a orga
secet* din anul 1958, colecti- Poenaru, Nicolae Ştefan şi toţi cei nizat prima emisiune a festiva
anii puterii populare au fost înfăptuite exploatare îngustîndu-se tot mai mult. taş. IOSIF FEKETE Vorbeşte rar, accentuînd fiecare lalţi. lului care s-a transmis Ia staţia
cuvînt. In atelier se simte miros de radioficare din Sebeş.
adinei prefaceri sociale. A fost sfă- Cu toate acestea, la sate mai per corespondent de clei topit. In jur, curăţenie e- Tov. Iga vine cu o rindea elec
xemplară. Doar, ici-colo, pe sub trică. Zimbeşte. In cadrul acestei prime emi
rîmat pentru totdeauna jugul exploa sistă încă rămăşiţe ale unor relaţii de >L$$$$$$$$$$« : maşini, cile o mină de talaj îţi siuni s-au transmis un interviu
aminteşte că te afli totuşi înir-un — Acestei rindele vrem să-i pu cu tov. losiî Krisboy, secretar al
tării moşiereşti, ţăranii muncitori au . producţie învechite, cum sînt darea atelier în care se lucrează mobilă. nem pe Ungă cuţit şi un circular. comitetului raional de partid,
Siniem în secţia iimplărie a coo preşedinte al comisiei de orga
devenit stăpîni pe pămîntul pe care-1 „în parte" sau în arendă, lucrarea pă- perativei „Crişan". — Deci o altă inovaţie. nizare a festivalului, care a vor
— Oarecum. Ştiţi, vine mult bit despre importanţa acestor
muncesc. Naţionalizarea principalelor mîniuiui cu muncă salariată, folosile — înainte, continuă Iga Gheor material pe care nu-l putem faso sărbători tinereşti, un interviu
ghe, şeful brigăzii de tineret, se na la maşini. ¦E voluminos. Cu cu tov. I. Katavskl de la fabri
mijloace de producţie industrială a de elementele capitaliste chiabureşti. lucra foarte încet la freză, randa mina, ia timp. ca „Sebeşul“, şi cu dirijorul co
mentul era scăzut. Acum... încă o inovaţie. O rindea elec rului fabricii „Simion Bărnuţiu“,
însemnat lichidarea ca clasă a burghe trică prevăzută şi cu un circular. din care au rezultat pregătirile
De freză se apropie un iînăr a Mina omului, care trebuie să spin ce se fac în fabricile respective
ziei industriale şi financiare, eliberarea (Continuare In pag. 3-a) cărui salopetă era pătată de clei. tece şi să rirtdeleze zeci de metri în vederea sărbătorii tinereţii,
de exploatare a clasei muncitoare. So Cînd ajunse, întrebă: liniari de seîndură, acum va ţine
un miner şi maşina va lucra.
cialismul a învins pe deplin şi defini — Rindelesc şi ramele ? Aceasta e a şaptea inovaţie.
— Desigur, răspunse şeful bri Din acestea, 4 aparţin lui Iga
tiv în industrie, în sistemul bancaro- găzii. Gheorghe şi colectivului sălii
...O altă încăpere. Aici, tejghe Şapte inovaţii I Rezuiiaiele ?
financiar, în comerţ. A fost creată şi le, nenumărate tejghele. In jurul Planul de producţie pe trimes-
lor, stive cu material lemnos, faso
se lărgeşte continuu baza iehnico-ma- nat pe dimensiuni. Miros de clei,
terială a socialismului în ţara noas
tră : prin înfăptuirea politicii partidu
lui, care a pus ca sarcină centrală a
operei de construcţie industrializarea
socialistă a ţării, dezvoltarea conti
nuă a industriei grele, a producţiei
mijloacelor de producţie, întreaga eco
nomie cunoaşte un puternic avînt, dez-
voltîndu-se în ritm rapid pe calea so
cialismului.
Pe baza liniei stabilile de plenara
C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1940,
a cărei justeţe a fost pe deplin con pe jos talaj, şipci... Se lucrează. irul I al anului 1959 a fost în pentru pace şi prietenie.
firmată în deceniul care a trecut, au Timplarii, în majoritate tineri, mun deplinit într-o lună şi jumătate.
fost obţinute succese mari şi hotărî- cesc , de zor, creionul aleargă pe Emisiunea a fost înregistrată
toare în construcţia socialistă la sate. lingă vinclu, se aude şueratul rin ...O altă încăpere. Mirosul de clei pe bandă de magnetofon.
a dispărut: locul i-a ţost luat de
Convingîndu-se prin fapte, prin exem delelor, pîriitul nervos al răşpălău- baiţ, şerlac... Aici se lustruieşte Comisia raională de organiza
plul viu al unităţilor socialiste frun lui, cîniecul ?trident al ferestrău- mobila. re a festivalului şi-a propus să
taşe că numai agricultura socialistă lui... După cîleva minute, această — Unde trimiteţi mobila.'? transmită asemenea emisiuni în
ie poate asigura o viaţă de bunăstare, simjonie a muncii este acoperită de fiecare săptămînă.
mase tot mai largi ale ţărănimii vîjiitul metalic al unui circular ireb.
muncitoare au păşit cu hotărîre şi în pornit în sala maşinilor. Şeful brigăzii mişcă din umeri. Programul emisiunii transmi
credere pe calea arătată de partid. — Cine mai ştie? In toaiă ţara. se la Sebeş săptămîna trecută
Timplarii parcă se aseamănă Da. Mobila lucrată de tinerii
Astăzi, sectorul socialist din agricul Desfăşurarea lucrurilor de pe şantierul complexului club-cinenia din Hunedoara este urmărită îndeaproape între ei. Fiecare iînăr îşi are însă tîmplari de la Brad este trimisă a fost transmis şi la staţia de
tură cuprinde peste 8.400.000 ba. de către conducerea grupului 4 de şantiere. povestea vieţii lui. O caracteristică în toată ţara. radioficare din Miercurea.
adică mai mult dc 60% din totalul
IN CLIŞEU: Ing. Zaharie Jean şi maiştrii Laszlo Anton şi Tamaş Andrei urmărind realizarea cons te este iotuşi comună: cu ani tn 1. FAUR
suprafeţei agricoje a ţării. Regiunea trucţiei după planurile date. ~— \yv /wv y IULIAN 10NAŞ